Ca la orice cumpana intre ani, privesc inainte incarcat inca de impresiile anului ce tocmai a trecut. Pentru mine, 2011 va ramane anul pregatirilor pentru reforma Politicii agricole comune.
6000 de idei si propuneri exprimate in scris de cetateni, de agricultori, de organizatii neguvernamentale – un record pentru o astfel de dezbatere publica organizata de Comisia Europeana, zeci de vizite in statele membre UE si la ferme pentru a intelege particularitatile diverselor modele agricole, nenumarate intalniri cu membri ai Parlamentului European, ceasuri si ceasuri de documentare. Toate acestea se regasesc in proiectul de reforma a Politicii agricole comune, pus pe masa Parlamentului European si Consiliului de Ministri pe 12 octombrie 2011. Toate acestea stau la temelia unei viziuni noi, integratoare, asupra agriculturii europene, bazata pe realitatile unei Uniuni Europene cu 27 de state membre, cu o diversitate de agriculturi, de traditii agricole, cu diferente mari de dezvoltare a zonelor rurale.
Specificitati romanesti precum fermele mici, agricultura in zona de munte, cresterea performantei fermelor mari prin inovare si investitii, aspecte care tin de gradul diferit de dezvoltare a sectoarelor agricole, de nevoile de modernizare in mediul rural, sunt bine reflectate in propunerea de reforma. Un beneficiu major pentru Romania va fi si cresterea bugetului pentru subventiile UE acordate agricultorilor romani. In propunerea Comisiei Europene, comparativ cu perioada actuala, alocarea financiara a Romaniei pentru 2014-2020, creste cu peste 3 miliarde de euro. Este o baza de pornire in negocieri foarte buna, Romania fiind printre putinele state membre beneficiare de o crestere de buget.
La nivel european, agricultura este un sector economic prioritar, cu rol strategic. Sunt convins ca agricultura poate avea acest rol si in Romania. Este insa nevoie de o politica agricola clara, cu tinte precise, bazata pe o viziune integratoare a modelelor si structurilor de productie din tara. De exemplu, as vedea rostul unei strategii care sa incurajeze fermele mari romanesti sa investeasca in inovare, in modernizare, in cresterea durabila a capacitatii de productie si stocare, astfel incat sa-si intareasca pozitia pe pietele externe. E important ca acestea sa-si creasca performanta economica in mod structural, nu doar conjunctural. As vedea rostul unui sprijin specific pentru fermele mici, pentru a le indrepta catre nise de piata adaptate acestui tip de productie, pentru organizarea grupurilor de producatori care sa se ocupe de colectarea, procesarea si vanzarea produselor. Sunt sectoare precum agricultura ecologica sau produsele traditionale bine primite de piata si care ar merita o atentie sporita. As vedea rostul unei abordari sectoriale a restructurarii agriculturii, pornind de la specificul dominant al zonelor agricole romanesti. Un exemplu bun este cel al viticulturii: abordarea sectoriala a modernizarii procesului de vinificatie si apoi a reinnoirii plantatiilor de vie isi arata acum roadele. Aceeasi abordare ar fi foarte potrivita pentru sectorul pomicol, pentru legume, pentru productia de lapte, pentru carnea de porc si de vita.
Multe din ancorele pe care o politica agricola romaneasca se poate sprijini se gasesc deja in propunerea de reforma a politici agricole europene. E nevoie doar de identificarea clara a nevoilor, de conectarea realitatilor si resurselor nationale la oportunitatile europene si apoi de consecventa politica privind legislatia si bugetul. Asta face orice stat membru angrenat puternic in motoarele decizionale ale Uniunii Europene.
Daca 2011 a fost anul pregatirilor temeinice, 2012 va fi anul negocierilor de foc. Rezultatul acestor negocieri va depinde si de abilitatea statelor membre de a-si urmari interesele nationale, de a si le armoniza cu abordarea europeana si de a construi aliante pe punctele de interes comun.
Sper ca pana spre decembrie 2012, sa ajungem sa vedem inceputul sfarsitului negocierilor despre viitoarea PAC, astfel incat sa poata fi aplicata de la 1 ianuarie 2014. Sper ca Romania sa contribuie activ la definirea noii politici agricole comune, astfel incat sa poata beneficia de ea nu doar sectorul agricol ci si societatea romaneasca in ansamblul ei.
