Dezvoltarea
rurala trebuie facuta diferit in regiunile rurale, fata de regiunile urbane,
montane, sau fata de regiunile aflate in declin. Pentru fiecare regiune Carta
Europei ofera modelul de urmat acceptat unanim in toata Uniunea Europeana
pentru dezvoltarea rurala.
Conditii de viata ca la oras
In regiunile
rurale trebuiesc create in primul rind conditii de viata acceptabile,
comparabile cu cele din zonele urbane. Orice proiect care se face va contine si
elemente de infrastructura. Sunt necesare drumuri asfaltate, podete, cursuri de
riu regularizate, retele de apa potabila, retele electrice, canalizare, statii
de epurare pentru apele uzate, statii pentru reciclarea deseurilor, asezaminte
sociale si culturale. Toate acestea vor permite dezvoltarea rurala din punct de
vedere economic si sociocultural.
Avem nevoie in
spatiul rural de conditii ca la oras dar nu costuri ca la oras. In spatiul
rural trebuie sa realizam sistemele neconventionale de producere a energie
precum biogazul, energia eoliana, energia solara, biomasa vegetala sau apele
termale. De asemenea trebuie sa folosim materiale locale de
constructii si care sunt mult mai ieftine. Pentru asta
este nevoie de initiativa si de creativiate. Si mai este nevoie de un sistem
democratic participativ, in care locuitorii satelor sa fie implicati, la
realizarea proiectelor, in calitate de membrii ai societatii civile.
Amenajarea si conservarea peisajului
Va trebui in al
doile rind conservat si amenajat peisajului din regiunile rurale. Peisajul spatiului rural rominesc nu este
ingrijit. Taranii nu sunt instruiti de catre cei care ii administreaza. Taranul
romin sa nascut poet, dar a uitat de harul primit de la Dumnezeu. Frumusetea
sufleteasca a taranului roman s-a transformat in mihnire sufleteasca. De la
mihnirea la mizerie nu este decit un pas. Mizeria sufleteasca in care au fost
tinut taranii romani de catre propaganda comunista si propaganda
In Ungaria vezi
toate spatiile verzi intretinute. Si asta pentruca amenda este de 1000 de lei,
daca nu ai taiat buruienile din fata casei. Statul ar face miliarde de lei
numai din amenzi. Si cele mai multe amenzi se pot da administratiilor locale
pentru buruienile din centrul si gunoaiele de la marginea comunelor. O secera costa 6 lei. Cu 1000 de lei, cat
face o amenda, poti lua 166 de seceri, cate una pentru fiecare zi, in care
creste iarba din fata caselor.
Orasele mici din Romania
In regiunile
urbane, care nu reprezinta de fapt
misiunea noastra, trebuie rezolvate alte aspecte cum sunt ocuparea spatiului,
reteaua stradala, transportul in comun, servicile publice, protejarea
patrimoniului arhitectural, punerea in valoare a patrimoniului cultural
artistic. Am prezentat aceste aspecte pentru a vedea ce probleme exista in
regiunile urbane comparative cu cele rurale. Orasele noastre au, din pacate, inca
aspecte de maidane rurale, inclusiv capitala tarii. In afara ca se schimba
bordurile si se construiesc supermarket-uri, in centru, si intreprinderii
pentru navetistii de la tara la periferie, in rest nu se face mai nimic. Vezi
doar reparatii, zgomot, praf, nervi si mizerie.
Regiunile de frontiera
In regiunile de
frontiera va trebui sa utilizam in comun o serie de elemente de infrastructura
cum sunt drumurile sau caile ferate. In al doilea rand trebuie sa evitam
proiectele care au consecinte nefaste pentru mediul statelor vecine. Se stie ca
multe rauri din vestul Romaniei care trec prin zona exploatatiilor miniere de
metale grele pot afecta flora si fauna din Ungaria. In nordul tarii noastre au
fost cazuri grave, care au afectat si mediul din tara vecina. In afara de
simpozione comune, unde se manaca si se bea, eventual se mai fac mici
cumparaturi, nu se petrece mare lucru in regiunile de frontiera.
Regiunile montane
In regiunile de
munte trebuie sa tinem cont de cadrul ecologic, cadrul economic, cadrul social
cultural, dezvoltarea turismului si conservarea mediului natural. Zona de munte
a Rominiei trebuie tratata in mod special. Conservarea mediului natural si
dezvoltarea turismului in cadrele mai sus mentionate trebuie facuta cu stiinta.
Orice abatere, provoaca daune ireparabile pe termen lung. Vezi efectele
defrisarii de paduri. De la tratarea in mod special la tratarea cu indiferenta
este o mica diferenta.
Litoralul romanesc
Regiune de
coasta a Marii Negre trebuie sa urmeze o dezvoltare echilibrata si o
urbanizarea coordonata. In acelasi timp va fi necesara dezvoltarea
transportului maritim, turismului si infrastructurii si protectia mediului. Flota
romaneasca a intrat la apa iar urbanizarea coordonata nu exista. Acum, in sezon
estival, se demoleaza ce s-a construit in vara trecuta. Turismul de pe Litoral
fara infrastructura si fara protectia mediului este sublim, dar falimentar cu
desavarsire.
Regiunile in declin economic
In regiunile in
decline economic cum de altfel sunt majoritatea regiunile rurale din Romania
sunt necesare strategii de reconversie si dezvoltare. Se inceraca timid, pe ici
pe colo, cu finantari de la UE, dar cu finalitate redusa.
