Romania are potential agricol nevalorificat si din cauza ca politicile in acest domeniu se schimba foarte frecvent.
Potentialul agricol cu care ne mandrim nu are importanta decat in masura in care este pus in valoare prin politici de sustinere si organizare a productiei si a pietelor prin care aceasta productie devine valoare.
Exista foarte multe alte state in lume care au potential agricol, chiar mai mare decat Romania, si care nu-si asigura nici macar hrana, pentru ca nu exista politici durabile de sustinere publica a agriculturii pe termen lung si de sustinere a organizarii pietelor agroalimentare.
Romania ar fi putut sa aiba propria strategie de dezvoltare a agriculturii imediat dupa ce a hotarat sa aplice reforma funciara, in anii ’90.
In mod logic, din punct de vedere economic si politic, reforma funciara ar fi trebuit sa fie urmata imediat de reforma structurilor de productie agricola, care sa contribuie la organizarea unor exploatari viabile, sa defineasca instrumentele de sustinere a productiei agricole (mod de subventionare a productiei, de incurajare a investitiilor si a modernizarii tehnologiilor de productie, de asigurare a consultantei de specialitate catre agricultori etc.), sa organizeze pietele produselor agricole (regulile si normele de comercializare, de stabilire a preturilor de la producator la consumator, pentru a asigura atat stabilitatea preturilor la consumator, cat si a veniturilor pentru producatorii agricoli) si sa defineasca o politica de regularizare a importurilor de produse alimentare pe perioada restructurarii, modernizarii si cresterii competitivitatii agriculturii autohtone, pentru a evita concurenta neloiala sau blocarea dezvoltarii acesteia intr-un climat economic favorabil.
In anii ’90 eram inca in perioada cand reglementarea comertului mondial cu produse alimentare era la inceputuri si cand mai puteam avea inca o politica tarifară proprie. Intrucat aceasta oportunitate a fost ratata, Romania nu mai are acum libertatea din anii ’90 si trebuie sa compuna o politica agricola pornind de la niste variabile date, care sunt continute in Politica Agricola Comuna (PAC) la nivel european. In PAC sunt aspecte sau instrumente obligatorii pentru toate statele membre (intrucat vorbim de o piata comuna, fara frontiere sau bariere tarifare) si altele optionale, de tip meniu, din care statele membre le pot alege pe cele care li se potrivesc mai bine (in primul rand, programul de dezvoltare rurala finantat din fonduri europene). Aceste noi reguli, de care, din pacate, am devenit constienti la nivel decizional abia dupa aderarea la UE, ne impun acum o serie de limitari in modernizarea si cresterea eficientei agriculturii, fara a stirbi prea mult din specificul national al produselor si al modurilor de productie.
In timp, Romania poate contribui si la modificarea sau adaptarea PAC si a regulilor sale, daca va sti sa joace eficient in concertul european, folosindu-si in mod abil statutul de stat membru UE. Insa Romania trebuie sa stie ce vrea, de ce vrea aceste lucruri si apoi sa vada cum se integreaza cel mai bine interesele sale specifice in interesul comun european. Altfel spus, inainte de a incerca sa-i convingi pe ceilalti 26 de parteneri europeni de utilitatea comuna a obiectivelor tale sau de complementaritatea acestora cu ale lor, trebuie, in primul rand, sa stii tu, la tine acasa, ce vrei pe termen lung si cum poti sa-ti valorifici cel mai bine avantajele comparative (sau, altfel spus, locul) pe piata comuna (din care acum facem parte, vrand-nevrand).
Programul de restituire funciara lansat in 1990 prin desfiintarea CAP-urilor si mai apoi a IAS-urilor nu a fost urmat, din pacate, de un program de sustinere a dezvoltarii de noi structuri de productie (ferme familiale, ferme asociative) bazate pe proprietatea privata, de un program de investitii in mijloace de productie noi, de organizare si reglementare a pietelor agroalimentare bazat pe principiile economiei de piata. Sigur, sporadic s-a facut acest lucru, dar modul de alocare a fondurilor nu a fost unul transparent bazat pe reguli clare, ceea ce a facut ca acele fonduri in mare parte sa fie practic aruncate in „gauri negre“.
Programul SAPARD, finantat din fonduri europene de preaderare, a fost primul program de politica structurala de amploare, care a contribuit semnificativ la restructurarea agriculturii. Si acest program a fost aplicat de multe ori in mod haotic sau, in orice caz, lipsit de coerenta, din cauza goanei dupa absorbtia fondurilor cu orice pret, fara sa se urmareasca ca aceasta absorbtie sa se faca potrivit unei viziuni strategice.
