Dupa cresterea chinchilelor, care s-a dovedit a fi o afacere extrem de rentabila, specialistii in domeniu sutin ca pe locul doi, ca nivel de profitabilitate, se situeza crestrea nutriilor.
Avantajul cresterii nutriilor consta in faptul ca aceste mamifere rozatoare nu sunt pretentioase la mancare, hrana fiind constituita exclusiv din furaje de origine vegetala. Pe langa faptul ca sunt rezistente la boli si consuma putin, nutriile sunt utile pentru blana lor pretioasa, dar si carnea delicioasa.
Nutria (Myocastor coypus) este un mamifer rozator semiacvatic originar din America de Sud. Tarile de origine sunt Argentina, Brazilia, Chile,Bolivia, Paraguay si Uruguay. Face parte din Ordinul Rodentia, fiind numita si Castor de Chile sau Biber de Balta.
In mediul sau natural, nutria traieste in colonii si populeaza zonele din jurul lacurilor care au malurile acoperite de vegetatie hidrofita si zonele din preajma apelor curgatoare. Cuiburile lor sunt reprezentate de galerii lungi de 3-5 m, care pornesc de la nivelul apei spre zonele uscate sau in desisul vegetatiei. Animale seminocturne, nutriile sunt active seara si la inceputul noptii sau dimineata devreme, ziua fiind mai mult in vizuini. Traiesc in grupuri mici sau familii, acestea fiind compuse in mare parte dintr-un mascul si 3-5 femele cu puii lor.
Hrana nutriilor este constituita din plantele bogate in amidon si zahar, dar sarace in celuloza, din moluste, insa mai rar din pesti. Nu fac provizii de iarna, astfel ca supravietuirea lor in mediul natural este dependenta de accesul la hrana.
Raportata la celelalte animale de blana ierbivore, este un animal de talie mare, cu un corp de forma relativ cilindrica, de o lungime cuprinsa intre 50-80 cm si un perimetru toracic de 40-60 cm. Greutatea nutriei este cuprinsa intre 6-10 kg si chiar mai mult, in conditii de selectie si ameliorare propice. Aceste valori depind de varsta, sex, individ si conditiile de hranire si intretinere de care a beneficiat. Capul este mare, cu o lungime de 11-13 cm, cu fruntea lata si botul bont, cu urechi mici si rotunjite. Femelele cantaresc cu 10-15% mai putin decat masculii de aceeasi varsta.
Urechile sunt prevazute cu un sir de peri lungi, dispus in conchia auriculara, ce ajuta la scurgerea rapida a apei. Ochii sunt dispusi lateral, cu pupila turtita in lateral pe timpul zilei, pentru a fi protejata de lumina puternica din timpul zilei.
Dispuse pe marginile laterale ale botului, orificiile nazale sunt fine si usor alungite, iar asemanator urechilor, nutriile au la nivelul nasului membrane care se inchid in timpul inotului sub apa.
Buza superioara este impartita in doua jumatati simetrice, care las la vedere incisivii, convecsi si de culoare portocalie. Tipici speciei, incisivii sunt in general mari, curbati, bine evidentiati in exterior si foarte ascutiti. Acestia se refac la marimea lor normala in aproximativ 42-50 zile, in cazul in care se rup sau se accidenteaza.
Gatul este scurt si gros, permitand astfel doar miscari de lateralitate reduse, iar coada acesteia este lunga, in forma conica, ce poate ajunge pana la 40 cm. Este acoperita de solzi de natura carnoasa si par, proprietati cu rol important in stabilirea directiei la inot. Are membre scurte, alcatuite din 5 degete terminate cu gheare neretractile, iar talpile sunt lipsite de pilozitate. Degetele anterioare sunt mai mici si sunt utile la alegerea si prinderea hranei, precum si ingrijirea blanii. Membrele posterioare sunt mai lungi si puternice, prevazute cu o membrana interdigitala intre primele 4 degete, ultimul deget liber fiind utilizat la inot si scarpinat. Dispuse pe partea laterala a corpului, nutria are 5-6 perechi de mamali, situati la o distanta de 5-6 cm de coloana vertebrala. Aceasta dispunere a glandelor mamare reprezinta un factor de adaptare la regimul de viata acvatic si permite hranirea puilor si in timpul inotului.
Durata mica a gestatiei, de numai 128-132 de zile, ca si prolificitatea mare, permit o inmultire rapida. Din doua fatari anuale, se pot obtine in mod normal de la o singura femela, un numar de 10-22 pui. Nutria este un animal care ajunge rapid la valorificare, la numai 233 de zile animalele putand fiind valorificate pentru carne si blana.
Crescatoria de nutrii se va construi pe un teren permeabil, usor inclinat, dar ferit de curenti si de zgomote neobisnuite ori ciudate. Este bine ca aceasta crescatorie sa o amplasati aproape de o sursa de apa.
Suprafata de teren se imprejmuieste cu un gard din plasa de sarma, inalt de 1,5 m. Adapostirea se face, de obicei, in custi suspendate, la minimum 35-45 cm deasupra solului, sau in compartimente situate la sol. Custile suspendate pot fi de diferite marimi, dimensiunile variind intre 100-200 cm lungime, 65-90 cm latime si o inaltime de 40-45 cm. In mod normal, custile se confectioneaza din plasa de sarma, groasa, zincata, cu ochiurile de 25/25 cm.
