Clasificarea plantatiilor viticole

Detalii

Categorie: Struguri / vita de vie

30 Iulie 2008

Plantatiilor viticole se clasifica in functie de orografia terenului, fertilitatea solurilor, vigoarea soiurilor si directiile de productie.

Plantatiile viticole cu distante mici, mijlocii si mari.

Plantatiile viticole cu distante mici sunt putin extinse. Ele s-au folosit in unele centre viticole din Banat (Teremia, Tomnatic) si se vor extinde. Distantele de plantare utilizate sunt de 1,1-1,2 m intre randuri revenind 8.000-10.000 vite/ha. La infiintarea lor se recomanda a se planta soiuri cu vigoare mica sau mijlocie si cu posibilitati de diferentiere a mugurilor in conditii de lumina suboptimala. Forma de conducere utilizata este cea caracteristica culturii protejate, cu elemente de rod scurte (cepi sau cordite de rod) şi încărcături de muguri reduse (8-16 muguri/m²). Producţiile obţinute (cantitativ ridicate) nu pot asigura un nivel calitativ deosebit. Mecanizarea lucrărilor se efectuează cu tractorul încălecător şi sistema de maşini corespunzătoare.

Plantatiile viticole cu distante mijlocii (obisnuite) se infiinteaza pe terenurile cu panta moderata (sub 15%). Distantele de plantare folosite sunt la 1,6-2,2 m intre randuri, revenind 3000-6000 vite/ha. Astfel de plantatii se realizeaza pe soluri cu fertilitate mijlocie, utilizand soiuri cu vigoare mare sau mijlocie (de masă sau vin) la care se aloca incarcaturi de muguri moderate. La executarea lucrarilor se foloseste tractorul V-445. De la aceste tipuri de plantatii, in functie de soi si conditiile ecologice de realizare a productiei, se pot obtine vinuri de calitate si struguri pentru consum in stare proaspata.

Plantatiile viticole cu distante mari se infiinteaza pe terenurile cu panta sub 8%. Distantele recomandate la plantare sunt de 3,0-3,6 m intre randuri, revenind 1500-3000 plante/ha). La infiintarea acestora se recomanda alegerea solurilor fertile, soiurilor viguroase si a formelor de conducere inalte sau semiinalte. Mecanizarea lucrarilor se executa cu tractorul U-650 si sistema de masini corespunzatoare.

Plantatii viticole pe terase, pe nisipuri si pe terenuri decopertate.

Plantatiile viticole pe terase. Amplasamentul viticol al acestora se localizeaza in arealele favorabile. Respectarea cerintelor de favorabilitate au condus la existenta viticulturii pe teritorii precis delimitate, pe terenuri cu fertilitate scazuta si panta mai mare de 12%. In aceste conditii protectia impotriva eroziunii impune o amenajare corespunzatoare a terenului prin terasare. Distantele de plantare practicate sunt de 2,0-2,2 m intre randuri pentru a se asigura mecanizarea lucrarilor, si de 1,0-1,2 m intre vite pe rand. Soiurile alese pentru plantare sunt cele care asigura obtinerea vinurilor de calitate (indiferent de vigoare). Formele de conducere folosite sunt cele joase sau cele semiinalte.

Plantatiile viticole pe nisipuri se infiinteaza pentru a fixa si a valorifica profitabil terenurile nisipoase. Pe nisipuri nu poate trai filoxera (Phyloxera vastatrix). De aceea, nu este obligatorie folosirea la plantare a materialului saditor viticol altoit. Infiintarea si exploatarea plantatiilor viticole prezinta particularitati determinate de caracteristicile nisipurilor. Distantele de plantare intre randuri sunt mai mari (2,2-2,5 m) pentru a se folosi tractorul cu dubla tractiune V-445 DT. La infiintarea plantatiilor viticole se recoman-da alegerea de soiuri cu vigoare mijlocie care isi mentin aciditatea (pentru vinuri albe, roze si rosii). Formele de conducere practicate sunt cele joase, semiinalte si inalte, in functie de cerintele modului de iernare.

