Mijloacele tehnice ale agriculturii interbelice

1936farmer.jpg



O problema importanta care a marcat dezvoltarea agriculturii romanesti interbelice a fost reprezentata de gradul de inzestrare a exploatatiilor agricole taranesti cu masini si unelte agricole.












Evolutia dotarilor cu inventar agricol a fost influentata de distrugerile si degradarile produse in timpul primului razboi mondial si de faptul ca, in eforturile de redresare economica, taranimea improprietarita nu avea puterea economica necesara pentru refacerea integrala si dezvoltarea parcului de masini si unelte agricole.

Astfel, desi stapani pe noile suprafete de teren, micii producatori agricoli au primit aceste pamanturi fara inventarul aferent care a ramas in posesia proprietarilor ce fusesera expropriati.

In ansamblul economiei micii gospodarii taranesti eforturile financiare vizand intretinerea, repararea si mai ales achizitionarea de unelte sau masini agricole noi erau peste posibilitatile unei familii de tarani detinatoare a unei suprafete agricole de pana la 3 ha.

Fenomenului de faramitarea si parcelare a proprietatii ii era asociata si diviziunea prin mostenire a inventarului agricol, dar de cele mai multe ori succesiunea implica cedarea de catre parinti catre familiile nou intemeiate a unor suprafete de teren neutilate cu unelte sau masini agricole.

Crearea prin reforma agrara a unui numar mare de exploatatii agricole, cu precadere mici gospodarii taranesti, nu mai permitea utilizarea acelorasi unelte sau masini agricole pe intinderi mai mari de teren. Mica gospodarie taraneasca trebuia sa faca astfel fata, in primul rand, lipsei uneltelor si masinilor de baza pentru executarea lucrarilor agricole principale la majoritatea plantelor de cultura (plug, grapa, cultivator, masini de semanat).


farm.jpg

Aproape 1/3 din numarul plugurilor si 3/4 din cel al grapelor aflate in inventarul agricol al Romaniei interbelice erau in fapt unelte primitive, din lemn, utilizarea acestora fiind departe de a asigura efectuarea in conditii normale a lucrarilor agricole necesare pentru infiintarea culturilor. De asemenea, unele unelte, precum tavalugul, cu rol important in pregatirea patului germinativ pentru unele culturi (grau, secara, sfecla) erau aproape necunoscute agricultorilor romani.

Totodata, multe dintre masinile si uneltele aflate in posesia gospodariilor taranesti datau chiar din perioada antebelica, prezentand un grad ridicat de uzura fizica si morala si un randament in practica foarte redus. Acesta fusese totusi completat in perioada de dezvoltare de pana la 1930 cu mijloace tehnice noi.

Conform unor calcule efectuate la sfarsitul perioadei interbelic in agricultura romaneasca exista un important deficit de masini si unelte de baza, acoperirea acestui deficit presupunand o investitie de circa 16 miliarde lei. Acest aspect este confirmat si de valoarea inferioară a inventarului agricol tehnic la hectar la nivelul tarii noastre in raport cu agricultura altor state europene, fapt ce determina impreuna cu alti factori o productivitate medie la hectar scazuta.

Astfel, in timp ce in Romania interbelica inventarul agricol repartizat la intinderea suprafetei cultivate duce la o valoare de 1000 lei/ha, Bulgaria si Polonia consemnau valori echivalente de 2000 lei, respectiv 3000 lei/ha, in timp ce in tarile cu agricultura intensiva, precum Elvetia, aceasta valoare atingea chiar 42.000 lei/ha.

In unele situatii familiile de tarani cu un venit anual foarte mic intampinau reale dificultati si in dotarea gospodariei proprii cu unelte de intrebuintare curenta (sape, coase, greble, furci, etc.).

In ceea ce priveste masinile de cosit, de secerat si legat, de imprastiat ingrasaminte, prasitoarele mecanice, batozele si tractoarele, acestea erau in special apanajul proprietatilor mijlocii si mari sau erau utilizate in muncile agricole si de mica proprietate prin asocierea plugarilor din anumite comune.

