Interesul pentru infiintarea perdelelor forestiere de protectie dateaza din 1860, cand ministrul de interne Ion Ghica, a promovat un proiect de lege, prin care se prevedea, in principal, impadurirea in judetele Ialomita si Braila, a unor terenuri apartinand domeniul public.
.In 1880 se realizeaza primele perdele de protectie in Ialomita, iar in 1884 a inceput sa se fixeze nisipurile din Oltenia cu plantatii de salcam. In 10 ani, respectiv pana in 1895, s-au fixat peste 3000 ha de nisipuri.
Apoi pana in 1930 nu s-au mai realizat perdele de protectie decat cele create impotriva vanturilor dominate din jurul conacelor boieresti din Baragan, sau in jurul salaselor din Campia de Vest.
Dupa dezastrele produse de secetele din anii 1928-1929 si 1933-1935, a existat o opinie unanima in favoarea perdelelor de protectie.
In 1937 s-au plantat in Baragan 65 ha perdele de protectie pe islazuri si 25 ha perdele de protectie pe loturile agricole.
In 1938 s-a infiintat Statiunea Experimentala Silvica Baragan, pe o suprafata de 327,3 ha, avand ca obiect principal efecturea de experiente pentru protectia campului prin crearea de perdele de protectia.
Prin reforma agricola din 1945 s-au mai creat in Romania 1100 ha de perdele de protectie, indeosebi in Ialomita, Buzau si Braila.
Pana in 1957 s-au creat perdele de protectie si in raza statiunii Marculesti din Baragan sau pe raza statiunii Lovrin din Banat.
Au existat in evidenta 9300 ha de perdele de protectie care au fost distruse incepand din anii 1970-1980 pentru a creste suprafata arabila a tarii si pentru a realiza agricultura socialista, dorita de Ceausescu. Astazi mai exista perdele de protectie pe 1000 ha, respectiv 4-5% din nevoia de protectie a campurilor agricole din Romania.
Din cerecetarile efectuate, pana in prezent, sa observat ca pe terenurile unde avem perdele de protectie, in anii secetosi productia este mai mare cu 300% iar in anii normali cu 50%. Asta inseamna 6000 de kg/ha porumb, unde avem perdele de protectie, in loc de 2000 kg/ha porumb in anii secetosi sau 4500 kg/ha porumb in ani normali, pe terenuri fara perdele de protectei.
In perioada 1992-1994 s-au produse alte secete, iar organele de decizie au facut alte programe in care existau si cate un capitol referitor la instalarea perdelor forestiere de protectia.
Astfel de programe de combatere a secetei s-au facut si dupa secetele din 2000-2002 si 2006-2007. Dar au ramas doar pe hartie.
Cercetarile din Olanda, de acum 50-60 de ani, au dus la concluzia ca distanta dintre perdele de protectie este corelata cu inaltimea respectiv (distanta = 6h). Asta inseamna, ca daca perdeau de protectie are inaltimea de 15 m, distanta dintre perdele este de 90 m. In Romania sa stabilit distanta, intre perdele de protectie, de 300 m (20h).
Din cercetarile efectuate de specialistii romani Avramescu, Lupe, Pascovschi, Nesu, a rezultat ca plantatiile de ulm si salcam se dezvolta cel mai bine.
Lupe si Catrina au ajuns la concluzia ca stejarul este stimulat in crestere daca se asociaza cu artar tatarasc, frasin de Pensylvania si jugastru. De asemenea s-a recomandat folosirea arbustilor atat pe randul de stejar cat si pe randurile intermediare.
Lupe a stabilit o harta, avand in vedere realizarea perdelelor de protectie in trei etape, respectiv urgent, etapa II si III. Astfel este necesar a se crea perdele forestiere de protectia campului, pentru 7,4 milioane ha teren agricol, din care 1,1 milioane ha in Moldova; 0,8 milioane ha in Dobrogea; 1,8 milioane ha intre raul Arges si raul Siret, 1,1 milioane ha intre raul Olt si raul Arges, 0,9 milioane ha in Oltenia, 0,8 milioane ha in Campia de Vest si 0,7 milioane ha in Campia Transilvaniei.
Conform acestei harti, cele 7,3 milioane de hectare de teren, sunt afectate de climat uscat, ariditate, uscaciune si vanturi cu frecventa mare. Daca se vor scoate din cultura maxim 0,3% din suprafata agricola, rezulta ca este necesar sa realizam perdele forestiere de protectie pe 21 000 ha in intreaga tara.
De la Uniunea Europeana vom primiii bani si pentru realizarea perdelelor forestiere de protectie a campului. Tare ma tem ca vom realiza cateva sute de hectare de perdele de protectie si vom raporta cu mandrie nationala, cat de multi bani am cheltuiet cu realizari atat de putine.
