Romania dispune de unul dintre cele
mai imbatranite parcuri de utilaje agricole din Europa, la care se adauga si
numarul insuficient pentru a asigura utilizarea optima a acestora.
Masurile luate de stat pana acum s-au dovedit insuficiente, lipsa resurselor financiare ale agricultorilor si
costurile mari pentru achizitia de echipamente fiind cauzele care stau in calea
retehnologizarii agriculturii romanesti.
Evolutia numarului utilajelor
agricole reproduce exact traseul urmat de sursele de finantare asigurate din
surse bugetare. Atata timp cat a functionat Programul privind sprijinirea
producatorilor agricoli pentru achizitionarea de tractoare agricole noi,
combine noi de recoltat cereale si masini agricole noi, cu finantare de la
bugetul de stat si Programul Sapard, dublat de programul national Femierul,
numarul utilajelor agricole a crescut.
Daca in 2005
erau 173.043 de tractoare, in 2006 au ajuns la 174.563, pentru ca, in 2007, sa
scada la 174.003 tractoare. In aceasta perioada se poate spune ca s-au terminat
banii de la stat pentru utilaje agricole, astfel ca ritmul de innoire nu a
putut tine pasul cu casarile "rablelor".
Acelasi ritm descendent l-a inregistrat si combinele, care, anul trecut,
ajunsesera la 24.177 de unitati, fata de 25.055 în 2005.
In schimb,
numarul masinilor agricole, precum plugurile si semanatorile, a crescut in
intervalul 2005 - 2007, avand in vedere costul mult mai redus cu achizitia
acestora comparativ cu tractoarele si combinele.
De
remarcat, acum 10 ani, Romania dispunea, scriptic, de aproximativ 175.000 de
tractoare, din care doar 100.000 erau functionale. La acea vreme, gradul de incarcare
era calculat la aproximativ 56 ha/tractor, pentru ca, la ora actuala, acesta sa
scada la 54,1 ha/tractor. Evolutia, in 10 ani, nu este spectaculoasa, daca se
ia in calcul ca Romania are nevoie de aproximativ 320.000 de tractoare pentru a
atinge parametrii de productivitate optimi, comparabili cu cei din vestul
Europei.
Finanţare pentru 2009
Programul Rabla
pentru tractoare mai sta, momentul pentru debutul lui fiind amanat, cel mai
probabil, pentru inceputul anului viitor. Chiar daca legea prin care Fondul
pentru Mediu subventioneaza achizitia de tractoare noi a fost adoptata de
Parlament inca de la inceputul anului, modificarile aduse bugetului acestei
institutii au venit inainte de a se detalia, prin norme, modul de aplicare a
acestui act normativ. In aceste conditii, Programul Rabla va putea deveni operational
abia in 2009.
Cel mai
probabil, amanarea are alta cauza, nu lipsa de sincronizare a actelor normative
necesare pentru aplicare. Guvernul se confrunta, in acest an, cu doua
evenimente care i-au influentat major deciziile: inundatiile si alegerile. Pentru
ca apele Prutului si Siretului au daramat aproape 1400 de case, alte mii fiind
serios afectate, Executivul a trebuit sa se focalizeze pe acoperirea pagubelor
suferite de catre populatie. Toate resursele financiare sunt concentrate in
aceasta directie, pentru a asigura sinistratilor votanti conditii de viata cat
mai decente.
Fondul pentru
Mediu a devenit una dintre sursele de finantare cele mai atractive pentru
Guvern, mai ales ca de la 1 iulie 2008 incaseaza si taxa de mediu, platita la
prima inmatriculare a masinilor. De aceea, este foarte probabil ca Executivul sa
fi decis ca banii disponibili in acest Fond sa fie directionati catre repararea
infrastructurii afectate de inundatii, iar Programul Rabla pentru tractoare sa
astepte pana dupa alegeri.
Excluderi
financiare
La
ora actuala, producatorii agricoli au la dispozitie doua forme de subven- tionare
a achizitiei de tractoare: Programul Rabla si fondurile
comunitare. De remarcat faptul ca cele doua programe nu se pot aplica simultan,
astfel ca un potential beneficiar nu poate primi subventie si din Fondul pentru
Mediu si prin proiecte comunitare.
Potrivit
reglementarilor UE, cele doua programe se exclud reciproc, nefiind permisa
acordarea unui dublu ajutor financiar pentru o achizitie. Potrivit reprezentantilor
fermierilor, unul dintre putinele avantaje ale programului Rabla este ca prima
de casare acordata este mai usor de accesat, comparativ cu demersurile care
trebuie realizate pentru solicitarea fondurilor europene.
In schimb,
prima de 17.000 de lei este insuficienta, pentru ca reprezinta un sfert din pretul
unui tractor. Mai mult, programul Rabla nu prevede conditii avantajoase pentru
contractarea unui credit, asa cum este in cazul Planului National de Dezvoltare
Rurala.
Pe de alta
parte, in cazul fondurilor europene, fermierii au de realizat un dosar destul
de stufos, care poate determina beneficiarul sa renunte. In plus, accesarea
fondurilor comunitare impune respectarea unor conditii impuse de UE. Aceste
lucruri fac ca Programul Rabla sa fie mai facil pentru fermierul roman.
Programul
pentru tractoare
Programul
pentru innoirea parcului de tractoare este destinat persoanelor fizice care detin
tractoare mai vechi de 12 ani. Potrivit Legii nr. 10/2008, proprietarul sau mostenitorii
acestuia pot beneficia de o subventie de 17.000 de lei pentru achizitia unui
tractor nou, cu conditia ca pe cel vechi sa il caseze. Se punea problema ca
pentru acest an sa fie incluse in program aproxiamtiv 1200 de tractoare.