Plantatiile viticole pe terenuri degradate. Acestea se infiinteaza in perimetrele miniere pentru extragerea la suprafata a carbunelui, pe terenuri decopertate. Suprafetele cele mai mari se intalnesc in zona sucursalelor miniere din Oltenia. Terenurile se formeaza prin depunerea materialelor geologice in carierele de unde carbunele a fost extras si prezinta variatii mari. Potentialul productiv al acestor terenuri, lipsite de un sol adecvat, este redus si foarte diferit, in functie de caracteristicile fizice si chimice ale materialului depus.

Alte tipuri de terenuri degradate sunt cele ocupate cu halde de cenusa rezultata de la termocentralele pe carbune. Ele se pot cultiva cu vita de vie ca variantă activa de protecţie a mediului.

In ambele cazuri este obligatorie imbunatatirea substratului de cultura prin utilizarea unor cantitati ridicate de ingrasaminte organice, prin folosirea ingrasamintelor verzi si a celor chimice. Distantele de plantare recomandate sunt de 2,2 m intre randuri si 1,0 m pe rand. Formele de conducere alese sunt determinate de modul de iernare al viţei de vie.

Exploatatiile comercial industriale, mixte, familiale, didactice.

Exploatatiile viticole de tip comercial se infiinteaza in zonele viticole cu favorabilitate ecologica, respectiv in arealele delimitate pentru cultivarea a vitei de vie.

Ele au suprafete de marimea unei ferme si apartin unui singur proprietar sau mai multor proprietari, prin asociere. In asemenea exploatatii se practica tehnologii moderne iar productia se comercializeaza.

Exploatatiile viticole de tip mixt sunt destinate obtinerii de productie marfa in principal si, pentru satisfacerea nevoilor de consum familial, in secundar. Ele provin din reconstituirea dreptului de proprietate. Aceste tipuri de plantatii sunt amplasate si infiintate in areale delimitate, cu respectarea directiei de productie si a structurii sortimentelor de soiuri altoi, portaltoi, in sisteme de cultura moderne. La infiintarea unor asemenea plantatii trebuie avut in vedere eventualele posibilitati de asociere pentru executarea in comun a lucrarilor de organizare a teritoriului, a celor de prevenire si combatere a eroziunii solului, de alimentare cu apa, a lucrarilor de intretinere si exploatare a plantatiilor vizand, in special, tratamentele fitosanitare, fertilizarea, lucrarile solului si, eventual, completarea deficitului de apa prin irigare, acolo unde se practica.

Exploatatiile viticole pentru consum familial sunt destinate obtinerii de productii menite sa satisfaca nevoile proprii. Ele se amplaseaza si se infiinteaza in imediata apropiere a localitatilor si in gradina de langa casa. In asemenea plantatii se folosesc sortimentul recomandat si sistemul de cultivare accesibil proprietarului.

Plantatiile viticole pilot pentru scop experimental se realizeaza in societati care au ca obiectiv cercetarea stiintifica. Astfel de plantatii se pot infiinta si in unitati de productie viticole, acolo unde se urmareste promovarea in productie a rezultatelor cercetarii stiintifice, in societatile comerciale specializate (cum ar fi cele de la Vaslui, Jidvei, Panciu) .

Plantatiile viticole pilot cu scop didactic se realizeaza in societati cu specific in formarea si instruirea specialistilor (scoli profesionale, licee de specialitate, colegii si universitati de stiinte agricole).

Exploatatii specializate integrate, neintegrate, mixte, nespecializate.

Exploatatiile viticole specializate integrate au ca specific de activitate numai cultivarea vitei de vie, realizarea si valorificarea integrala a productiei de struguri (de exemplu societatile comerciale Vie-Vin Murfatlar S.A., Rovil Valea Calugarească S.A. ş.a.).

Exploatatiile viticole specializate neintegrate au ca specific productia viticola, iar productia este prelucrata in unitati "service".

Exploatatiile viticole mixte integrate sunt acelea care in principal obtin productia de struguri, o prelucreaza si valorifica integral (inclusiv imbutelierea si desfacerea vinului).

Exploatatiile viticole mixte neintegrate sunt acelea în care principala activitate o reprezinta obtinerea productiei de struguri. Ele valorifica productia de struguri in unitatile "service" pentru producerea, imbutelierea si desfacerea vinului.

Exploatatiile viticole nespecializate sunt acelea in care activitatile viticole sunt complementare si au pondere redusa in activitatea societatii, cu sau fara implicare de "service" in prelucrarea strugurilor.

• < Anterior
• Următor >