Factori ce pot interveni in fiziologia reproductiei la iepuri

Factori ce pot interveni in fiziologia reproductiei la iepuriDatorita corelatiei dintre lobul anterior al hipofizei (LAH) si sistemul nervos, functiile sexuale pot fi influentate, in sensul stimularii sau inhibitiei, prin organele de simt si creier. Din acest motiv, functia centrului sexual din hipotalamus si lobul anterior al hipofizei depinde de integritatea sistemului nervos si de echilibrul metabolic, orice decalaj putand duce la scaderea activitatii sexuale sau la oprirea functiei gonadelor si in final, la disparitia instinctului sexual.


Gonadele, atat la mascul cat si la femele, au functii endocrine si exocrine. Atat functie endocrina cat si cea exocrina sunt stimulate de lobul anterior al hipofizei (LAH), care joaca un rol fundamental in interactiunea cu hormonii glandelor gonadelor, influentand activitatea hipofizara, in sensul de stimulare sau inhibitie. LAH este, de asemenea, in stransa legatura functionala cu hipotalamusul, strans legat cu scoarta cerebrala, prin intermediul talamusului, punand astfel cortexul in legatura cu organele de simt.

 

Influenta programului de lumina si temperatura

La masculi, un program de lumina de 8 ore pe zi si temperatura mediului ambiant de 15°C si in conditii de intretinere normale, conduc la o buna dezvoltare a testicolelor si o concentratie maxima de spermatozoizi normali. La femele, un program de lumina de 16 ore pe zi si o ambianta de 16-17°C, insotite de conditii bune de furajare si adapare asigura numarul maxim de ovulatii si de acceptare a masculilor.

 

Activitatea sexuala

Perioada de activitate sexuala intensa la femele este in lunile mai-iulie, cu un minimum in luna noiembrie, iar la masculi capacitatea de fecundare este maxima in noiembrie-februarie, destul de buna in martie-iunie si minima in perioada iunie-noiembrie. Numarul optim de monte pentru masculi este de 1/2 pe zi. Marirea numarului de prezentari pe zi scad rapid rezerva de spermatozoizi din epididim si se ajunge rapid la epuizarea masculilor.

In ce priveste ritmul de reproductie, productivitatea femelelor, caracterizata prin prin numarul de iepurasi intarcati pe cusca pe an, depinde de intervalul intre doua fatari succesive, de numarul de pui la fatare si de procentul de mortalitate pana la intarcare. Varsta primei monte este in functie de rasa, fara sa prezinte ovulatie, femelele incep sa accepte masculul la 10-12 saptamani, varsta la care si masculul incearca saltul, desi primii spermatozoizi apar in ejaculat in jurul varstei de 110 zile. Pentru a fi garantata o buna fecunditate, varsta primei monte a femelelor (primipare) este condionata de atingerea a 80-85% din greutatea corporala a adultului rasei respective. Aici avem trei ritmuri:

Ritmul de reproductie extensiv - utilizeaza din plin aptitudinile materne ale iepuroaicelor (intarcarea la 4-6 saptamani, dupa care sunt date din nou la monta, realizandu-se un interval intre doua fatari de 2,5-3 luni respectiv 4-5 fatari pe an. Gestatia nu se suprapune lactatiei, existand un repaus de cateva zile intre ele. Aceasta alaptare prelungita atenueaza stresul de intarcare si de a suplini unele insuficiente in alimentatie.

Ritmul de reproductie semiintensiv - realizeaza un interval intre doua fatari de 45-60 de zile (intarcarea la 4-5 saptamani si cu monta inainte sau imediat dupa intarcare la 2-3 zile), realizand 6-7 fatari pe an. In acest ritm, faza de dezvoltare embrionara se situeaza in perioada cand productia de lapte este diminuata sau oprita, ceea ce implica o alimentatie echilibrata.

Ritmul de reproductie intensiv - implica un interval intre doua fatari de aproximativ 35-42 zile, cu efectuarea montelor "post-partum" intre 6-12 zile dupa fatare. Gestatia se suprapune lactatiei, ceea-ce impune conditii optime de microclimat, material biologic apt pentru acest ritm si o calificare profesionala. Se poate realiza 8-9 fatari pe an, dar longevitatea femelelor este mica. Procentul de ovulatii urmate de fecundare este ceva mai mica in cazul montei de 2-3 zile.

 

Infecunditatea

Infecunditatea indica capacitatea celor doua sexe de a produce gameti functionali sau fecunzi (spermatozoizi si ovule). Fertilitatea arata capacitatea de a produce urmasi vii si viabili. Aceste doua notiuni exprima capacitatea de reproducere a fiecarui individ. Prin infecunditate si infertilitate exprimam capacitatea redusa de procreare, iar prin sterilitate, lipsa de procreare. Aceasta stare poate fi temporara sau definitiva. La mascul, infecunditatea urmata de sterilitate poate aparea in cazuri cum ar fi: absenta dorintei de imperechere (libidoului), impotenta, anomalii ale aparatului genital, tulburari ale spermatogenezei. La femele absenta caldurilor, anomalii sau leziuni ale organelor genitale apoi tulburari ale ovulatiei, tulburari ale nidatiei, gestatiei si fatarii, tulburari ale lactatiei.

 

Anomalii

Imperechera se poate realiza normal numai in conditiile unei perfecte integritati anatomice si functionale ale organelor genitale. Ambii parteneri trebuie sa prezinte o stare de excitatie si sa nu existe in sfera organelor din zona coitala, anomalii care sa prezinte obstacole pentru imperechere (antipatie fata de un partener; masculii poate prezenta lipsa de apetit pentru o anumita femela). In genetica, acest fenomen se defineste prin lipsa de capacitate de "nictabilitate", foarte important in potrivirea perechilor la reproductie.

