Ciupercile din flora spontana a Romaniei

Microenciclopedie ilustrata. Manualul culegatorului si consumatorului autohton. Ghid de identificare a peste 300 de specii de ciuperci comestibile si otravitoare de pe teritoriul Romaniei.

Aceasta lucrare se doreste a veni in sprijinul celor ce recolteaza ciuperci din flora spontana pentru a putea evita greselile si confuziile inerente. Nu este o lucrare pentru micologii specializati, nu abordeaza detaliile ce tin de expunerea la microscopul optic, electronic sau cu baleaj a unor parti componente ale ciupercilor. Se face referire la partile componente ce se pot observa cu ochiul liber, forma, culoare, gust, consistenta, miros, reactie la atingere, rupere sau taiere etc. 



"In librarii au mai aparut lucrari cu prezentarea de specii de ciuperci, insa acestea nu erau specii ce cresc in tara noastra, deci erau lucrari traduse, iar prezenta carte se doreste a veni in sprijinul culegatorului si consumatorului autohton. De aceea am incercat sa prezint cele mai importante specii de ciuperci comestibile, toxice si fara valoare alimentara din tara noastra si cu marea diversitate de denumiri populare in functie de zona geografica.

Scriu despre ciuperci de aproape 30 de ani si intotdeauna am crezut ca n-am sa prezint ciuperci din flora spontana, deoarece este mai sigur sa recomanzi consumul ciupercilor de cultura. Este foarte adevarata si acum aceasta convingere, dar in toti acesti ani m-am confruntat si cu dorinta oamenilor de a invata sa recunoasca si sa recolteze ciuperci din mediul natural. Padurile de la munte sau campiile, Delta - ca doar tara noastra are toate formele de relief - sunt un nesecat si diversifi cat izvor si de ciuperci. in Europa, aceste bogatii au fost epuizate. in prezent specialistii lor vin la noi si recolteaza ciuperci cu tot cu pamantul pe care cresc si le duc in padurile lor.

Am sperat si urmarit in toti acesti ani ca va apare si la noi un album, un ghid al ciupercilor din Romania sau chiar a unei parti din acestea. Au aparut insa traduceri, iar lucrarile autohtone au prezentat numai cate un sfert sau mai putin din numarul speciilor prezentate in actuala lucrare.

Desigur, nici in prezenta lucrare nu sunt cuprinse decat o parte din bogatia de 309 specii din tara noastra, adica cele mai importante, 310 din cele peste 400 macromicete. Si acest lucru s-a intamplat si din cauza resurselor banesti necesare pentru a sustine o asemenea lucrare."

Autoarea

 Carte premiata de catre Academia Oamenilor de Stiinta din Romania in 26 apr. 2012

 

Din cuprins:

CAPITOLUL 1. Morfologia si biologia ciupercilor

1.1. Ce sunt ciupercile?

1.2. Sistematica

1.3. Biologia unei ciuperci

1.4. Miceliul

1.5. Organe de rezistenta

1.6. Corpul de fructificatie

1.7. Morfologia unei ciuperci

1.8. Nutritia

1.9. Vitalitatea

1.10. Compozitia chimica si valoarea lor

1.11. Importanta ciupercilor in natura

1.12. Habitatul si aparitia

1.13. Recoltarea ciupercilor din flora spontana. Sfaturi utile

 