In concluzie,
putem spune ca se face dezvoltare rurala dar fara nici o responsabilitate a
celor implicati. As propune sa existe un comisar pentru fiecare regiune, din
cele prezentate mai sus, si care sa raspunda de punerea in aplicare a modelelor
de dezvoltare rurala conform Cartei Europei.
01-10-2024 Informatii utile
Sănătatea dumneavoastră și a familiei dumneavoastră este o prioritate urgentă. Fără ea, tu și cei dragi nu vă veți putea bucura de nicio altă binecuvântare materială în viață. Cu toate acestea, o sănătate solidă poate fi costisitoare, mai ales în această zi în care costurile medicale cresc anual. Mai multe>>
17-07-2024 Asociatii agricole
Începând cu 1 iulie 2024, Sandor Darabont a preluat funcția de Președinte al Clubului Fermierilor Români pentru o perioadă de șase luni, în cadrul mecanismului președinției rotative instituit de asociație în 2021. Mecanismul președinției rotative urmărește punerea în prim-plan a unor teme de interes major pentru agricultura din România, dar și a unor probleme strategice specifice regiunii din care provine președintele. Mai multe>>
08-07-2024 Invatamant agricol
Agreena, compania daneză în creștere, ce face pionierat în tranziția spre agricultura regenerativă, a încheiat cu succes un proiect de educare a noilor generații, în parteneriat cu WorldSkills România. Aproape 9000 de elevi și peste 200 de profesori au beneficiat de cunoștințele despre importanța prezervării biodiversității în domeniul agro și nu numai. Opiniile rezultate în urma programului arată cât de mult s-au dezvoltat atât cunoștințele teoretice și practice, cât și capacitățile importante precum munca în echipă sau abilitățile de comunicare. Mai multe>>
21-02-2024 Invatamant agricol
Junior Achievement (JA) Romania si Romanian-American Foundation (RAF) continua parteneriatul pentru Educatia antreprenoriala in liceele agricole din Romania. Proiectul AgriSchool Plus se deruleaza in perioada 2024-2026 si are ca scop pregatirea elevilor din liceele agricole pentru reusita profesionala, prin educatie antreprenoriala practica si cooperarea cu mediul de afaceri local. Mai multe>>
12-01-2024 Asociatii agricole
Incepand cu 1 ianuarie 2024, dl. Vonica Maniu, fermier care realizeaza performanta in cultivarea cerealelor si oleaginoaselor intr-o zona puternic afectata de seceta, in jud. Constanta, precum si o afacere in sectorul ovin preluata de la inaintasii dansului din Poiana Sibiului, a preluat functia de presedinte al Clubului Fermierilor Romani pentru o perioada de 6 luni, pana la data de 30 iunie 2024. Mai multe>>
07-12-2023 Cercetare agricola
Noile tehnici genomice (NGTs) pot sprijini crearea unor sisteme agricole europene mai durabile si reziliente, conform declaratiei Teresei Babuscio, Seful Departamentului pentru Afaceri Guvernamentale si Industriale EMEA, la Corteva Agriscience, o companie internationala de cercetare si dezvoltare agricola care ofera fermierilor din intreaga lume solutii integrate pentru provocarile viitoare. Mai multe>>
30-11-2023 Siguranta alimentara
Start-up-ul romanesc Peelhy a castigat faza regionala a competitiei BASF Innovation Hub pentru un viitor sustenabil, organizata pentru Europa Centrala si de Sud-Est. Fondatorul Peelhy, Marius Pasculea, dezvolta o idee de decontaminare a fructelor si legumelor proaspete cu coaja comestibila, folosind un bio-sticker antimicrobian care se dizolva prin spalare. Mai multe>>
24-10-2023 Invatamant agricol
Cinci cadre didactice de la Universitatea de Stiinta Agricola si Medicina Veterinara (USAMV) Cluj-Napoca au fost incluse in Top World Ranking of Scientists 2%, potrivit clasamentului dat publicitatii de Universitatea Stanford (California, SUA), impreuna cu Editura Elsevier si cu organizatia de cercetare stiintifica SciTech Strategies. Mai multe>>
20-10-2023 Invatamant agricol
Agentia pentru Finantarea Investitiilor Rurale, in calitate de agentie de implementare a proiectelor PNRR in baza acordului cu Ministerul Educatiei, a publicat conditiile privind accesarea fondurile europene disponibile prin Planul National de Redresare si Rezilienta (PNRR) pentru finantarea infrastructurii liceelor cu profil preponderent agricol. Mai multe>>
16-10-2023 Siguranta alimentara
"Nu trebuie sa subestimam importanta apei si sa o consideram garantata: trebuie sa lucram impreuna pentru a gestiona o resursa finita si pretioasa" - Dr. QU Dongyu, Director-General al Organizatiei pentru Alimentatie si Agricultura a Natiunilor Unite (FAO). Mai multe>>
16-10-2023 Siguranta alimentara
In fiecare an, pe 16 octombrie, aproximativ 130 de tari din intreaga lume celebreaza Ziua Mondiala a Alimentatiei, marcata de Organizatia Natiunilor Unite pentru Alimentatie si Agricultura (FAO) pentru prima oara in anul 1979, luna noiembrie, cu ocazia celei de-a XX-a Adunari Generale desfasurata la Roma. Cu acest prilej, la aceasta data in Romania a fost instituita Ziua Nationala a Alimentatiei si Combaterii Risipei Alimentare incepand cu anul 2016, prin Legea nr. 47/2016 publicata in Monitorul Oficial al Romaniei in acelasi an. Mai multe>>
© 2024 Gazeta de Agricultura | Termeni si Conditii >>>