Inrosirea frunzelor de porumb. De ce se coloreaza porumbul in rosu?

Detalii

Categorie: Porumb

04 Mai 2020

Trebuie ca fermierii sa se ingrijoreze de acest fenomen al colorarii frunzelor de porumb in fazele de dezvoltare timpurii cu pigmentul antocianic raspunzator de emiterea radiatiei rosiatice sau nu? Depinde de cauzele care provoaca fenomenul!

Nu este deloc neobisnuit ca imediat dupa rasarirea micilor plantule de porumb, sub influenta diferitilor factori (meteorologici, antropici, chimici, etc.), acestea sa capete acea tenta rosiatica pe frunze, mai ales in faza de 2-4 frunze (faza de sevraj a porumbului) si ca prin minune, in faza de 6 frunze, aceasta coloratie sa dispara.

Exista o serie de factori care provoaca aceasta coloratie, dar sa nu uitam ca scopul final al activitatii agricole nu este reprezentat de admirarea coloristica si a nuantelor date de unghiurile de incidenta ale luminii, ci este cel al obtinerii de productii rentabile economic si stabile. Cercetarile efectuate de echipa Corteva Agriscience arata ca nu exista nicio influenta asupra productivitatii hibridului, corelata cu inrosirea frunzelor. Hibrizii care genetic detin acest fenomen raman la fel de productivi, fie ca frunzele se coloreaza in rosu sau nu.

Care sunt cauzele care pot provoca inrosirea frunzelor de porumb?

Porumbul violaceu nu este o “inventie“ moderna. Aceasta coloratie rosiatica a frunzelor de porumb a fost observata din cele mai vechi timpuri si se manifesta “cu succes” pe forme de porumb salbatic ce cresc in zonele montane racoroase din Peru si Mexic. Practic, aceasta coloratie violacee este data de o serie de gene, mai exact 8 la numar, raspunzatoare de exprimarea fenotipica a pigmentului antocianic. Exista numeroase plante care detin acelasi numar de gene. De exemplu, artarul rosu are frunze cu tenta rosiatica in primavara, cum de altfel, exista artari cu frunze total verzi. Sa nu uitam de banala varza rosie care face fotosinteza si da randamente foarte bune, chiar daca e rosie. De altfel, sunt cunoscute o serie de flori ornamentale ce au frunze carnoase si colorate in rosu. Diferenta dintre varianta colorata in rosu si cea verde este aceea ca varza, artarul, florile ornamentale rosii detin acele gene responsabile de sintetizare a pigmentului antocianic.

In cazul porumbului, care este un hibrid, aceasta caracteristica este transmisa de la parinti ca multe alte caractere care nu se manifesta fenotipic in conditii normale. Marea majoritate a hibrizilor de porumb detin 5 din cele 8 gene responsabile pentru coloratia violet. Celelalte 3 gene se regasesc doar la o parte din hibrizi. 

Atunci cand acesti hibrizi sunt expusi la temperaturi scazute, genele declanseaza secretarea de pigment antocianic in micile plantule. Acelasi fenomen se poate observa si atunci cand noaptea temperatura aerului coboara sub 10°C, iar ziua temperaturile depasesc 15°C, atunci cand avem amplitudini mari de temperatura intre zi si noapte.

Aceasta coloratie se manifesta doar in fenofaza de pana in 6 frunze ale porumbului, cand acesta trece prin acea “perioada de sevraj”, cand planta se hraneste preponderent prin sistemul radicular embrionar si investeste masiv in dezvoltarea radacinilor coronare (principalul sistem radicular al plantei mature), in defavoarea dezvoltarii aeriene.

In primaverile cu temperaturi scazute, cu umiditate in sol si resturi vegetale, cu siguranta, hibrizii ce detin toate cele 8 gene raspunzatoare de secretarea pigmentului antocianic se vor manifesta fenotipic, prin aparitia coloratiei violacee pe frunze. Pigmentatia violacee poate aparea si la plantele mature (peste 6 frunze), dar in aceste cazuri, aceasta este determinata de alti factori (vatamari mecanice sau chimice, atac de insecte) si alt segment de gene sunt raspunzatoare.

Toate testele demonstreaza ca nu este o influenta de niciun fel asupra plantei de porumb sau randamentului final. Nu exista nicio corelatie intre culoarea violacee si metabolismul plantei, crestere, productia de clorofila sau productia de boabe. 