CAPITOLUL 2. Descrierea principalelor ciuperci comestibile

2.1. Clasa Basidiomycete

2.1.1. Tremellodon gelatinosum (Fr.ex Scop.) Pers.

2.1.2. Auricularia mesenterica Dicks.ex S.F. Graz Pers.

2.1.3. Auricularia auricula Hook. Underw

2.1.4. Clavaria botrytis Pers.ex Fr. Rick

2.1.5. Clavaria flava Schff.ex Fr. Quel

2.1.6. Clavaria crispa Fr.

2.1.7. Sarcodom imbricatum L. P. Karst

2.1.8. Hydnum repandum (L.) Fr.

2.1.9. Fistulina hepatica Bull. Ex Fr.

2.1.10. Polyporus umbellatus Pers. Ex Fr. Bond. Et

2.1.11. Polyporus frondosus Dicks. Ex Fr. Karst.

2.1.12. Polyporus pes-caprae Pers.

2.1.13. Polyporus ovinus (Scchaeff.) Fr.

2.1.14. Polyporus confluens A. & S. ex Fr.

2.1.15. Polyporus squamosus Mich. Ex Fr.

2.1.16. Craterellus cornucopioides (L.ex Fr.) Pers.

2.1.17. Cantharellus cibarius Fr.

2.1.18. Cantharellus tubaeformis Bull.ex Fr. var. lutescenss (Fr.) Gill.

2.1.19. Cantharellus friesii Welw. Slurr sau Santiger Pfi fferling

2.1.20. Pleurotus eryngii (DC.ex Fr.) Quelet

2.1.21. Pleurotus cornucopiae (Paul. ex. Fr.)

2.1.22. Pleurotus ostreatus (Jacquin: Fries) Kummer

2.1.23. Hygrophorus penarius Fr.

2.1.24. Hygrophorus chrysodon (Batsch) Fr.

2.1.25. Hygrophorus marzuolus (Fr.) Bres.

2.1.26. Hygrophorus poetarum Heim

2.1.27. Hygrophorus olivaceoalbus (Fr.) Fr.

2.1.28. Hygrophorus eburneus (Bull.ex Fr.) Fr.

2.1.29. Hygrophorus camarophyllus (A. Et S. Ex Fr.) Fr.

2.1.30. Camarophyllus pratensis (Pers.Fr.) Kumm.

2.1.31. Hygrophorus agathosmus Fr. Fr.

2.1.32. Hygrophorus russula (Schff.ex Fr.) Quel.

2.1.33. Hygrophorus pudorinus Fr. Fr.

2.1.34. Hygrophorus leucophaeus (Scop. Fr.) Karst.

2.1.35. Camarophyllus virgineus (Wulf.ex Fr.) Karst.

2.1.36. Camarophyllus lacmus Fr.

2.1.37. Hygrocybe punicea (Fr.: Fr.) Kumm.

2.1.38. Hygrocybe conica (Schaeff.: Fries) Kumm.

2.1.39. Hygrocybe nigrescens (Quél.) Kühn.

2.1.40. Hygrophorus coccineus (Schaeffer: Fries) Fries

2.1.41. Marasmius alliaceus (Jacq. ex Fr.) Fr.

2.1.42. Marasmius oreades (Bolt. ex Fr.) Fr.

2.1.43. Marasmius scorodonius (Fr.) Fr.

2.1.44. Laccaria amethystina (Bolt. Ex Hooker) Murr.

2.1.45. Laccaria laccata (Scop. Ex Fr.) Berk. Et Br.

2.1.46. Clitocybe odora (Bull. Ex Fr.) Kumm.

2.1.47. Clitocybe geotropa (Bull.ex Fr.) Quel

2.1.48. Clitocybe vermicularis (Fr.) Quel

2.1.49. Clitocybe infundibuliformis

2.1.57. Armillariella mellea (Vahl. In Fl. Dan. Ex Fr.) Karst.

2.1.58. Armillariella imperiale (Fr.) Sing.

2.1.59. Armillariella tabescens (Scop.ex Fr.) Sing.

2.1.60. Collybia butyracea (Bull.ex Fr.) Quel

2.1.61. Collybia dryophila (Bull.ex Fr.) Kumm.

2.1.62. Collybia fusipes (Bull. ex Fr.) Quel

2.1.63. Collybia platyphylla (Fr. Ex Pers.) Quel.

2.1.64. Collybia velutipes (Curt.ex Fr.) Quel

2.1.65. Xerula longipes (P. Kumm.) Maire

2.1.66. Mucidula radicata Relh. Ex Fr. Bours

2.1.67. Strobilurus esculentus Wulf. Ex Fr. Sing.

2.1.68. Lyophyllum decastes Fr. Sing.

2.1.69. Lyophyllum fumosum Pers. Ex Fr. Kuhn. Et Romagn.

2.1.70. Lyophyllum immundum (Bk.) Kuhn.

2.1.71. Lyophyllum infumatum (Bres.) Kühner

2.1.72. Lyophyllum connatum (Schumach.) Singer

2.1.73. Lyophyllum loricatum (Fr.) Kühner ex Kalamees

2.1.74. Calocybe gambosa Fr. Donk.

2.1.75. Calocybe carnea (Bull.ex. Fr.) Donk

2.1.76. Calocybe ionides (Bull.ex Fr.) Donk

2.1.77. Tricholoma caligatum Viv. Rick.

2.1.78. Tricholoma robustum (A. et S.ex Fr.) Rick.

2.1.79. Tricholoma populinum Lge.

2.1.80. Tricholoma rutilans (Schaeff.) Fr.

2.1.81. Tricholoma fl avovirens (Pers. ex Fr.)Lund.

2.1.82. Tricholoma orirubens Quel.

2.1.83. Tricholoma scalpturatum (Fr.) Quel.

2.1.84. Tricholoma terreum (Schff.ex Fr.) Kumm.

2.1.85. Tricholoma columbetta (Fr.) Kumm.

2.1.86. Tricholoma portentosum (Fr.) Quel.

2.1.87. Tricholoma fucatum (Fr.) Sacc.

2.1.88. Tricholoma goniospermum Bres.

2.1.89. Melanoleuca evenosa (Sacc.) Konr.

2.1.90. Melanoleuca brevipe

s.a.m.d.

