Catalin Simota, director adjunct la Institutul de
Cercetari pentru Pedologie si Agricultura, considera ca, din punct de vedere
economic, agricultura Romaniei nu este performanta. Nu din cauza omului, nici a degradarii solului, ci din cauza evolutiei
climatice.
„Daca romanul din sudul
tarii si-ar lucra
pamantul asa cum o face olandezul sau belgianul, nu ar obtine mai mult de cinci
tone la hectar. Olandezul produce 8 tone, cu aceleasi investitii, pentru ca nu
are problema secetei. In plus, el obtine aceasta recolta constant, plus / minus
500 de kg pe an, in timp ce la noi recolta poate fi compromisa total din cauza
secetei”, explica el.
Schimbarile climatice vor avantaja tarile la nord de Romania
tocmai datorita cresterii temperaturilor. Cele mai avantajate sunt, in acest
caz, Ucraina si Rusia, aceasta din urma transformandu-se in ultimii ani din
importator in exportator de grane.
Sistemele de irigatii
In Occident, sistemele de irigatii au sursa de apa la inaltime,
iar apa cade gravitational. In Romania esti nevoit sa o ridici, ceea ce e mai
scump, explica Simota. In opinia sa, este o prostie sa investesti bani in
sisteme de irigatii ca sa uzi grau si porumb. "Pe
vremea lui Ceausescu era folosita armata, pentru ca era o munca imensa. Cand se
iriga, in perioada aceea destul de scurta, mai mult de jumatate din energia
tarii se ducea pe irigatii. Plateam cu totii”.
La
Dabuleni, Simota vede o situatie speciala, pentru ca este una dintre putinele
zone ale tarii unde irigatiile sunt rentabile. Din satelit se poate vedea o pata
alba, de la solariile de pepeni, la fel cum se vede in sudul Spaniei, la
Almeria, unde se produc jumatate din rosiile Europei. Datorita faptului ca e
cea mai calda zona a tarii, producatorul de la Dabuleni iese cu pepenii pe piata
mai devreme cu doua saptamani si vinde astfel la un pret mai mare. „Dar pentru asta trebuie apa. Si tocmai de aceea o sa vedeti ca acolo
sistemele de irigatii sunt ingrijite. Au grija de statiile de pompare, le scot
pompele in timpul iernii etc.”, subliniaza specialistul. Restul
sistemului de irigatii Sadova – Corabia s-a redus tocmai pentru ca l-au dus
prea departe, unde se cultiva grau si porumb si unde nu mai era rentabil, este
de parere specialistul.
Taranul roman nu crede in kiwi
In privinta
culturilor experimentale, care ar putea fi adaptate la noile conditii climatice
din sudul tarii, Catalin Simota se arata destul de sceptic: „E greu să-l faci pe un taran de 60 de ani sa cultive kiwi.
El nu stie ce e aia. In plus, am indoieli ca vom planta, ca bulgarii, portocali
la sud, pentru ca inca mai avem iarna. E suficient sa ai o saptamana de ger ca
sa-ti compromita o cultura specifica zonei calde. E riscant pentru culturile
permanente, pentru ca toti banii investiti se pot duce pe apa sambetei”,
arata Simota.
Un studiu
europen recent arata ca sistemul agricol din nordul Europei se adapteaza foarte
rapid la orice schimbare, in vreme ce cultura mediteraneana si balcanica opune
o rezistenta foarte mare. „Atunci se pune intrebarea:
cati ani trebuie sa mai pierzi cultivand grau. O treime din tara nu e cultivata,
iar toata floarea politichiei romanesti plange pe umarul taranului roman. Dar
eu vin si intreb... daca exportam produse agricole de pe terenurile acestea, se
faceau oare cele 6 miliarde de euro pe care le trimit in tara romanii care
lucreaza afara?”.
