Carta Europei privind dezvoltarea rurala

1campagne.jpg

Dezvoltarea rurala trebuie facuta diferit in regiunile rurale, fata de regiunile urbane, montane, sau fata de regiunile aflate in declin. Pentru fiecare regiune Carta Europei ofera modelul de urmat acceptat unanim in toata Uniunea Europeana pentru dezvoltarea rurala.






Conditii de viata ca la oras

In regiunile rurale trebuiesc create in primul rind conditii de viata acceptabile, comparabile cu cele din zonele urbane. Orice proiect care se face va contine si elemente de infrastructura. Sunt necesare drumuri asfaltate, podete, cursuri de riu regularizate, retele de apa potabila, retele electrice, canalizare, statii de epurare pentru apele uzate, statii pentru reciclarea deseurilor, asezaminte sociale si culturale. Toate acestea vor permite dezvoltarea rurala din punct de vedere economic si sociocultural.

Avem nevoie in spatiul rural de conditii ca la oras dar nu costuri ca la oras. In spatiul rural trebuie sa realizam sistemele neconventionale de producere a energie precum biogazul, energia eoliana, energia solara, biomasa vegetala sau apele termale. De asemenea trebuie sa folosim materiale locale de constructii si care sunt mult mai ieftine. Pentru asta este nevoie de initiativa si de creativiate. Si mai este nevoie de un sistem democratic participativ, in care locuitorii satelor sa fie implicati, la realizarea proiectelor, in calitate de membrii ai societatii civile.




Amenajarea si conservarea peisajului

Va trebui in al doile rind conservat si amenajat peisajului din regiunile rurale. Peisajul spatiului rural rominesc nu este ingrijit. Taranii nu sunt instruiti de catre cei care ii administreaza. Taranul romin sa nascut poet, dar a uitat de harul primit de la Dumnezeu. Frumusetea sufleteasca a taranului roman s-a transformat in mihnire sufleteasca. De la mihnirea la mizerie nu este decit un pas. Mizeria sufleteasca in care au fost tinut taranii romani de catre propaganda comunista si propaganda

In Ungaria vezi toate spatiile verzi intretinute. Si asta pentruca amenda este de 1000 de lei, daca nu ai taiat buruienile din fata casei. Statul ar face miliarde de lei numai din amenzi. Si cele mai multe amenzi se pot da administratiilor locale pentru buruienile din centrul si gunoaiele de la marginea comunelor. O secera costa 6 lei. Cu 1000 de lei, cat face o amenda, poti lua 166 de seceri, cate una pentru fiecare zi, in care creste iarba din fata caselor.




Orasele mici din Romania

In regiunile urbane, care nu reprezinta de fapt misiunea noastra, trebuie rezolvate alte aspecte cum sunt ocuparea spatiului, reteaua stradala, transportul in comun, servicile publice, protejarea patrimoniului arhitectural, punerea in valoare a patrimoniului cultural artistic. Am prezentat aceste aspecte pentru a vedea ce probleme exista in regiunile urbane comparative cu cele rurale. Orasele noastre au, din pacate, inca aspecte de maidane rurale, inclusiv capitala tarii. In afara ca se schimba bordurile si se construiesc supermarket-uri, in centru, si intreprinderii pentru navetistii de la tara la periferie, in rest nu se face mai nimic. Vezi doar reparatii, zgomot, praf, nervi si mizerie.




Regiunile de frontiera

In regiunile de frontiera va trebui sa utilizam in comun o serie de elemente de infrastructura cum sunt drumurile sau caile ferate. In al doilea rand trebuie sa evitam proiectele care au consecinte nefaste pentru mediul statelor vecine. Se stie ca multe rauri din vestul Romaniei care trec prin zona exploatatiilor miniere de metale grele pot afecta flora si fauna din Ungaria. In nordul tarii noastre au fost cazuri grave, care au afectat si mediul din tara vecina. In afara de simpozione comune, unde se manaca si se bea, eventual se mai fac mici cumparaturi, nu se petrece mare lucru in regiunile de frontiera.




Regiunile montane

In regiunile de munte trebuie sa tinem cont de cadrul ecologic, cadrul economic, cadrul social cultural, dezvoltarea turismului si conservarea mediului natural. Zona de munte a Rominiei trebuie tratata in mod special. Conservarea mediului natural si dezvoltarea turismului in cadrele mai sus mentionate trebuie facuta cu stiinta. Orice abatere, provoaca daune ireparabile pe termen lung. Vezi efectele defrisarii de paduri. De la tratarea in mod special la tratarea cu indiferenta este o mica diferenta.