Dacian Ciolos, Comisar european pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala
20-01-2021 Animale de blana
Succesul cresterii nutriilor depinde in primul rand de aptitudinile, cunostintele si capacitatea crescatorului, care trebuie sa aplice in practica anumite principii si metode pentru atingerea acestui scop precis. Dintre metodele de crestere, cea mai obisnuita este cresterea in linie pura, care consta in imperecherea unor animale de acelasi tip. In cadrul fiecarei linii pure (tip de culoare), in orice crescatorie indivizii au calitati diferite sau mai exact specifice in ceea ce priveste dezvoltar... Mai multe>>
12-12-2019 Iepuri
In continuare va prezentam cele mai importante boli virale specifice iepurilor, respectiv Mixomatoza respiratorie cronica si Boala hemoragica a iepurilor (epizotia cu picorna-virus). Mai multe>>
19-06-2019 Iepuri
In 24 de ore, un iepure adult cu acces liber la furaje mananca de aproximativ 90 de ori, consumand 4-5 g de fiecare data cand este hranit cu furaj combinat si de pana la 80 de ori cand este hranit traditional. Timpul consumat in total este de 1h 30´ pana la doua ore maxim. Consumul este mai frecvent noaptea decat ziua. Mai multe>>
20-03-2019 Iepuri
In continuare, va prezentam cele mai des intalnite boli ale pielii la iepuri, respectiv: raia si micozele. Mai multe>>
05-02-2019 Iepuri
Furajarea rationala a iepurilor de casa constituie una din principalele chei ale succesului in cunicultura. Furajele folosite, modul de prezentare, pastrarea si administrarea lor sunt probleme esentiale in cresterea acestei specii. Mai multe>>
13-08-2018 Iepuri
Datorita corelatiei dintre lobul anterior al hipofizei (LAH) si sistemul nervos, functiile sexuale pot fi influentate, in sensul stimularii sau inhibitiei, prin organele de simt si creier. Din acest motiv, functia centrului sexual din hipotalamus si lobul anterior al hipofizei depinde de integritatea sistemului nervos si de echilibrul metabolic, orice decalaj putand duce la scaderea activitatii sexuale sau la oprirea functiei gonadelor si in final, la disparitia instinctului sexual. Mai multe>>
03-06-2018 Iepuri
Nutretul ingerat sufera in gura modificari fizice (maruntirea, umectarea si amestecarea cu saliva, dar si modificari chimice (descompunerea amidonului in maltoza, sub actiunea amilazei si a maltozei in glucoza, sub actiunea maltazei salivare). Apoi bolul alimentar trece in stomac, cecotrofele sosesc in stomac fara a fi mestecate, regasindu-le intacte in partea fundica a acestuia. Mai multe>>
19-04-2018 Iepuri
Desi aparent distincte, aceste probleme se rezolva practic impreuna. De la inceput trebuie aratat ca la reproducerea populatiilor se va avea in vedere catre ce se doreste a se ajunge; rasele au fost inlocuite cu linii ale lor, deoarece pe de o parte rasele de iepuri, in general, mai au inca standarde de expozitie care poate nu corespund cu importanta economica a caracterelor catre care se tinde, iar pe de alta parte se supravegheaza mai usor populatia ca un intreg. Mai multe>>
02-02-2018 Iepuri
Unii iepurii sunt crescuti pentru a fi mici si draguti, iar altii sunt crescuti pentru a fi gigant. Daca sunteti de parere ca mai mare este mai bine, atunci ar trebui sa verificati rase grele de iepuri prezentate in acest articol. Unii iepuri uriasi sunt animale de companie excelente din cauza naturii lor docile, in timp ce altele necesita o manipulare mai atenta. Iata cateva informatii despre patru dintre cele mai populare rase grele de iepuri. Mai multe>>
12-11-2017 Iepuri
Ameliorarea are in atentie populatia, nu individul. In principal, selectia, incrucisarea si consagvinizarea sunt influentate sau nu in actiunea lor de structura populatiei, adica de ponderea detinuta de diferite categorii de indivizi din totalul populatiei. Pentru ameliorare, un interes deosebit prezinta structura de reproductie si caracterele demografice ale iepurilor de casa. Mai multe>>
12-07-2017 Iepuri
O productie buna in cresterea iepurilor este conditionata de o alimentatie echilibrata, susceptibila pe de o parte sa aduca iepurelui toate elementele nutritive necesare, iar pe de alta parte sa evite efectele negative datorita excesului unuia dintre elementele nutritive sau dezechilibrului proportional dintre ele. Mai multe>>
© 2024 Gazeta de Agricultura | Termeni si Conditii >>>