Dezvoltarea
rurala trebuie facuta diferit in regiunile rurale, fata de regiunile urbane,
montane, sau fata de regiunile aflate in declin. Pentru fiecare regiune Carta
Europei ofera modelul de urmat acceptat unanim in toata Uniunea Europeana
pentru dezvoltarea rurala.
Conditii de viata ca la oras
In regiunile
rurale trebuiesc create in primul rind conditii de viata acceptabile,
comparabile cu cele din zonele urbane. Orice proiect care se face va contine si
elemente de infrastructura. Sunt necesare drumuri asfaltate, podete, cursuri de
riu regularizate, retele de apa potabila, retele electrice, canalizare, statii
de epurare pentru apele uzate, statii pentru reciclarea deseurilor, asezaminte
sociale si culturale. Toate acestea vor permite dezvoltarea rurala din punct de
vedere economic si sociocultural.
Avem nevoie in
spatiul rural de conditii ca la oras dar nu costuri ca la oras. In spatiul
rural trebuie sa realizam sistemele neconventionale de producere a energie
precum biogazul, energia eoliana, energia solara, biomasa vegetala sau apele
termale. De asemenea trebuie sa folosim materiale locale de
constructii si care sunt mult mai ieftine. Pentru asta
este nevoie de initiativa si de creativiate. Si mai este nevoie de un sistem
democratic participativ, in care locuitorii satelor sa fie implicati, la
realizarea proiectelor, in calitate de membrii ai societatii civile.
Amenajarea si conservarea peisajului
Va trebui in al
doile rind conservat si amenajat peisajului din regiunile rurale. Peisajul spatiului rural rominesc nu este
ingrijit. Taranii nu sunt instruiti de catre cei care ii administreaza. Taranul
romin sa nascut poet, dar a uitat de harul primit de la Dumnezeu. Frumusetea
sufleteasca a taranului roman s-a transformat in mihnire sufleteasca. De la
mihnirea la mizerie nu este decit un pas. Mizeria sufleteasca in care au fost
tinut taranii romani de catre propaganda comunista si propaganda
In Ungaria vezi
toate spatiile verzi intretinute. Si asta pentruca amenda este de 1000 de lei,
daca nu ai taiat buruienile din fata casei. Statul ar face miliarde de lei
numai din amenzi. Si cele mai multe amenzi se pot da administratiilor locale
pentru buruienile din centrul si gunoaiele de la marginea comunelor. O secera costa 6 lei. Cu 1000 de lei, cat
face o amenda, poti lua 166 de seceri, cate una pentru fiecare zi, in care
creste iarba din fata caselor.
Orasele mici din Romania
In regiunile
urbane, care nu reprezinta de fapt
misiunea noastra, trebuie rezolvate alte aspecte cum sunt ocuparea spatiului,
reteaua stradala, transportul in comun, servicile publice, protejarea
patrimoniului arhitectural, punerea in valoare a patrimoniului cultural
artistic. Am prezentat aceste aspecte pentru a vedea ce probleme exista in
regiunile urbane comparative cu cele rurale. Orasele noastre au, din pacate, inca
aspecte de maidane rurale, inclusiv capitala tarii. In afara ca se schimba
bordurile si se construiesc supermarket-uri, in centru, si intreprinderii
pentru navetistii de la tara la periferie, in rest nu se face mai nimic. Vezi
doar reparatii, zgomot, praf, nervi si mizerie.
Regiunile de frontiera
In regiunile de
frontiera va trebui sa utilizam in comun o serie de elemente de infrastructura
cum sunt drumurile sau caile ferate. In al doilea rand trebuie sa evitam
proiectele care au consecinte nefaste pentru mediul statelor vecine. Se stie ca
multe rauri din vestul Romaniei care trec prin zona exploatatiilor miniere de
metale grele pot afecta flora si fauna din Ungaria. In nordul tarii noastre au
fost cazuri grave, care au afectat si mediul din tara vecina. In afara de
simpozione comune, unde se manaca si se bea, eventual se mai fac mici
cumparaturi, nu se petrece mare lucru in regiunile de frontiera.
Regiunile montane
In regiunile de
munte trebuie sa tinem cont de cadrul ecologic, cadrul economic, cadrul social
cultural, dezvoltarea turismului si conservarea mediului natural. Zona de munte
a Rominiei trebuie tratata in mod special. Conservarea mediului natural si
dezvoltarea turismului in cadrele mai sus mentionate trebuie facuta cu stiinta.
Orice abatere, provoaca daune ireparabile pe termen lung. Vezi efectele
defrisarii de paduri. De la tratarea in mod special la tratarea cu indiferenta
este o mica diferenta.
Litoralul romanesc
Regiune de
coasta a Marii Negre trebuie sa urmeze o dezvoltare echilibrata si o
urbanizarea coordonata. In acelasi timp va fi necesara dezvoltarea
transportului maritim, turismului si infrastructurii si protectia mediului. Flota
romaneasca a intrat la apa iar urbanizarea coordonata nu exista. Acum, in sezon
estival, se demoleaza ce s-a construit in vara trecuta. Turismul de pe Litoral
fara infrastructura si fara protectia mediului este sublim, dar falimentar cu
desavarsire.
Regiunile in declin economic
In regiunile in
decline economic cum de altfel sunt majoritatea regiunile rurale din Romania
sunt necesare strategii de reconversie si dezvoltare. Se inceraca timid, pe ici
pe colo, cu finantari de la UE, dar cu finalitate redusa.
In concluzie,
putem spune ca se face dezvoltare rurala dar fara nici o responsabilitate a
celor implicati. As propune sa existe un comisar pentru fiecare regiune, din
cele prezentate mai sus, si care sa raspunda de punerea in aplicare a modelelor
de dezvoltare rurala conform Cartei Europei.
