Ce trebuie sa stiti despre acizii grasi trans

Detalii

Categorie: Siguranta alimentara

25 Octombrie 2016

Fast-food, produse de panificatie, mese semi-preparate, chips-uri, margarina... toate acestea pot contine acizi grasi trans, un tip de acizi grasi nesaturati care, daca sunt consumati des, sunt asociati cu obezitatea, diabetul zaharat, infertilitatea, boli cardiovasculare sau Alzheimer. Parlamentul European voteaza in aceasta saptamana o rezolutie prin care cere limitarea acestor grasimi produse in mod artificial.

Ce sunt, insa, acesti acizi grasi trans si unde ii putem regasi?

„Acizii grasi trans” (AGT) sunt un tip de acizi grasi nesaturati utilizati pe scara larga in industria alimentara, inca din anul 1950. Alimentele in care se pot gasi asemenea acizi grasi trans includ mesele semi-preparate, grasime pentru prajit de uz industrial, margarina utilizata in patiserie, produse de panificatie preambalate, prajituri, biscuiti, napolitane, popcorn pentru microunde, alimente prajite ori sosuri.

Ce impact au asupra sanatatii noastre?

Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS) a avertizat ca efectele adverse ale acizilor grasi trans asupra sanatatii noastre sunt de-a dreptul coplesitoare si recomanda reducerea acestor acizi nesaturati la mai putin de 1% din aportul zilnic de energie.

„Consumul excesiv de acizi grasi trans (AGT) creste riscul de boli de inima. Se estimeaza ca boala cardiaca coronariana ucide aproximativ 660.000 de persoane anual in UE si reprezinta cauza a aproximativ 14% din mortalitatea generala”, spune Renate Sommer (PPE, Germania), unul dintre raportorii rezolutiei pe care Parlamentul o va vota joi.

Exemplul Statelor Unite

Etichetarea nutritionala a AGT a devenit obligatorie in SUA, in 2006. Ca urmare, industria alimentara a inceput sa reduca masiv continutul de AGT.

Care e situatia in Uniunea Europeana

In prezent, Uniunea Europeana nu dispune de o legislatie care reglementeaza continutul de acizi grasi trans in produsele alimentare sau care sa prevada etichetarea nutritionala a AGT.

Danemarca, Austria, Ungaria si Letonia au o legislatie in vigoare care limiteaza continutul de AGT din produsele alimentare, in timp ce alte state membre - precum Belgia, Germania, Tarile de Jos, Polonia, Regatul Unit si Grecia - au ales masuri voluntare, cum ar fi autoreglementarea, recomandari privind aportul alimentar sau criterii de compozitie pentru anumite produse traditionale.

Intr-un raport privind acizii grasi trans, publicat in decembrie 2015, Comisia Europeana a concluzionat ca o limita legala pentru continutul de AGT industriali ar fi cea mai eficienta masura pentru rezolvarea problemei.

Vot in plenul Parlamentului in aceasta saptamana 

Intrebarile orale adresate Comisiei Europene si Consiliului, precum si dezbaterea, sunt programate pentru miercuri seara, in timp ce joi dimineata se voteaza rezolutia privind limitarea de AGT.

Sommer considera ca „introducerea unor limite obligatorii a AGT este cea mai eficienta solutie”.

„Prin introducerea unor asemenea limite legale, Danemarca, de exemplu, care a limitat AGT la 2%, a redus considerabil decesele provocate de boli de inima”, a subliniat Sommer.

La randul sau, Daciana Sarbu (S&D, Romania), a apreciat ca „acizii grasi trans sunt un factor important care provoaca boli de inima, una dintre cele mai frecvente cauze de deces din Romania. Acizii grasi trans cresc riscul de boli de inima mai mult decat orice macro-nutrienti pe baza de calorii”.

„UE ar trebui sa introduca limite legale cu privire la cantitatea de grasimi trans industriale folosite in produsele alimentare prelucrate. Astfel va reduce expunerea la cele mai mari surse de acizi grasi trans si va salva vieti. Acest lucru a fost deja facut in Danemarca, unde decesele provocate de boli de inima au scazut dupa ce aceste limite au fost introduse”, a adaugat doamna Sarbu.

Parlamentul European

• < Anterior
• Următor >