20-01-2021 Animale de blana
Succesul cresterii nutriilor depinde in primul rand de aptitudinile, cunostintele si capacitatea crescatorului, care trebuie sa aplice in practica anumite principii si metode pentru atingerea acestui scop precis. Dintre metodele de crestere, cea mai obisnuita este cresterea in linie pura, care consta in imperecherea unor animale de acelasi tip. In cadrul fiecarei linii pure (tip de culoare), in orice crescatorie indivizii au calitati diferite sau mai exact specifice in ceea ce priveste dezvoltar... Mai multe>>
12-12-2019 Iepuri
In continuare va prezentam cele mai importante boli virale specifice iepurilor, respectiv Mixomatoza respiratorie cronica si Boala hemoragica a iepurilor (epizotia cu picorna-virus). Mai multe>>
19-06-2019 Iepuri
In 24 de ore, un iepure adult cu acces liber la furaje mananca de aproximativ 90 de ori, consumand 4-5 g de fiecare data cand este hranit cu furaj combinat si de pana la 80 de ori cand este hranit traditional. Timpul consumat in total este de 1h 30´ pana la doua ore maxim. Consumul este mai frecvent noaptea decat ziua. Mai multe>>
20-03-2019 Iepuri
In continuare, va prezentam cele mai des intalnite boli ale pielii la iepuri, respectiv: raia si micozele. Mai multe>>
05-02-2019 Iepuri
Furajarea rationala a iepurilor de casa constituie una din principalele chei ale succesului in cunicultura. Furajele folosite, modul de prezentare, pastrarea si administrarea lor sunt probleme esentiale in cresterea acestei specii. Mai multe>>
13-08-2018 Iepuri
Datorita corelatiei dintre lobul anterior al hipofizei (LAH) si sistemul nervos, functiile sexuale pot fi influentate, in sensul stimularii sau inhibitiei, prin organele de simt si creier. Din acest motiv, functia centrului sexual din hipotalamus si lobul anterior al hipofizei depinde de integritatea sistemului nervos si de echilibrul metabolic, orice decalaj putand duce la scaderea activitatii sexuale sau la oprirea functiei gonadelor si in final, la disparitia instinctului sexual. Mai multe>>
03-06-2018 Iepuri
Nutretul ingerat sufera in gura modificari fizice (maruntirea, umectarea si amestecarea cu saliva, dar si modificari chimice (descompunerea amidonului in maltoza, sub actiunea amilazei si a maltozei in glucoza, sub actiunea maltazei salivare). Apoi bolul alimentar trece in stomac, cecotrofele sosesc in stomac fara a fi mestecate, regasindu-le intacte in partea fundica a acestuia. Mai multe>>
19-04-2018 Iepuri
Desi aparent distincte, aceste probleme se rezolva practic impreuna. De la inceput trebuie aratat ca la reproducerea populatiilor se va avea in vedere catre ce se doreste a se ajunge; rasele au fost inlocuite cu linii ale lor, deoarece pe de o parte rasele de iepuri, in general, mai au inca standarde de expozitie care poate nu corespund cu importanta economica a caracterelor catre care se tinde, iar pe de alta parte se supravegheaza mai usor populatia ca un intreg. Mai multe>>
02-02-2018 Iepuri
Unii iepurii sunt crescuti pentru a fi mici si draguti, iar altii sunt crescuti pentru a fi gigant. Daca sunteti de parere ca mai mare este mai bine, atunci ar trebui sa verificati rase grele de iepuri prezentate in acest articol. Unii iepuri uriasi sunt animale de companie excelente din cauza naturii lor docile, in timp ce altele necesita o manipulare mai atenta. Iata cateva informatii despre patru dintre cele mai populare rase grele de iepuri. Mai multe>>
12-11-2017 Iepuri
Ameliorarea are in atentie populatia, nu individul. In principal, selectia, incrucisarea si consagvinizarea sunt influentate sau nu in actiunea lor de structura populatiei, adica de ponderea detinuta de diferite categorii de indivizi din totalul populatiei. Pentru ameliorare, un interes deosebit prezinta structura de reproductie si caracterele demografice ale iepurilor de casa. Mai multe>>
12-07-2017 Iepuri
O productie buna in cresterea iepurilor este conditionata de o alimentatie echilibrata, susceptibila pe de o parte sa aduca iepurelui toate elementele nutritive necesare, iar pe de alta parte sa evite efectele negative datorita excesului unuia dintre elementele nutritive sau dezechilibrului proportional dintre ele. Mai multe>>
© 2024 Gazeta de Agricultura | Termeni si Conditii >>>