Cultura trufelor – Tuber spp. poate fi o cultura pentru perioada lunga

Detalii

Categorie: Trufe

15 Septembrie 2020

Numite si diamantele negre ale pamantului sau diamantele gastronomiei, perle rare, delicatese de neegalat acestea sunt Ciuperci care cresc in pamant, la adancime de 10-40 cm, unele chiar la suprafata sau mai in profunzime. Trufele sunt ciuperci Ascomycete ce apartin genului Tuber, formate din asocierea ectomicorizelor cu radacinile arborilor si arbustilor.

Genul este intalnit in emisfera de Nord, intre 25 si 60 grade latitudine, in climat foarte diferit: tropical, mediteraneean, temperat sau temperat rece, continental sau continental rece. Dupa cum se remarca TRUFELE pot fi cultivate si in tara noastra.

Trufele (Tuber spp.) sunt ciuperci comestibile cu un gust si o aroma exceptionale, bogate in substante nutritive, minerale,vitamine si cu steroizi care sunt feromoni sexuali. Daca un restaurant nu are in meniu mancaruri cu trufe, nu este select. In comparatie cu celelalte specii de ciuperci comestibile din familia Agaricaceae, trufele sunt ciuperci neobisnuite: nu au palarie si nici picior, iar ascocarpul, (fructul comestibil) se aseamana cu tuberculii de cartofi avand forma mai mult sau mai putin rotunda sau usor ovoidala, de marime ce variaza frecvent intre 3 – 10 cm in diametru. Cuticula este cerebriforma.

In Europa se recolteaza 50% din cantitatea mondiala de trufe. Sunt 30-32 specii mai cunoscute in Europa, dar numai cateva dintre acestea sunt cu adevarat valoroase pentru bucatariile restaurantelor. Un kilogram din cele mai valoroase specii de trufe costa pana la 4000 de euro/kg. Dar preturile sunt diferite, in functie de sursa de informatie, tara de origine, calitate, sezon de achizitie etc.

Specialistii s-au gandit, sa cloneze trufele pentru a le inmulti mai rapid, tocmai datorita cererii din ce in ce mai ridicate. In anul 1968 francezii de la I.N.R.A. obtin primele germinari ale sporilor de Tuber melanosporum in vitro, din al carui miceliu obtin apoi micorize.

Dar adevaratul an al inceputul culturii este 1977, cand in luna decembrie s-a recoltat prima trufa de 170 g de sub un alun micorizat in varsta de 4 ani si jumatate, in zona Bourgogne, si a intrat in istorie. Trufele, ca orice fung, contin 75-85% apa si numai 25% substanta uscata. Proteinele sunt in proportie de 4,5 % si au 37 Kcal. la 100 g trufe proaspete. Proteinele din trufe contin urmatorii aminoacizi: leucina, treonina, lisina, metionina, triptofan, valina, fenilalanina, isolaeucina, histidina precum si glucide solubile 0,17-0,36%.

Lipidele sunt in jur de 2%, dintre care acizi grasi nesaturati, acizi grasi esentiali si utili, pentru a tine la valori normale colesterolul. In peretii celulari exista un aminopolisaharid similar cu chitina din scheletul insectelor.

Contin vitamine in cantitati reduse, precum cele din complexul B si PP, E, cat si saruri minerale: K, P, Na, Ca, Zn, Cu, Se si Mg. Aroma din trufe contine steroizi similari cu cei produsi de o scroafa in calduri, de aici sarguinta cu care cautau porcii aceste daruri ale naturii.

Cu aparatura moderna din zilele noastre s-au identificat peste 200 de substante volatile in specia T. melanosporum. Printre acestea sunt: alcool, ketone, aldehide, compusi aromatici si compusi ai sulfului. In continuare, voi face prezentarea a 15 specii de trufe si trufe false, care sunt intalnite in Europa, unele gasite si la noi.

Deoarece in tara noastra acest sector este putin exploatat, am prezentat un numar de specii mai mare de specii, deoarece ele s-ar putea sa creasca si in padurile noastre si asteapta sa fie descoperite.

Si pentru a nu mai depinde de mediul natural, depadurile unde toata lumea scormoneste solul in cautarea acestor perle sau diamante, negre sau albe, exista si tehnologie de cultura a diferiti arbori sau arbusti cu radacinile micorizate deja cu trufa dorita. Iata, intr-o ierarhie a importantei, arborii-gazda cei mai frecventi ai trufelor: diferitele specii de stejari (Quercus spp.), carpenul (Carpinus betulus), fagul (Fagus silvatica), pinul negru (Pinus nigra), respectiv diferitele specii de tei (Tilia spp.). Trufe apar foarte des si in simbioza cu alunul (Corylus avellana), molidul (Picea abies), plopul (Populus spp.) sau salcia (Salix spp.).

Relatia de micoriza a trufei cu un anumit arbore, depinde si de mediul natural, de locul propriu-zis, de caracteristicile acestuia, respectiv de clima. Trufaria este o investitie de capital cu termen lung de amortizare.

La infiintarea unei trufarii, cheltuielile efectuate cu mentinerea si ingrijirea in primii 8-10 ani de la plantarea esentelor lemnoase micorizate la locul definitiv, sunt foarte importante. De asemenea, nu uitati ca intre timp sa dresati 2 sau 3 caini pentru cautarea trufelor !

Atentie! ESTE IN VIGOARE si actualizat in 2020: ORDIN nr. 768 din 10 iunie 2019 privind modificarea anexei la Ordinul ministrului agriculturii, padurilor si dezvoltarii rurale nr. 246/2006 pentru stabilirea Listei ciupercilor comestibile din flora spontana a caror recoltare sau achizitie si comercializare sunt premise.

Dr. ing. Ioana Tudor

Despre cultura arborilor trufieri Dr. ing. Ioana Tudor preda si la cursul online de ciupercar. Cursul este Acreditat. Tel.0745 420 536, e-mail: [email protected]  

• Următor >