Solurile, prost gestionate
Potrivit mai multor studii realizate la nivel european, fenomenul
de degradare a terenurilor arabile din Romania se va extinde semnificativ pana in
anul 2040, in special in sudul Campiei Romane, in Banat, in Gorj, in Braila,
Galati si in zonele de-a lungul Prutului. Riscul cel mai mare de desertificare va fi in Calarasi,
Ialomita, Constanta, sudul tarii (Lunca Dunarii) si Moldova.
Degradarea
solurilor provine in principal de la gestiunea proasta a terenurilor, arata
Simota. Pentru a evita eroziunea, spre exemplu, pamantul nu ar trebui sa fie
lucrat din deal in vale. Or majoritatea restituirilor de proprietati din Romania
au fost facute din deal in vale. O solutie aproape de neimaginat ar fi ca satenii
sa-si puna la comun pamantul pentru a lucra „pe curbele
de nivel”.
Bulgarii, mai destepti
O alta problema este compactarea sau tasarea solului, din
cauza echipamentelor grele folosite la lucrarea pamantului. In plus, romanii au
obsesia aratului, metoda nepotrivita pentru solurile medii si usoare din sudul
tarii, care au continut scazut de argila. „E un
conservatorism care nu se regaseste si in Bulgaria. Cand se ara, pierzi apa din
primul strat de sol (20 de cm), care se evapora. In Bulgaria, agricultorii
discuiesc, in loc sa rastoarne brazda, asa ca pe acelasi sol au recolte mai
bune”, explică Simota.
O rotatie corecta a culturilor ar proteja si
solurile, si culturile. Spre exemplu,
floarea soarelui nu se pune decat o data la cinci ani, deoarece apar probleme
fitosanitare. Or, in special in judetele Calarasi si Ialomita, proprietarii nu tin
seama de acest lucru si seamana floarea soarelui fara sa se gandeasca la faptul
ca peste doi ani pe acel teren nu va mai creste nimic.
O alta modalitate importanta de protectie a
solului sunt perdelele forestiere, pe
care Romania a inceput sa le taie cu spor inca din anii 50. Problema lipsei de
precipitatii ar putea fi rezolvata si prin amenajarea teritoriului, respectiv
prin crearea unor „neomogenitati” (paduri si
ape) care sa determine vaporii din atmosfera sa se transforme in picaturi si sa
ploua. „Dar asta presupune o strategie la nivel national”,
conchide Catalin Simota.
Autor Livia Cimpoieru
Sursa: www.evz.ro
24-09-2024 Pomicultura
ROBO-fermierul este conceptul 100% românesc – idee și dezvoltare – care aduce tehnologia de ultimă oră în sectorul pomicol, marcând, totodată, un prim pas în direcția dezvoltării de soluții robotizate pentru monitorizarea și îngrijirea culturilor și a pomilor. Este un demers inovativ alături de care a fost și AFIR, atât în sprijinirea realizării proiectului, cât și prin acordarea unei finanțări nerambursabile de aproximativ 360.000 de euro. Mai multe>>
08-08-2024 Vinuri
Potrivit unei analize realizate Wines of Romania, platformă dedicată în exclusivitate promovării vinului românesc, pe baza datelor de la Institutul Național de Statistică, cifrele finale pentru 2023 indică o creștere ușoară atât a importurilor, cât și a exporturilor de vin din România. Astfel, România a importat vin în valoare de 268,4 milioane de euro și a exportat în valoare de 72,5 milioane de euro, de 3,7 ori mai puțin. În volume, importul a ajuns la 123.000 de tone, iar exportul la 34.400 d... Mai multe>>
01-08-2024 Fructe de padure
Lidl România continuă să sprijine economia românească prin susținerea producției agricole locale și în acest an, atât prin extinderea parteneriatelor cu producătorii români și creșterea cantității de fructe și legume românești din Piața Lidl, cât și prin facilitarea exporturilor către magazine Lidl din afara țării. În lunile iunie și iulie ale acestui an, Lidl România a facilitat exporturi în valoare de aproape 1 milion de euro pentru 5 producători români de afine și zmeură. Mai multe>>