In demersul lor de imbogatire a dotarilor cu astfel de mijloace de productie gospodariile taranesti au beneficiat de concursul autoritatilor de stat, care au constientizat problema reală a deficitului de inventar agricol mort si care au întreprins unele masuri vizand infiintarea unor depozite speciale pentru vanzarea masinilor si uneltelor agricole produse in fabricile din tara sau care erau aduse din strainatate. Aceste masuri au fost mai pregnante dupa anul 1937 cand importurile de tractoare auto si locomobile au crescut ca urmare a faptului ca statul le-a cumparat pentru dotarea centrelor de masini agricole.


tractor.jpg

Resursele financiare investite in dotarea cu inventar agricol tehnic, in perioada de referinta, s-au mentinut la cote relativ reduse iar castigurile agricultorilor nu au putut sa fie orientate prioritar catre acest domeniu si datorita faptului ca regimul monedei nationale a fost caracterizat de inflatie. In plus, perioada maxima de manifestare a crizei agricole a insemnat o reducere importanta a investitiilor in inventar agricol tehnic, dificultati ce au grevat asupra dotarii exploatatiilor agricole din al doilea deceniu interbelic. Nevoile de dotare cu inventar au fost doar in parte acoperite de productia de masini si unelte agricole a fabricilor autohtone din Sibiu, Resita, Oradea, Toplet, Bocsa – Romana, Craiova, etc.

Datele statistice ne ofera o reprezentare a progresului inregistrat in directia imbogatirii numarului uneltelor si masinilor agricole cu tractiune animala. In acest mod, putem constata ca in perioada de referinta s-a produs o crestere lenta a inventarului agricol astfel incat suprafata cultivabila ce revenea pe o unealta la hectar a scazut intre 1905 si 1927 la pluguri de la 10,6 ha la 7,4 ha si la 6,1 la ha in 1937; grape de la 12,2 la 11,3 si 6,6 ha; la rarite de la 50,2 la 39 si 24 ha in 1937; la semanatori de la 437,4 ha la 293,4; iar la masini de recoltat de la 277,4 la 224,4 ha in 1927 si la 161,5 ha in 1937.


farmer11.jpg

Sursele statistice ale Ministerului Agriculturii si Domeniilor (cele doua editii ale atlasului statistic “L’Agriculture en Roumanie” publicate in 1929 si 1938) indica intre anii de referinta 1927 si 1937 o crestere semnificativa a inzestrarii tehnice a agriculturii Romaniei interbelice cu batoze si tractoare, fapt ce in conditiile mentinerii caracterului extensiv cerealier al productiei era menit sa conduca la o sporire a productiei si randamentului la hectar al acestor culturi. Cu toate acestea, numarul tractoarelor in Romania interbelica raportat la suprafata arabila este sub media europeana, pentru un tractor revenind 2960 ha, in timp ce spre exemplu in Anglia un tractor deservea 258 ha, in Danemarca 394 ha iar in Franta 848,6 ha.

De asemenea, ca si in cazul animalelor de tractiune sau de munca si in cazul inventarului agricol deficitul de dotare se compenseaza prin colaborarea dintre agricultorii care utilizeaza prin imprumut aceleasi unelte agricole (in special cele de bază).

In acelasi timp repartitia teritoriala a inventarului agricol ne demonstreaza existenta unor importante decalaje intre diferitele regiuni ale tarii, fapt care chiar si in conditiile pedoclimatice optime pentru anumiti ani agricoli actioneaza negativ asupra productiilor la unele culturi agricole si asupra randamentului la hectar.

Totodata, in analiza aspectelor vizand baza tehnica a agriculturii taranesti la nivelul perioadei interbelice a fost sesizat faptul ca anumite masini agricole puteau fi accesibile micilor producatori numai prin exploatarea in diferite forme de asociere si ca stadiul de evolutie al dotarilor cu inventar agricol mort s-a situat la cote scazute, fapt ce a grevat serios asupra posibilitatilor intensificarii agriculturii la nivelul intregii tari.