Petre Moraru
Sursa: www.abcagricol.ro
24-09-2024 Pomicultura
ROBO-fermierul este conceptul 100% românesc – idee și dezvoltare – care aduce tehnologia de ultimă oră în sectorul pomicol, marcând, totodată, un prim pas în direcția dezvoltării de soluții robotizate pentru monitorizarea și îngrijirea culturilor și a pomilor. Este un demers inovativ alături de care a fost și AFIR, atât în sprijinirea realizării proiectului, cât și prin acordarea unei finanțări nerambursabile de aproximativ 360.000 de euro. Mai multe>>
08-08-2024 Vinuri
Potrivit unei analize realizate Wines of Romania, platformă dedicată în exclusivitate promovării vinului românesc, pe baza datelor de la Institutul Național de Statistică, cifrele finale pentru 2023 indică o creștere ușoară atât a importurilor, cât și a exporturilor de vin din România. Astfel, România a importat vin în valoare de 268,4 milioane de euro și a exportat în valoare de 72,5 milioane de euro, de 3,7 ori mai puțin. În volume, importul a ajuns la 123.000 de tone, iar exportul la 34.400 d... Mai multe>>
01-08-2024 Fructe de padure
Lidl România continuă să sprijine economia românească prin susținerea producției agricole locale și în acest an, atât prin extinderea parteneriatelor cu producătorii români și creșterea cantității de fructe și legume românești din Piața Lidl, cât și prin facilitarea exporturilor către magazine Lidl din afara țării. În lunile iunie și iulie ale acestui an, Lidl România a facilitat exporturi în valoare de aproape 1 milion de euro pentru 5 producători români de afine și zmeură. Mai multe>>
23-05-2024 Struguri / vita de vie
Tarile europene sunt recunoscute pentru productia de vinuri pe scara larga de secole, deoarece bauturile fac parte integranta din mesele traditionale din intreaga regiune, iar suprafata mare cultivata cu vita-de-vie da nastere la cresterea productiei de vin pe scara larga. Din acest considerent, prevenirea si combaterea agentilor patogeni si asigurarea unui management eficient al rezistentei si valorificarea culturii de vita-de-vie pe cat mai multi ani reprezinta o prioritate pentru fermieri. Mai multe>>
13-03-2024 Pomi fructiferi
Platforma modulara robotica autonoma Robo Fermier este o solutie autonoma destinata pomicultorilor. Sistemul modular poate fi adaptat pentru executarea unei game largi de lucrari in plantatiile pomicole. Sistemul este conceput special pentru fermele ecologice, dar poate fi folosit si in fermele conventionale. Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, prin Directia Generala Dezvoltare Rurala – Autoritate de Management pentru PNDR, a participat la Conferinta de inchidere a proiectului Robo-Fe... Mai multe>>
05-03-2024 Struguri / vita de vie
Consultantul Paul Huiet si studenta USAMV Bucuresti Bardos Alexandra sunt marii castigatori ai celei de-a doua editii a concursului „Cel mai bun viticultor din Romania”, organizat de Wines of Romania, in colaborare cu Statiunea de Cercetare si Dezvoltare pentru Viticultura si Pomicultura Pietroasa-Istrita. Mai multe>>
29-02-2024 Vinuri
BASF gazduieste a IX-a editie a concursului „Povesti cu vinuri romanesti”. In fiecare an, BASF colaboreaza cu ADAR (Asociatia Degustatorilor Autorizati din Romania) pentru a organiza acest concurs, care aduce la lumina vinuri exceptionale. Participa viticultori mici si mijlocii din toate regiunile tarii, iar cele mai bune sunt selectate de catre expertii juriului. Mai multe>>
29-02-2024 Vinuri
Sesiunea de primavara a concursului international de vin MUNDUS VINI Grand International Wine Award, desfasurata saptamana trecuta in Germania, a adus vinurilor romanesti un total de 71 de medalii, intre care 46 de aur si 25 de argint. Producatorii nostri au inscris in competitie 183 de etichete de vin. Aceste recunoasteri au plasat Romania pe locul 11 dintr-un total de 42 de tari participante. Mai multe>>
27-02-2024 Struguri / vita de vie
Vita de vie reprezinta o parte vitala a agriculturii. In acest context, BASF vine in intampinarea fermierilor cu o inovatie de varf: Smart Technology, o solutie revolutionara pentru protectia culturilor de vita de vie. Aceasta tehnologie de ultima generatie este conceputa pentru a combate eficient o gama larga de boli, cum ar fi mana si fainarea, oferind fermierilor un control sporit asupra productiei de struguri de calitate. Mai multe>>
16-02-2024 Struguri / vita de vie
Industria viticola din Romania isi continua ascensiunea, peste 50 de crame noi fiind autorizate in ultimele 10 luni, arata datele ONVPV, analizate de Wines of Romania. De asemenea, productia de vin a fost mai mare cu 15% comparativ cu 2022, desi a provenit de pe o suprafata totala de vita-de-vie usor redusa fata de anii trecuti. Mai multe>>
26-01-2024 Struguri / vita de vie
Fainarea vitei de vie este produsa de agentul patogen Uncinula necator care a fost observat prima data in tara noastra in anul 1851, iar de atunci s-a extins continuu, ajungand astazi sa fie prezent in orice plantatie de vita de vie, din orice colt al tarii noastre. Ciuperca ierneaza sub forma de miceliu de rezistenta in scoarta si mai ales in mugurii lastarilor infectati, dar si sub forma de peritecii pe corzile si resturile vegetative. Mai multe>>
© 2024 Gazeta de Agricultura | Termeni si Conditii >>>