23-05-2024 Struguri / vita de vie
Tarile europene sunt recunoscute pentru productia de vinuri pe scara larga de secole, deoarece bauturile fac parte integranta din mesele traditionale din intreaga regiune, iar suprafata mare cultivata cu vita-de-vie da nastere la cresterea productiei de vin pe scara larga. Din acest considerent, prevenirea si combaterea agentilor patogeni si asigurarea unui management eficient al rezistentei si valorificarea culturii de vita-de-vie pe cat mai multi ani reprezinta o prioritate pentru fermieri. Mai multe>>
13-03-2024 Pomi fructiferi
Platforma modulara robotica autonoma Robo Fermier este o solutie autonoma destinata pomicultorilor. Sistemul modular poate fi adaptat pentru executarea unei game largi de lucrari in plantatiile pomicole. Sistemul este conceput special pentru fermele ecologice, dar poate fi folosit si in fermele conventionale. Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, prin Directia Generala Dezvoltare Rurala – Autoritate de Management pentru PNDR, a participat la Conferinta de inchidere a proiectului Robo-Fe... Mai multe>>
05-03-2024 Struguri / vita de vie
Consultantul Paul Huiet si studenta USAMV Bucuresti Bardos Alexandra sunt marii castigatori ai celei de-a doua editii a concursului „Cel mai bun viticultor din Romania”, organizat de Wines of Romania, in colaborare cu Statiunea de Cercetare si Dezvoltare pentru Viticultura si Pomicultura Pietroasa-Istrita. Mai multe>>
29-02-2024 Vinuri
BASF gazduieste a IX-a editie a concursului „Povesti cu vinuri romanesti”. In fiecare an, BASF colaboreaza cu ADAR (Asociatia Degustatorilor Autorizati din Romania) pentru a organiza acest concurs, care aduce la lumina vinuri exceptionale. Participa viticultori mici si mijlocii din toate regiunile tarii, iar cele mai bune sunt selectate de catre expertii juriului. Mai multe>>
29-02-2024 Vinuri
Sesiunea de primavara a concursului international de vin MUNDUS VINI Grand International Wine Award, desfasurata saptamana trecuta in Germania, a adus vinurilor romanesti un total de 71 de medalii, intre care 46 de aur si 25 de argint. Producatorii nostri au inscris in competitie 183 de etichete de vin. Aceste recunoasteri au plasat Romania pe locul 11 dintr-un total de 42 de tari participante. Mai multe>>
27-02-2024 Struguri / vita de vie
Vita de vie reprezinta o parte vitala a agriculturii. In acest context, BASF vine in intampinarea fermierilor cu o inovatie de varf: Smart Technology, o solutie revolutionara pentru protectia culturilor de vita de vie. Aceasta tehnologie de ultima generatie este conceputa pentru a combate eficient o gama larga de boli, cum ar fi mana si fainarea, oferind fermierilor un control sporit asupra productiei de struguri de calitate. Mai multe>>
16-02-2024 Struguri / vita de vie
Industria viticola din Romania isi continua ascensiunea, peste 50 de crame noi fiind autorizate in ultimele 10 luni, arata datele ONVPV, analizate de Wines of Romania. De asemenea, productia de vin a fost mai mare cu 15% comparativ cu 2022, desi a provenit de pe o suprafata totala de vita-de-vie usor redusa fata de anii trecuti. Mai multe>>
26-01-2024 Struguri / vita de vie
Fainarea vitei de vie este produsa de agentul patogen Uncinula necator care a fost observat prima data in tara noastra in anul 1851, iar de atunci s-a extins continuu, ajungand astazi sa fie prezent in orice plantatie de vita de vie, din orice colt al tarii noastre. Ciuperca ierneaza sub forma de miceliu de rezistenta in scoarta si mai ales in mugurii lastarilor infectati, dar si sub forma de peritecii pe corzile si resturile vegetative. Mai multe>>
© 2024 Gazeta de Agricultura | Termeni si Conditii >>>