 

CAPITOLUL 3. Descrierea principalelor ciuperci otravitoare, toxice sau nerecomandate in consum

3.1. Amanita phalloides (Vaill. Ex Fr.) Secr.

3.2. Amanita panterina (DC ex Fr.) Secr.

3.3. Amanita muscaria L. Ex. Fr. Hooker .

3.4. Amanita verna (Bull. ex Fr.) Mos.

3.5. Amanita virosa Lamb. Ex Secr.

3.6. Amanita regalis (Fr.) Mre

3.7. Amanita porphyria (A. et S. Ex Fr.) Secr.

3.8. Amanita citrina (Schaeff.) S. F. Gray

3.9. Agaricus xanthodermus Genevier

3.10. Omphalotus olearius (DC ex Fr.) Sing.

3.11. Clitocybe dealbata (Sow.ex Fr.) Kumm.

3.12. Clitocybe cerussata (Fr.) Kumm.

3.13. Clitocybe rivulosa (Pers. ex Fr.) Kumm.

3.14. Clitocybe candicans (Pers. ex Fr.) Kumm.

3.15. Clitocybe phyllophila (Fr.) Quel

3.16. Clitocybe nebularis (Batsch ex Fr.) Kumm.

3.17. Tricholoma pardinum Quel

3.18. Tricholoma sulphureum(Bull. ex Fr.) Kumm.

3.19. Cortinarius orellanus (Fr.) Fr.

3.20. Cortinarius cinnamomeus (L.) Fr.

3.21. Dermocybe sanguinea (Wulf. ex Fr.) Wunsche

3.22. Hebeloma sinapizans (Paulet.ex Fr.) Gill.

3.23. Genul Inocybe

3.24. Entoloma lividum (Bull.ex Fr.) Quel

3.25. Entoloma rhodopolium (Fr.) Quel

3.26. Rhodophyllus incanus Fr. Quel

3.27. Boletus satanas Lenz

3.28. Boletus luridus Schaeff. Fr.

3.29. Gyromitra esculenta (Pers.) Fr.

3.30. Gyromitra gigas (Krbh.) Herter

3.31. Hydnotria tulasnei Bk. et.Br.

3.32. Tuber excavatum Vitt.

3.33. Tuber rapaeodorum Tul.

3.34. Tuber dryophillum Tul.

3.35. Tuber fulgens Quel

3.36. Scleroderma citrinum (L) ex Pers.

3.37. Scleroderma verrucosum

3.38. Russula emetica Fr.

3.39. Russula foetens (Pers. ex. Fr.) Fr.

3.40. Lactarius torminosus (Schff. ex Fr.) S.F. Gray

3.41. Lactarius scrobiculatus (Scop. ex Fr.) Fr.

3.42. Lactarius picinus Fr.

3.43. Lepiota helveola Bres.

3.44. Psilocybe semilanceata (Fr.) Quel

3.45. Hypholoma fasciculare (Huds. ex Fr.) Kumm

3.46. Calvatia utriformis Pers.

3.47. Paxillus involutus (Batsch.) Fr.

3.48. Rhodophyllus staurosporus (Bres.) Lge.

GLOSAR DE TERMENI

INDEX. Denumiri stiintifice

INDEX. Denumiri populare

BIBLIOGRAFIE

 


Detalii carte:
Autor:     Dr. Ing. Ioana Tudor
Editura:    Gramen
An aparitie:    2011
Nr. pagini:     279 pagini
Tip coperta:     tare
ISBN:    9786069270912

 

Livrare direct de la autor, prin posta sau curier, in toata tara:

Pret 55 lei
www.totuldespreciuperci.blogspot.ro
tel. 0745420536
Dr. Ing. Ioana Tudor

 

Noutati

Declarația Directorului general Adrian CHESNOIU privind plățile efectuate de AFIR către beneficiarii FEADR

17-10-2025 Stiri agricole

Declarația Directorului general Adrian CHESNOIU privind plățile efectuate de AFIR către beneficiarii FEADR

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale a deblocat plățile către beneficiarii Fondului European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) care au depus solicitări de plată prin Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (prelungit cu perioada de tranziție 2021 – 2022) și prin Planul Strategic PAC 2023 – 2027. Mai multe>>

Declarația Directorului general Adrian CHESNOIU privind bugetul PAC post 2028

17-10-2025 Stiri agricole

Declarația Directorului general Adrian CHESNOIU privind bugetul PAC post 2028

Expunem în cele ce urmează poziția exprimată de Adrian CHESNOIU, Directorul general al AFIR, în cadrul Conferinței Naționale AGRI4FUTURE România – Obiectiv 2035, organizată în data de 9 octombrie 2025 de Clubul Fermierilor Români, unde a susținut necesitatea construirii unei Politici Agricole Comune consistente și coerente care să sprijine în mod real și concret fermierii și dezvoltarea investițiilor din sectorul agroindustrial. Mai multe>>