Fiecare cusca trebuie sa fie prevazuta cu 12 usite de vizitare la unul dintre capete, cu un bazin de scaldat din tabla galvanizata, situat pe latimea custii. Bazinul trebuie sa aiba o lungime de 45-50 la suta din lungimea custii si o adancime de 20-25 cm. La capatul celalalt al custii, se ataseaza cuibarul, confectionat, la randul lui, din scandura rezistenta, protejata in interior contra roaderii, cu plasa de sarma. Una dintre dimensiunile orizontale ale cuibarului este egala cu latimea custii, cealalta, de circa 50-70 cm, iar inaltimea, de 40-60 cm. Comunicarea cu fiecare cusca se face printr-o deschidere patrata, cu latura de 20-25 cm, iar accesul in cuibar se va face prin rabatarea capacului. Adultii de reproductie, inclusiv femelele cu pui in alaptare, vor fi cazati individual, iar tineretul intarcat, provenit din aceeasi fatare, se va caza in grup.
Medic veterinar
Dr. Diana Galatanu
20-01-2021 Animale de blana
Succesul cresterii nutriilor depinde in primul rand de aptitudinile, cunostintele si capacitatea crescatorului, care trebuie sa aplice in practica anumite principii si metode pentru atingerea acestui scop precis. Dintre metodele de crestere, cea mai obisnuita este cresterea in linie pura, care consta in imperecherea unor animale de acelasi tip. In cadrul fiecarei linii pure (tip de culoare), in orice crescatorie indivizii au calitati diferite sau mai exact specifice in ceea ce priveste dezvoltar... Mai multe>>
12-12-2019 Iepuri
In continuare va prezentam cele mai importante boli virale specifice iepurilor, respectiv Mixomatoza respiratorie cronica si Boala hemoragica a iepurilor (epizotia cu picorna-virus). Mai multe>>
19-06-2019 Iepuri
In 24 de ore, un iepure adult cu acces liber la furaje mananca de aproximativ 90 de ori, consumand 4-5 g de fiecare data cand este hranit cu furaj combinat si de pana la 80 de ori cand este hranit traditional. Timpul consumat in total este de 1h 30´ pana la doua ore maxim. Consumul este mai frecvent noaptea decat ziua. Mai multe>>
20-03-2019 Iepuri
In continuare, va prezentam cele mai des intalnite boli ale pielii la iepuri, respectiv: raia si micozele. Mai multe>>
05-02-2019 Iepuri
Furajarea rationala a iepurilor de casa constituie una din principalele chei ale succesului in cunicultura. Furajele folosite, modul de prezentare, pastrarea si administrarea lor sunt probleme esentiale in cresterea acestei specii. Mai multe>>
13-08-2018 Iepuri
Datorita corelatiei dintre lobul anterior al hipofizei (LAH) si sistemul nervos, functiile sexuale pot fi influentate, in sensul stimularii sau inhibitiei, prin organele de simt si creier. Din acest motiv, functia centrului sexual din hipotalamus si lobul anterior al hipofizei depinde de integritatea sistemului nervos si de echilibrul metabolic, orice decalaj putand duce la scaderea activitatii sexuale sau la oprirea functiei gonadelor si in final, la disparitia instinctului sexual. Mai multe>>
03-06-2018 Iepuri
Nutretul ingerat sufera in gura modificari fizice (maruntirea, umectarea si amestecarea cu saliva, dar si modificari chimice (descompunerea amidonului in maltoza, sub actiunea amilazei si a maltozei in glucoza, sub actiunea maltazei salivare). Apoi bolul alimentar trece in stomac, cecotrofele sosesc in stomac fara a fi mestecate, regasindu-le intacte in partea fundica a acestuia. Mai multe>>
19-04-2018 Iepuri
Desi aparent distincte, aceste probleme se rezolva practic impreuna. De la inceput trebuie aratat ca la reproducerea populatiilor se va avea in vedere catre ce se doreste a se ajunge; rasele au fost inlocuite cu linii ale lor, deoarece pe de o parte rasele de iepuri, in general, mai au inca standarde de expozitie care poate nu corespund cu importanta economica a caracterelor catre care se tinde, iar pe de alta parte se supravegheaza mai usor populatia ca un intreg. Mai multe>>
02-02-2018 Iepuri
Unii iepurii sunt crescuti pentru a fi mici si draguti, iar altii sunt crescuti pentru a fi gigant. Daca sunteti de parere ca mai mare este mai bine, atunci ar trebui sa verificati rase grele de iepuri prezentate in acest articol. Unii iepuri uriasi sunt animale de companie excelente din cauza naturii lor docile, in timp ce altele necesita o manipulare mai atenta. Iata cateva informatii despre patru dintre cele mai populare rase grele de iepuri. Mai multe>>
12-11-2017 Iepuri
Ameliorarea are in atentie populatia, nu individul. In principal, selectia, incrucisarea si consagvinizarea sunt influentate sau nu in actiunea lor de structura populatiei, adica de ponderea detinuta de diferite categorii de indivizi din totalul populatiei. Pentru ameliorare, un interes deosebit prezinta structura de reproductie si caracterele demografice ale iepurilor de casa. Mai multe>>
12-07-2017 Iepuri
O productie buna in cresterea iepurilor este conditionata de o alimentatie echilibrata, susceptibila pe de o parte sa aduca iepurelui toate elementele nutritive necesare, iar pe de alta parte sa evite efectele negative datorita excesului unuia dintre elementele nutritive sau dezechilibrului proportional dintre ele. Mai multe>>
© 2024 Gazeta de Agricultura | Termeni si Conditii >>>