Temperaturile scazute, in schimb, pot afecta plantulele de porumb, fie ca sunt sau nu colorate in violet. Temperaturile scazute sunt un factor de stres, ce vor afecta porumbul indiferent de ce culoare ar avea, prin incetinirea metabolismului plantei. Aceasta este o regula general valabila in lumea vie. Cercetarile specialistilor Corteva arata ca, atat hibrizii ce dezvolta coloratia violacee, cat si cei care raman verzi, atunci cand au fost expusi la frig au avut acelasi continut in clorofila, fara nicio diferenta. Pigmentii antocianici sunt secretati in partea periferica a frunzei, nu la interior unde se gaseste clorofila.

In portofoliul Corteva Agriscience se gasesc o serie de hibrizi marca Pioneer® consacrati, extrem de productivi si care au caractere agronomice deosebite, dar care detin cele 8 gene, manifestand in conditii de stres termic coloratia violacee. Amintim acum de P9241, poate cel mai stabil si bine adaptat hibrid la conditiile din Romania, care detine caractere agronomice aproape de perfectiune (tulpina puternica, inradacinare profunda, toleranta exceptionala la seceta si arsita, toleranta deosebita la Fuzarium si Gibberela) si P9911, etalon de randamente record in grupa FAO 400, care prezinta acest caracter de coloratie violacee.

De obicei, aceasta coloratie violacee dispare dupa faza de 6 frunze foarte rapid, daca temperaturile sunt ridicate (in corelatie cu metabolismul plantei) sau mai incet, daca temperaturile scazute persista. 

Nu uitati ca temperaturile scazute, nu coloratia violacee, provoaca aceasta crestere lenta. Recomandarea ar fi ca atunci cand alegeti un hibrid sa consultati un reprezentant Corteva din zona, pentru a va da detalii suplimentare legate de hibridul ales. De exemplu, P9241, desi se coloreaza in violet, are o dezvoltare rapida (early growth) in primele faze de vegetatie, care il face pretabil pentru programul de semanat timpuriu.

Pentru semanatul timpuriu, din portofoliu de hibrizi Pioneer®, va recomandam si P9074 – FAO 300, P8834 – FAO 310, P9610 – FAO 330, P9415 – FAO 340, P9757 – FAO 370, PR37N01 – FAO370 sau P0412 – FAO480

Alte cauze ce pot provoca acest fenomen - carenta in fosfor (P)

Dupa cum bine stiti, carenta in P se poate manifesta prin aceasta coloratie violacee a frunzelor. Bineinteles, in aceste cazuri, o analiza agrochimica a solului va furniza informatii asupra continutului de P disponibil (din solutia solului), insa mare atentie, pentru ca cea mai mare parte a P din sol este sub forma “blocata”, inaccesibil plantelor, daca analizele vor arata ca nivelul de aprovizionare este suficient, fertilizarea suplimentara cu fosfor nu va schimba culoarea violet a plantelor in verde.

Cum putem sa ne dam seama daca este vorba de coloratie determinata genetic sau este deficient de fosfor?

• • Daca coloratia violacee este uniform raspandita pe intreaga sola cauza este, cel mai probabil, determinata genetic.
  • Daca coloratia apare in vetre, localizata pe zone, acest fapt indica, de obicei, o carenta in P.
  • Carenta in P este, de asemenea, cauza probabila si daca aceasta coloratie persista peste stadiul de 6 frunze.
  • Solurile reci, cu textura grea se incalzesc mai greu si atunci plantele sufera, iar metabolismul este incetinit, acest lucru reprezintand o alta cauza a aparitiei coloratiei violacee.
  • Sistemul de lucrari pe solurile lucrate in min. till, acoperite de resturi vegetale, iar zonele compactate pot provoca reactia de coloratie violacee.
  • Utilizarea necorespuzatoare a pesticidelor sau a fertilizantilor (in special cei cu azot pot distruge mezocotilul plantulei) vor induce in anumite cazuri secretarea de pigment antocianic.

Aparitia coloratiei violacee nu va influenta productivitatea hibridului, in schimb conditiile de mediu, tehnologia aplicata, greselile tehnologice o vor face.

In momentul de fata, Corteva Agriscience are in Romania cea mai performanta gama de hibrizi deosebit de bine adaptati conditiilor climatice specifice teritoriului Romaniei, cu o plasticitate ecologica deosebita.

Mihai Valentin
Category Marketing Manager Corn & Soybean
Corteva Agriscience Romania& Moldova

• < Anterior
• Următor >