AFIR a publicat în consultare publică condițiile finanțării investițiilor neproductive din ferme

15-10-2025 Stiri agricole

AFIR a publicat în consultare publică condițiile finanțării investițiilor neproductive din ferme

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) a publicat versiunea consultativă a Ghidului solicitantului pentru intervenția DR-19 Investiții neproductive la nivel de fermă din Planul Strategic PAC 2023 – 2027 (PS 2027). Mai multe>>

Plăți de peste 152 de milioane de euro efectuate de AFIR

15-10-2025 Subventii agricultura

Plăți de peste 152 de milioane de euro efectuate de AFIR

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale a plătit în perioada august – septembrie 2025 fonduri nerambursabile în valoare de 152,7 milioane de euro către fermieri, procesatori și autorități locale din zonele rurale. Aceste fonduri sunt destinate implementării proiectelor de investiții în agricultură și dezvoltare rurală, precum și susținerii fermierilor care beneficiază de plățile compensatorii pentru mediu și climă. Mai multe>>

APIA demarează Campania de plăți în avans

15-10-2025 Plati APIA

APIA demarează Campania de plăți în avans

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) demarează in data de 16 octombrie 2025, Campania de plăți în avans aferentă anului de cerere 2025. Mai multe>>

APIA a finalizat cu succes toate activitățile de control aferente Campaniei 2025

15-10-2025 APIA

APIA a finalizat cu succes toate activitățile de control aferente Campaniei 2025

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) a finalizat cu succes toate activitățile de control aferente Campaniei 2025, respectiv controlul clasic pe teren și controlul prin monitorizare a suprafețelor. Mai multe>>

Inter-Bio, punte românească între Grecia și piețele globale la Kavala Expo 2025

15-10-2025 Stiri agricole

Inter-Bio, punte românească între Grecia și piețele globale la Kavala Expo 2025

În perioada 10–13 octombrie 2025, Centrul Expozițional „Apostolos Mardyris” din Nea Karvali, Kavala, a găzduit ediția Kavala Expo 2025, un eveniment regional de referință care a reunit lideri din domeniul afacerilor, inovării și dezvoltării durabile din Grecia, Balcani și Uniunea Europeană. Este a treia ediție la rând la care Inter-Bio participă, continuând cooperarea cu Camera de Comerț și Industrie din Kavala. Mai multe>>

Ziua Internațională a Femeilor din Mediul Rural

15-10-2025 Stiri agricole

Ziua Internațională a Femeilor din Mediul Rural

Astăzi - 15.10.2025 - de Ziua Internațională a Femeii din Mediul Rural*, sărbătorim contribuția esențială a femeilor din sate, care îngrijesc pământul, animalele și oamenii – femei care asigură hrana și coeziunea socială a mediului rural din România. Dar, dincolo de celebrare, astăzi este și un moment de reflecție și revendicare. Mai multe>>

50 de femei fermier din România și Republica Moldova se alătură programului de granturi educaționale TalentA, derulat de Corteva Agriscience

15-10-2025 Stiri agricole

50 de femei fermier din România și Republica Moldova se alătură programului de granturi educaționale TalentA, derulat de Corteva Agriscience

Corteva Agriscience, compania internațională de știință și tehnologie agricolă, marchează Ziua Internațională a Femeilor în Mediul Rural, sărbătorită astăzi, prin lansarea celei de-a șasea ediții a programului de granturi educaționale TalentA 2025–2026, care urează bun venit la noul ciclu de cursuri unui număr de 42 de femei fermieri din România și 8 din Republica Moldova. Mai multe>>

Podgoriile României își consolidează managementul dăunătorilor cu soluții eficiente pentru producții sustenabile - studiu de caz

14-10-2025 Insecticide

Podgoriile României își consolidează managementul dăunătorilor cu soluții eficiente pentru producții sustenabile - studiu de caz

În România, viticultura este din ce în ce mai mult influențată de condițiile climatice extreme. Înghețurile târzii de primăvară, urmate de veri lungi, fierbinți și secetoase, supun vița-de-vie unui stres semnificativ, făcând-o mai vulnerabilă la atacul dăunătorilor. Printre cele mai periculoase amenințări se numără molia strugurilor (Lobesia botrana), un dăunător cheie care poate compromite atât productivitatea, cât și calitatea strugurilor. Mai multe>>

Ordonanța privind produsele de protecție a plantelor

14-10-2025 Stiri agricole

Ordonanța privind produsele de protecție a plantelor

În ședința Guvernului din 2 octombrie 2025 a fost adoptată Ordonanța de urgență care actualizează legislația privind ambalarea, etichetarea, depozitarea, comercializarea, utilizarea, prestarea de servicii și importul produselor de protecție a plantelor. Mai multe>>