Litoralul romanesc

Regiune de coasta a Marii Negre trebuie sa urmeze o dezvoltare echilibrata si o urbanizarea coordonata. In acelasi timp va fi necesara dezvoltarea transportului maritim, turismului si infrastructurii si protectia mediului. Flota romaneasca a intrat la apa iar urbanizarea coordonata nu exista. Acum, in sezon estival, se demoleaza ce s-a construit in vara trecuta. Turismul de pe Litoral fara infrastructura si fara protectia mediului este sublim, dar falimentar cu desavarsire.




Regiunile in declin economic

In regiunile in decline economic cum de altfel sunt majoritatea regiunile rurale din Romania sunt necesare strategii de reconversie si dezvoltare. Se inceraca timid, pe ici pe colo, cu finantari de la UE, dar cu finalitate redusa.

In concluzie, putem spune ca se face dezvoltare rurala dar fara nici o responsabilitate a celor implicati. As propune sa existe un comisar pentru fiecare regiune, din cele prezentate mai sus, si care sa raspunda de punerea in aplicare a modelelor de dezvoltare rurala conform Cartei Europei.

Noutati

ROBO-fermierul – proiect inovativ în pomicultură, 100% românesc

24-09-2024 Pomicultura

ROBO-fermierul – proiect inovativ în pomicultură, 100% românesc

ROBO-fermierul este conceptul 100% românesc – idee și dezvoltare – care aduce tehnologia de ultimă oră în sectorul pomicol, marcând, totodată, un prim pas în direcția dezvoltării de soluții robotizate pentru monitorizarea și îngrijirea culturilor și a pomilor. Este un demers inovativ alături de care a fost și AFIR, atât în sprijinirea realizării proiectului, cât și prin acordarea unei finanțări nerambursabile de aproximativ 360.000 de euro. Mai multe>>

În 2023, România a importat aproape de patru ori mai mult vin decât a exportat

08-08-2024 Vinuri

În 2023, România a importat aproape de patru ori mai mult vin decât a exportat

Potrivit unei analize realizate Wines of Romania, platformă dedicată în exclusivitate promovării vinului românesc, pe baza datelor de la Institutul Național de Statistică, cifrele finale pentru 2023 indică o creștere ușoară atât a importurilor, cât și a exporturilor de vin din România. Astfel, România a importat vin în valoare de 268,4 milioane de euro și a exportat în valoare de 72,5 milioane de euro, de 3,7 ori mai puțin. În volume, importul a ajuns la 123.000 de tone, iar exportul la 34.400 d... Mai multe>>

5 producători români au exportat în Ungaria și Polonia afine și zmeură în valoare de aproape 1 mil. euro cu sprijinul Lidl România

01-08-2024 Fructe de padure

5 producători români au exportat în Ungaria și Polonia afine și zmeură în valoare de aproape 1 mil. euro cu sprijinul Lidl România

Lidl România continuă să sprijine economia românească prin susținerea producției agricole locale și în acest an, atât prin extinderea parteneriatelor cu producătorii români și creșterea cantității de fructe și legume românești din Piața Lidl, cât și prin facilitarea exporturilor către magazine Lidl din afara țării. În lunile iunie și iulie ale acestui an, Lidl România a facilitat exporturi în valoare de aproape 1 milion de euro pentru 5 producători români de afine și zmeură. Mai multe>>

Strategii avansate pentru optimizarea sanatatii vitei-de-vie si productivitatii pentru fermierii din Romania

23-05-2024 Struguri / vita de vie

Strategii avansate pentru optimizarea sanatatii vitei-de-vie si productivitatii pentru fermierii din Romania

Tarile europene sunt recunoscute pentru productia de vinuri pe scara larga de secole, deoarece bauturile fac parte integranta din mesele traditionale din intreaga regiune, iar suprafata mare cultivata cu vita-de-vie da nastere la cresterea productiei de vin pe scara larga. Din acest considerent, prevenirea si combaterea agentilor patogeni si asigurarea unui management eficient al rezistentei si valorificarea culturii de vita-de-vie pe cat mai multi ani reprezinta o prioritate pentru fermieri. Mai multe>>

