Vinul si paradoxul francez

Detalii

22 Martie 2008

In ultimul deceniu, lumea medicala este preocupata de "paradoxul francez". Francezii au o durata de viata de 76,5 ani iar americanii au o durata a vietii de 74 de ani. De asemenea francezii au cu 40% mai putine probleme cardiace, desi fumeaza mai mult, consuma mai multe grasimi, fac mai putin sport si cheltuiesc mai putini bani pentru sanatate.

Dupa profesorul C.Ellison de la Facultatea de Medicina a Universitatii din Boston, explicatia acestui paradox se refera la consumul de vin, alimentatie si mod de viata.

Francezii consuma in mod abisnuit vin rosu in timpul meselor.

Vinul este asociat unui complex de substante organice si minerale care provuin din struguri si metabolismul drojdiilor.

Pasteur spunea ca "vinul este cea mai sanatoasa si igienica bautura", iar parintele medicinei, Hipocrat (Secolul V - inainte de nasterea lui Cristos), recomanda vinul pentru stimularea poftei de mancare, hranirea si intarirea trupului.

Consumul moderat de vin creaza senzatia de bunastare, euforie, relaxeaza tensiunea intelectuala sau emotiva.

Rolul energetic al vinului

Aportul energetic al unui litru de vin este de 600-800 kcal/l, asemanator cu un litru de must, de suc de fructe sau de lapte, cu 370 grame de paine sau 385 grame de carne, oua.

Specialistii apreciaza ca aportul maxim de calorii pe care alcoolul din vin il poate aduce in alimentatia umana nu trebuie sa depaseasca 18-20 % din nevoile zilnice ale organismului.

Alcoolul din vin constituie un aliment de combustie obligatoriu, el nu are forme de depozitare in organism, se difuzeaza la nivelul stomacului si al intestinelor, ajunge in sange cu ajutorul caruia se raspandeste in tot corpul, concentrandu-se in organele cu un continut mai bogat in apa si mai sarac in proteine.

Metabolizarea alcolului se realizeaza in ficat cu participarea mai multor sisteme enzimatice. Peste anumita cantitate vinul sporeste riscul de toxicitate la nivelul celulelor hepatice.

Se recomanda consumul de vin la masa de pranz si la cina.

Glicerolul din vin imprima calitati gustative (armonie, catifelare), are usoare proprietati laxative,activeaza secretia biliara, si contribuie la sporirea puterii energetice. Glicerolul din vin care se combina cu fosfatii permit economisirea grasimilor si proteinelor, favorizand secretia lipazelor sucului pancreatic si actioneaza asupra descompunerii grasimilor ingerate.

Rolul mineralizant al vinului

Vinul este un aliment si pentruca aduce organismului elemente minerale vitamine, aminoacizi.

Potasiul participa la desfasurarea normala a functiilor celulare, a activitatii musculare (in special muschiul cardiac). Nevoile zilnice de potasiu al unui adult sunt de 2-3 grame. Vinul, avand un continut ridicat de potasiu (0,4 2g/l) si un nivel scazut al sodiului, este apreciat din punct de vedere fiziologic, in special al sulfitilor.

Calciul din vin (50-200 mg/l), contribuie la mineralizarea organismului, intrand in structura sistemului osos, accelereaza asimilarea zaharurilor, calmeaza sistemul nervos.

Magneziul continut de vin (50-200 mg/l) contribuie intr-o masura importanta la satisfacerea nevoilor zilnice. El intra in compozitia a peste 50 de enzime avand proprietati antispastice si de dilatare a vaselor de sange.

Manganul existent in vin (1-2,5 mg/l) poate interveni in organism, favorizand formarea sangelui si buna functionarea a glandelor endocrine.

Actiunea vitaminizanta

Vinul este bogat in vitamine, mai ales din grupa B, favorizand mai multe reactii fiziologice ale digestiei, ale reinoirii sangelui si al circulatiei lui.

Nevoia zilnica de vitamine poate fi satisfacut in procent de 20-40% de catre vin.

Continutul vinului in aminoacizii esentiali

Continutul vinului in aminoacizii esentiali este asemanator cu cel al sangelui. Vinul sporeste tonusul muscular, prin actiunea directa asupra sistemului nervos periferic. Prin aportul sau in calorii refacerea organismului se realizeaza intr-un timp si mai scurt.

Actiunea digestiva

Aciditatea vinului corespunde conditiilor optime pentru digestia proteinelor. Vinul permite accelerarea proceselor de nutritie, mai ales prin fosfatul de calciu sub forma organica (vinurile rosii). Acizi organici din vin sporesc aportul energetic. De asemenea vinul sporeste secretia glandelor salivare si imbunatateste asimilatia proteinelor

Vinurile rosii influenteaza favorabil functionarea tubului digestiv.

Vinurile albe seci favorizeaza eliminarea toxinelor si este recomandat artiticilor, obezilor si litiazicilor.

Efectul cardioprotector

Un studiu efectuat in SUA pe 87 mii de asistente medicale, cu varsta intre 34 si 59 de ani, a demostrat ca cele consumatoare de vin au riscul redus de boala coronariana si accident vascular cerebral.

S-a constatat faptul ca un consum de 1-3 pahare pe zi de vin a condus la un efect protector fata de bolile cardiovasculare.

La Toulouse in Franta se constata o mortalitate redusa provocata de bolile cardiovasculare, datorita dietei mediteraniene care alaturi de un consum ridicat de vin, mai cuprinde legume, fructe si paine.

Mecanismul care explica efectul protector al vinului se refera la:

· sporirea continutului de colesterol bun;

· reducere colesterol aflat in exces la nivelul ficatului si il elimina prin bila;

· oxideare lipide cu densitate scazuta, care favorizeaza depunerile de grasimi pe artere;

· prezenta fitoalexinelor din vin cu rol de protectie impotriva atacului bolilor.

Lector drd. ing. D.Popa

• < Anterior
• Următor >