Dacian Ciolos
Sursa: www.revista22.ro
24-09-2024 Pomicultura
ROBO-fermierul este conceptul 100% românesc – idee și dezvoltare – care aduce tehnologia de ultimă oră în sectorul pomicol, marcând, totodată, un prim pas în direcția dezvoltării de soluții robotizate pentru monitorizarea și îngrijirea culturilor și a pomilor. Este un demers inovativ alături de care a fost și AFIR, atât în sprijinirea realizării proiectului, cât și prin acordarea unei finanțări nerambursabile de aproximativ 360.000 de euro. Mai multe>>
08-08-2024 Vinuri
Potrivit unei analize realizate Wines of Romania, platformă dedicată în exclusivitate promovării vinului românesc, pe baza datelor de la Institutul Național de Statistică, cifrele finale pentru 2023 indică o creștere ușoară atât a importurilor, cât și a exporturilor de vin din România. Astfel, România a importat vin în valoare de 268,4 milioane de euro și a exportat în valoare de 72,5 milioane de euro, de 3,7 ori mai puțin. În volume, importul a ajuns la 123.000 de tone, iar exportul la 34.400 d... Mai multe>>
01-08-2024 Fructe de padure
Lidl România continuă să sprijine economia românească prin susținerea producției agricole locale și în acest an, atât prin extinderea parteneriatelor cu producătorii români și creșterea cantității de fructe și legume românești din Piața Lidl, cât și prin facilitarea exporturilor către magazine Lidl din afara țării. În lunile iunie și iulie ale acestui an, Lidl România a facilitat exporturi în valoare de aproape 1 milion de euro pentru 5 producători români de afine și zmeură. Mai multe>>
23-05-2024 Struguri / vita de vie
Tarile europene sunt recunoscute pentru productia de vinuri pe scara larga de secole, deoarece bauturile fac parte integranta din mesele traditionale din intreaga regiune, iar suprafata mare cultivata cu vita-de-vie da nastere la cresterea productiei de vin pe scara larga. Din acest considerent, prevenirea si combaterea agentilor patogeni si asigurarea unui management eficient al rezistentei si valorificarea culturii de vita-de-vie pe cat mai multi ani reprezinta o prioritate pentru fermieri. Mai multe>>
13-03-2024 Pomi fructiferi
Platforma modulara robotica autonoma Robo Fermier este o solutie autonoma destinata pomicultorilor. Sistemul modular poate fi adaptat pentru executarea unei game largi de lucrari in plantatiile pomicole. Sistemul este conceput special pentru fermele ecologice, dar poate fi folosit si in fermele conventionale. Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, prin Directia Generala Dezvoltare Rurala – Autoritate de Management pentru PNDR, a participat la Conferinta de inchidere a proiectului Robo-Fe... Mai multe>>
05-03-2024 Struguri / vita de vie
Consultantul Paul Huiet si studenta USAMV Bucuresti Bardos Alexandra sunt marii castigatori ai celei de-a doua editii a concursului „Cel mai bun viticultor din Romania”, organizat de Wines of Romania, in colaborare cu Statiunea de Cercetare si Dezvoltare pentru Viticultura si Pomicultura Pietroasa-Istrita. Mai multe>>
29-02-2024 Vinuri
BASF gazduieste a IX-a editie a concursului „Povesti cu vinuri romanesti”. In fiecare an, BASF colaboreaza cu ADAR (Asociatia Degustatorilor Autorizati din Romania) pentru a organiza acest concurs, care aduce la lumina vinuri exceptionale. Participa viticultori mici si mijlocii din toate regiunile tarii, iar cele mai bune sunt selectate de catre expertii juriului. Mai multe>>
29-02-2024 Vinuri
Sesiunea de primavara a concursului international de vin MUNDUS VINI Grand International Wine Award, desfasurata saptamana trecuta in Germania, a adus vinurilor romanesti un total de 71 de medalii, intre care 46 de aur si 25 de argint. Producatorii nostri au inscris in competitie 183 de etichete de vin. Aceste recunoasteri au plasat Romania pe locul 11 dintr-un total de 42 de tari participante. Mai multe>>
27-02-2024 Struguri / vita de vie
Vita de vie reprezinta o parte vitala a agriculturii. In acest context, BASF vine in intampinarea fermierilor cu o inovatie de varf: Smart Technology, o solutie revolutionara pentru protectia culturilor de vita de vie. Aceasta tehnologie de ultima generatie este conceputa pentru a combate eficient o gama larga de boli, cum ar fi mana si fainarea, oferind fermierilor un control sporit asupra productiei de struguri de calitate. Mai multe>>
16-02-2024 Struguri / vita de vie
Industria viticola din Romania isi continua ascensiunea, peste 50 de crame noi fiind autorizate in ultimele 10 luni, arata datele ONVPV, analizate de Wines of Romania. De asemenea, productia de vin a fost mai mare cu 15% comparativ cu 2022, desi a provenit de pe o suprafata totala de vita-de-vie usor redusa fata de anii trecuti. Mai multe>>
26-01-2024 Struguri / vita de vie
Fainarea vitei de vie este produsa de agentul patogen Uncinula necator care a fost observat prima data in tara noastra in anul 1851, iar de atunci s-a extins continuu, ajungand astazi sa fie prezent in orice plantatie de vita de vie, din orice colt al tarii noastre. Ciuperca ierneaza sub forma de miceliu de rezistenta in scoarta si mai ales in mugurii lastarilor infectati, dar si sub forma de peritecii pe corzile si resturile vegetative. Mai multe>>
© 2024 Gazeta de Agricultura | Termeni si Conditii >>>