Lansarea platformei robotice ROBO-FERMIER

13-03-2024 Pomi fructiferi

Lansarea platformei robotice ROBO-FERMIER

Platforma modulara robotica autonoma Robo Fermier este o solutie autonoma destinata pomicultorilor. Sistemul modular poate fi adaptat pentru executarea unei game largi de lucrari in plantatiile pomicole. Sistemul este conceput special pentru fermele ecologice, dar poate fi folosit si in fermele conventionale. Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, prin Directia Generala Dezvoltare Rurala – Autoritate de Management pentru PNDR, a participat la Conferinta de inchidere a proiectului Robo-Fe... Mai multe>>

Castigatorii concursului „Cel Mai Bun Viticultor din Romania – 2024”

05-03-2024 Struguri / vita de vie

Castigatorii concursului „Cel Mai Bun Viticultor din Romania – 2024”

Consultantul Paul Huiet si studenta USAMV Bucuresti Bardos Alexandra sunt marii castigatori ai celei de-a doua editii a concursului „Cel mai bun viticultor din Romania”, organizat de Wines of Romania, in colaborare cu Statiunea de Cercetare si Dezvoltare pentru Viticultura si Pomicultura Pietroasa-Istrita. Mai multe>>

BASF continua cu o noua editie a concursului „Povesti cu vinuri romanesti”

29-02-2024 Vinuri

BASF continua cu o noua editie a concursului „Povesti cu vinuri romanesti”

BASF gazduieste a IX-a editie a concursului „Povesti cu vinuri romanesti”. In fiecare an, BASF colaboreaza cu ADAR (Asociatia Degustatorilor Autorizati din Romania) pentru a organiza acest concurs, care aduce la lumina vinuri exceptionale. Participa viticultori mici si mijlocii din toate regiunile tarii, iar cele mai bune sunt selectate de catre expertii juriului. Mai multe>>

Vinul romanesc castiga 71 de medalii la MUNDUS VINI. Romania, pe locul 11 din cele 42 de tari participante

29-02-2024 Vinuri

Vinul romanesc castiga 71 de medalii la MUNDUS VINI. Romania, pe locul 11 din cele 42 de tari participante

Sesiunea de primavara a concursului international de vin MUNDUS VINI Grand International Wine Award, desfasurata saptamana trecuta in Germania, a adus vinurilor romanesti un total de 71 de medalii, intre care 46 de aur si 25 de argint. Producatorii nostri au inscris in competitie 183 de etichete de vin. Aceste recunoasteri au plasat Romania pe locul 11 dintr-un total de 42 de tari participante. Mai multe>>

Descopera Smart Technology de la BASF - solutia pentru protectia vitei de vie

27-02-2024 Struguri / vita de vie

Descopera Smart Technology de la BASF - solutia pentru protectia vitei de vie

Vita de vie reprezinta o parte vitala a agriculturii. In acest context, BASF vine in intampinarea fermierilor cu o inovatie de varf: Smart Technology, o solutie revolutionara pentru protectia culturilor de vita de vie. Aceasta tehnologie de ultima generatie este conceputa pentru a combate eficient o gama larga de boli, cum ar fi mana si fainarea, oferind fermierilor un control sporit asupra productiei de struguri de calitate. Mai multe>>

Industria viticola romaneasca s-a dezvoltat in 2023. Numarul cramelor autohtone a crescut cu peste 10%

16-02-2024 Struguri / vita de vie

Industria viticola romaneasca s-a dezvoltat in 2023. Numarul cramelor autohtone a crescut cu peste 10%

Industria viticola din Romania isi continua ascensiunea, peste 50 de crame noi fiind autorizate in ultimele 10 luni, arata datele ONVPV, analizate de Wines of Romania. De asemenea, productia de vin a fost mai mare cu 15% comparativ cu 2022, desi a provenit de pe o suprafata totala de vita-de-vie usor redusa fata de anii trecuti. Mai multe>>

Karathane™ Gold 350 EC - protectie sigura impotriva fainarii la vita de vie si castraveti

26-01-2024 Struguri / vita de vie

Karathane™ Gold 350 EC - protectie sigura impotriva fainarii la vita de vie si castraveti

Fainarea vitei de vie este produsa de agentul patogen Uncinula necator care a fost observat prima data in tara noastra in anul 1851, iar de atunci s-a extins continuu, ajungand astazi sa fie prezent in orice plantatie de vita de vie, din orice colt al tarii noastre. Ciuperca ierneaza sub forma de miceliu de rezistenta in scoarta si mai ales in mugurii lastarilor infectati, dar si sub forma de peritecii pe corzile si resturile vegetative. Mai multe>>