Medic veterinar
Dr. Galatanu Diana Monica

  

Noutati

Cresterea nutriilor: tipuri si linii pure

20-01-2021 Animale de blana

Cresterea nutriilor: tipuri si linii pure

Succesul cresterii nutriilor depinde in primul rand de aptitudinile, cunostintele si capacitatea crescatorului, care trebuie sa aplice in practica anumite principii si metode pentru atingerea acestui scop precis. Dintre metodele de crestere, cea mai obisnuita este cresterea in linie pura, care consta in imperecherea unor animale de acelasi tip. In cadrul fiecarei linii pure (tip de culoare), in orice crescatorie indivizii au calitati diferite sau mai exact specifice in ceea ce priveste dezvoltar... Mai multe>>

Boli specifice virale la iepuri

12-12-2019 Iepuri

Boli specifice virale la iepuri

In continuare va prezentam cele mai importante boli virale specifice iepurilor, respectiv Mixomatoza respiratorie cronica si Boala hemoragica a iepurilor (epizotia cu picorna-virus). Mai multe>>

Consumul de furaje la iepuri

19-06-2019 Iepuri

Consumul de furaje la iepuri

In 24 de ore, un iepure adult cu acces liber la furaje mananca de aproximativ 90 de ori, consumand 4-5 g de fiecare data cand este hranit cu furaj combinat si de pana la 80 de ori cand este hranit traditional. Timpul consumat in total este de 1h 30´ pana la doua ore maxim. Consumul este mai frecvent noaptea decat ziua. Mai multe>>

Boli ale pielii la iepuri

20-03-2019 Iepuri

Boli ale pielii la iepuri

In continuare, va prezentam cele mai des intalnite boli ale pielii la iepuri, respectiv: raia si micozele. Mai multe>>

Alimentatia iepurilor de casa

05-02-2019 Iepuri

Alimentatia iepurilor de casa

Furajarea rationala a iepurilor de casa constituie una din principalele chei ale succesului in cunicultura. Furajele folosite, modul de prezentare, pastrarea si administrarea lor sunt probleme esentiale in cresterea acestei specii. Mai multe>>

Factori ce pot interveni in fiziologia reproductiei la iepuri

13-08-2018 Iepuri

Factori ce pot interveni in fiziologia reproductiei la iepuri

Datorita corelatiei dintre lobul anterior al hipofizei (LAH) si sistemul nervos, functiile sexuale pot fi influentate, in sensul stimularii sau inhibitiei, prin organele de simt si creier. Din acest motiv, functia centrului sexual din hipotalamus si lobul anterior al hipofizei depinde de integritatea sistemului nervos si de echilibrul metabolic, orice decalaj putand duce la scaderea activitatii sexuale sau la oprirea functiei gonadelor si in final, la disparitia instinctului sexual. Mai multe>>

Tranzitul digestiv si particularitatile digestiei la iepuri

03-06-2018 Iepuri

Tranzitul digestiv si particularitatile digestiei la iepuri

Nutretul ingerat sufera in gura modificari fizice (maruntirea, umectarea si amestecarea cu saliva, dar si modificari chimice (descompunerea amidonului in maltoza, sub actiunea amilazei si a maltozei in glucoza, sub actiunea maltazei salivare). Apoi bolul alimentar trece in stomac, cecotrofele sosesc in stomac fara a fi mestecate, regasindu-le intacte in partea fundica a acestuia. Mai multe>>

Ameliorarea Iepurilor: Selectia si Reproductia la Iepuri

19-04-2018 Iepuri

Ameliorarea Iepurilor: Selectia si Reproductia la Iepuri

Desi aparent distincte, aceste probleme se rezolva practic impreuna. De la inceput trebuie aratat ca la reproducerea populatiilor se va avea in vedere catre ce se doreste a se ajunge; rasele au fost inlocuite cu linii ale lor, deoarece pe de o parte rasele de iepuri, in general, mai au inca standarde de expozitie care poate nu corespund cu importanta economica a caracterelor catre care se tinde, iar pe de alta parte se supravegheaza mai usor populatia ca un intreg. Mai multe>>

Rasele grele de iepuri

02-02-2018 Iepuri

Rasele grele de iepuri

Unii iepurii sunt crescuti pentru a fi mici si draguti, iar altii sunt crescuti pentru a fi gigant. Daca sunteti de parere ca mai mare este mai bine, atunci ar trebui sa verificati rase grele de iepuri prezentate in acest articol. Unii iepuri uriasi sunt animale de companie excelente din cauza naturii lor docile, in timp ce altele necesita o manipulare mai atenta. Iata cateva informatii despre patru dintre cele mai populare rase grele de iepuri. Mai multe>>

Ameliorarea la iepurii de casa

12-11-2017 Iepuri

Ameliorarea la iepurii de casa

Ameliorarea are in atentie populatia, nu individul. In principal, selectia, incrucisarea si consagvinizarea sunt influentate sau nu in actiunea lor de structura populatiei, adica de ponderea detinuta de diferite categorii de indivizi din totalul populatiei. Pentru ameliorare, un interes deosebit prezinta structura de reproductie si caracterele demografice ale iepurilor de casa. Mai multe>>

Hranirea iepurilor: Cerintele nutritionale ale iepurelui

12-07-2017 Iepuri

Hranirea iepurilor: Cerintele nutritionale ale iepurelui

O productie buna in cresterea iepurilor este conditionata de o alimentatie echilibrata, susceptibila pe de o parte sa aduca iepurelui toate elementele nutritive necesare, iar pe de alta parte sa evite efectele negative datorita excesului unuia dintre elementele nutritive sau dezechilibrului proportional dintre ele. Mai multe>>