Noutati

ROBO-fermierul – proiect inovativ în pomicultură, 100% românesc

24-09-2024 Pomicultura

ROBO-fermierul – proiect inovativ în pomicultură, 100% românesc

ROBO-fermierul este conceptul 100% românesc – idee și dezvoltare – care aduce tehnologia de ultimă oră în sectorul pomicol, marcând, totodată, un prim pas în direcția dezvoltării de soluții robotizate pentru monitorizarea și îngrijirea culturilor și a pomilor. Este un demers inovativ alături de care a fost și AFIR, atât în sprijinirea realizării proiectului, cât și prin acordarea unei finanțări nerambursabile de aproximativ 360.000 de euro. Mai multe>>

În 2023, România a importat aproape de patru ori mai mult vin decât a exportat

08-08-2024 Vinuri

În 2023, România a importat aproape de patru ori mai mult vin decât a exportat

Potrivit unei analize realizate Wines of Romania, platformă dedicată în exclusivitate promovării vinului românesc, pe baza datelor de la Institutul Național de Statistică, cifrele finale pentru 2023 indică o creștere ușoară atât a importurilor, cât și a exporturilor de vin din România. Astfel, România a importat vin în valoare de 268,4 milioane de euro și a exportat în valoare de 72,5 milioane de euro, de 3,7 ori mai puțin. În volume, importul a ajuns la 123.000 de tone, iar exportul la 34.400 d... Mai multe>>

5 producători români au exportat în Ungaria și Polonia afine și zmeură în valoare de aproape 1 mil. euro cu sprijinul Lidl România

01-08-2024 Fructe de padure

5 producători români au exportat în Ungaria și Polonia afine și zmeură în valoare de aproape 1 mil. euro cu sprijinul Lidl România

Lidl România continuă să sprijine economia românească prin susținerea producției agricole locale și în acest an, atât prin extinderea parteneriatelor cu producătorii români și creșterea cantității de fructe și legume românești din Piața Lidl, cât și prin facilitarea exporturilor către magazine Lidl din afara țării. În lunile iunie și iulie ale acestui an, Lidl România a facilitat exporturi în valoare de aproape 1 milion de euro pentru 5 producători români de afine și zmeură. Mai multe>>

Strategii avansate pentru optimizarea sanatatii vitei-de-vie si productivitatii pentru fermierii din Romania

23-05-2024 Struguri / vita de vie

Strategii avansate pentru optimizarea sanatatii vitei-de-vie si productivitatii pentru fermierii din Romania

Tarile europene sunt recunoscute pentru productia de vinuri pe scara larga de secole, deoarece bauturile fac parte integranta din mesele traditionale din intreaga regiune, iar suprafata mare cultivata cu vita-de-vie da nastere la cresterea productiei de vin pe scara larga. Din acest considerent, prevenirea si combaterea agentilor patogeni si asigurarea unui management eficient al rezistentei si valorificarea culturii de vita-de-vie pe cat mai multi ani reprezinta o prioritate pentru fermieri. Mai multe>>

Lansarea platformei robotice ROBO-FERMIER

13-03-2024 Pomi fructiferi

Lansarea platformei robotice ROBO-FERMIER

Platforma modulara robotica autonoma Robo Fermier este o solutie autonoma destinata pomicultorilor. Sistemul modular poate fi adaptat pentru executarea unei game largi de lucrari in plantatiile pomicole. Sistemul este conceput special pentru fermele ecologice, dar poate fi folosit si in fermele conventionale. Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, prin Directia Generala Dezvoltare Rurala – Autoritate de Management pentru PNDR, a participat la Conferinta de inchidere a proiectului Robo-Fe... Mai multe>>

Castigatorii concursului „Cel Mai Bun Viticultor din Romania – 2024”