24-09-2024 Pomicultura
ROBO-fermierul este conceptul 100% românesc – idee și dezvoltare – care aduce tehnologia de ultimă oră în sectorul pomicol, marcând, totodată, un prim pas în direcția dezvoltării de soluții robotizate pentru monitorizarea și îngrijirea culturilor și a pomilor. Este un demers inovativ alături de care a fost și AFIR, atât în sprijinirea realizării proiectului, cât și prin acordarea unei finanțări nerambursabile de aproximativ 360.000 de euro. Mai multe>>
08-08-2024 Vinuri
Potrivit unei analize realizate Wines of Romania, platformă dedicată în exclusivitate promovării vinului românesc, pe baza datelor de la Institutul Național de Statistică, cifrele finale pentru 2023 indică o creștere ușoară atât a importurilor, cât și a exporturilor de vin din România. Astfel, România a importat vin în valoare de 268,4 milioane de euro și a exportat în valoare de 72,5 milioane de euro, de 3,7 ori mai puțin. În volume, importul a ajuns la 123.000 de tone, iar exportul la 34.400 d... Mai multe>>
01-08-2024 Fructe de padure
Lidl România continuă să sprijine economia românească prin susținerea producției agricole locale și în acest an, atât prin extinderea parteneriatelor cu producătorii români și creșterea cantității de fructe și legume românești din Piața Lidl, cât și prin facilitarea exporturilor către magazine Lidl din afara țării. În lunile iunie și iulie ale acestui an, Lidl România a facilitat exporturi în valoare de aproape 1 milion de euro pentru 5 producători români de afine și zmeură. Mai multe>>
23-05-2024 Struguri / vita de vie
Tarile europene sunt recunoscute pentru productia de vinuri pe scara larga de secole, deoarece bauturile fac parte integranta din mesele traditionale din intreaga regiune, iar suprafata mare cultivata cu vita-de-vie da nastere la cresterea productiei de vin pe scara larga. Din acest considerent, prevenirea si combaterea agentilor patogeni si asigurarea unui management eficient al rezistentei si valorificarea culturii de vita-de-vie pe cat mai multi ani reprezinta o prioritate pentru fermieri. Mai multe>>
13-03-2024 Pomi fructiferi
Platforma modulara robotica autonoma Robo Fermier este o solutie autonoma destinata pomicultorilor. Sistemul modular poate fi adaptat pentru executarea unei game largi de lucrari in plantatiile pomicole. Sistemul este conceput special pentru fermele ecologice, dar poate fi folosit si in fermele conventionale. Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, prin Directia Generala Dezvoltare Rurala – Autoritate de Management pentru PNDR, a participat la Conferinta de inchidere a proiectului Robo-Fe... Mai multe>>
05-03-2024 Struguri / vita de vie
Consultantul Paul Huiet si studenta USAMV Bucuresti Bardos Alexandra sunt marii castigatori ai celei de-a doua editii a concursului „Cel mai bun viticultor din Romania”, organizat de Wines of Romania, in colaborare cu Statiunea de Cercetare si Dezvoltare pentru Viticultura si Pomicultura Pietroasa-Istrita. Mai multe>>
29-02-2024 Vinuri
BASF gazduieste a IX-a editie a concursului „Povesti cu vinuri romanesti”. In fiecare an, BASF colaboreaza cu ADAR (Asociatia Degustatorilor Autorizati din Romania) pentru a organiza acest concurs, care aduce la lumina vinuri exceptionale. Participa viticultori mici si mijlocii din toate regiunile tarii, iar cele mai bune sunt selectate de catre expertii juriului. Mai multe>>
29-02-2024 Vinuri
Sesiunea de primavara a concursului international de vin MUNDUS VINI Grand International Wine Award, desfasurata saptamana trecuta in Germania, a adus vinurilor romanesti un total de 71 de medalii, intre care 46 de aur si 25 de argint. Producatorii nostri au inscris in competitie 183 de etichete de vin. Aceste recunoasteri au plasat Romania pe locul 11 dintr-un total de 42 de tari participante. Mai multe>>
27-02-2024 Struguri / vita de vie
Vita de vie reprezinta o parte vitala a agriculturii. In acest context, BASF vine in intampinarea fermierilor cu o inovatie de varf: Smart Technology, o solutie revolutionara pentru protectia culturilor de vita de vie. Aceasta tehnologie de ultima generatie este conceputa pentru a combate eficient o gama larga de boli, cum ar fi mana si fainarea, oferind fermierilor un control sporit asupra productiei de struguri de calitate. Mai multe>>
16-02-2024 Struguri / vita de vie
Industria viticola din Romania isi continua ascensiunea, peste 50 de crame noi fiind autorizate in ultimele 10 luni, arata datele ONVPV, analizate de Wines of Romania. De asemenea, productia de vin a fost mai mare cu 15% comparativ cu 2022, desi a provenit de pe o suprafata totala de vita-de-vie usor redusa fata de anii trecuti. Mai multe>>
26-01-2024 Struguri / vita de vie
Fainarea vitei de vie este produsa de agentul patogen Uncinula necator care a fost observat prima data in tara noastra in anul 1851, iar de atunci s-a extins continuu, ajungand astazi sa fie prezent in orice plantatie de vita de vie, din orice colt al tarii noastre. Ciuperca ierneaza sub forma de miceliu de rezistenta in scoarta si mai ales in mugurii lastarilor infectati, dar si sub forma de peritecii pe corzile si resturile vegetative. Mai multe>>
© 2024 Gazeta de Agricultura | Termeni si Conditii >>>