05-03-2024 Struguri / vita de vie

Castigatorii concursului „Cel Mai Bun Viticultor din Romania – 2024”

Consultantul Paul Huiet si studenta USAMV Bucuresti Bardos Alexandra sunt marii castigatori ai celei de-a doua editii a concursului „Cel mai bun viticultor din Romania”, organizat de Wines of Romania, in colaborare cu Statiunea de Cercetare si Dezvoltare pentru Viticultura si Pomicultura Pietroasa-Istrita. Mai multe>>

BASF continua cu o noua editie a concursului „Povesti cu vinuri romanesti”

29-02-2024 Vinuri

BASF continua cu o noua editie a concursului „Povesti cu vinuri romanesti”

BASF gazduieste a IX-a editie a concursului „Povesti cu vinuri romanesti”. In fiecare an, BASF colaboreaza cu ADAR (Asociatia Degustatorilor Autorizati din Romania) pentru a organiza acest concurs, care aduce la lumina vinuri exceptionale. Participa viticultori mici si mijlocii din toate regiunile tarii, iar cele mai bune sunt selectate de catre expertii juriului. Mai multe>>

Vinul romanesc castiga 71 de medalii la MUNDUS VINI. Romania, pe locul 11 din cele 42 de tari participante

29-02-2024 Vinuri

Vinul romanesc castiga 71 de medalii la MUNDUS VINI. Romania, pe locul 11 din cele 42 de tari participante

Sesiunea de primavara a concursului international de vin MUNDUS VINI Grand International Wine Award, desfasurata saptamana trecuta in Germania, a adus vinurilor romanesti un total de 71 de medalii, intre care 46 de aur si 25 de argint. Producatorii nostri au inscris in competitie 183 de etichete de vin. Aceste recunoasteri au plasat Romania pe locul 11 dintr-un total de 42 de tari participante. Mai multe>>

Descopera Smart Technology de la BASF - solutia pentru protectia vitei de vie

27-02-2024 Struguri / vita de vie

Descopera Smart Technology de la BASF - solutia pentru protectia vitei de vie

Vita de vie reprezinta o parte vitala a agriculturii. In acest context, BASF vine in intampinarea fermierilor cu o inovatie de varf: Smart Technology, o solutie revolutionara pentru protectia culturilor de vita de vie. Aceasta tehnologie de ultima generatie este conceputa pentru a combate eficient o gama larga de boli, cum ar fi mana si fainarea, oferind fermierilor un control sporit asupra productiei de struguri de calitate. Mai multe>>

Industria viticola romaneasca s-a dezvoltat in 2023. Numarul cramelor autohtone a crescut cu peste 10%

16-02-2024 Struguri / vita de vie

Industria viticola romaneasca s-a dezvoltat in 2023. Numarul cramelor autohtone a crescut cu peste 10%

Industria viticola din Romania isi continua ascensiunea, peste 50 de crame noi fiind autorizate in ultimele 10 luni, arata datele ONVPV, analizate de Wines of Romania. De asemenea, productia de vin a fost mai mare cu 15% comparativ cu 2022, desi a provenit de pe o suprafata totala de vita-de-vie usor redusa fata de anii trecuti. Mai multe>>

Karathane™ Gold 350 EC - protectie sigura impotriva fainarii la vita de vie si castraveti

26-01-2024 Struguri / vita de vie

Karathane™ Gold 350 EC - protectie sigura impotriva fainarii la vita de vie si castraveti

Fainarea vitei de vie este produsa de agentul patogen Uncinula necator care a fost observat prima data in tara noastra in anul 1851, iar de atunci s-a extins continuu, ajungand astazi sa fie prezent in orice plantatie de vita de vie, din orice colt al tarii noastre. Ciuperca ierneaza sub forma de miceliu de rezistenta in scoarta si mai ales in mugurii lastarilor infectati, dar si sub forma de peritecii pe corzile si resturile vegetative. Mai multe>>