Dezvoltarea
rurala trebuie facuta diferit in regiunile rurale, fata de regiunile urbane,
montane, sau fata de regiunile aflate in declin. Pentru fiecare regiune Carta
Europei ofera modelul de urmat acceptat unanim in toata Uniunea Europeana
pentru dezvoltarea rurala.
Conditii de viata ca la oras
In regiunile
rurale trebuiesc create in primul rind conditii de viata acceptabile,
comparabile cu cele din zonele urbane. Orice proiect care se face va contine si
elemente de infrastructura. Sunt necesare drumuri asfaltate, podete, cursuri de
riu regularizate, retele de apa potabila, retele electrice, canalizare, statii
de epurare pentru apele uzate, statii pentru reciclarea deseurilor, asezaminte
sociale si culturale. Toate acestea vor permite dezvoltarea rurala din punct de
vedere economic si sociocultural.
Avem nevoie in
spatiul rural de conditii ca la oras dar nu costuri ca la oras. In spatiul
rural trebuie sa realizam sistemele neconventionale de producere a energie
precum biogazul, energia eoliana, energia solara, biomasa vegetala sau apele
termale. De asemenea trebuie sa folosim materiale locale de
constructii si care sunt mult mai ieftine. Pentru asta
este nevoie de initiativa si de creativiate. Si mai este nevoie de un sistem
democratic participativ, in care locuitorii satelor sa fie implicati, la
realizarea proiectelor, in calitate de membrii ai societatii civile.
Amenajarea si conservarea peisajului
Va trebui in al
doile rind conservat si amenajat peisajului din regiunile rurale. Peisajul spatiului rural rominesc nu este
ingrijit. Taranii nu sunt instruiti de catre cei care ii administreaza. Taranul
romin sa nascut poet, dar a uitat de harul primit de la Dumnezeu. Frumusetea
sufleteasca a taranului roman s-a transformat in mihnire sufleteasca. De la
mihnirea la mizerie nu este decit un pas. Mizeria sufleteasca in care au fost
tinut taranii romani de catre propaganda comunista si propaganda
In Ungaria vezi
toate spatiile verzi intretinute. Si asta pentruca amenda este de 1000 de lei,
daca nu ai taiat buruienile din fata casei. Statul ar face miliarde de lei
numai din amenzi. Si cele mai multe amenzi se pot da administratiilor locale
pentru buruienile din centrul si gunoaiele de la marginea comunelor. O secera costa 6 lei. Cu 1000 de lei, cat
face o amenda, poti lua 166 de seceri, cate una pentru fiecare zi, in care
creste iarba din fata caselor.
Orasele mici din Romania
In regiunile
urbane, care nu reprezinta de fapt
misiunea noastra, trebuie rezolvate alte aspecte cum sunt ocuparea spatiului,
reteaua stradala, transportul in comun, servicile publice, protejarea
patrimoniului arhitectural, punerea in valoare a patrimoniului cultural
artistic. Am prezentat aceste aspecte pentru a vedea ce probleme exista in
regiunile urbane comparative cu cele rurale. Orasele noastre au, din pacate, inca
aspecte de maidane rurale, inclusiv capitala tarii. In afara ca se schimba
bordurile si se construiesc supermarket-uri, in centru, si intreprinderii
pentru navetistii de la tara la periferie, in rest nu se face mai nimic. Vezi
doar reparatii, zgomot, praf, nervi si mizerie.
Regiunile de frontiera
In regiunile de
frontiera va trebui sa utilizam in comun o serie de elemente de infrastructura
cum sunt drumurile sau caile ferate. In al doilea rand trebuie sa evitam
proiectele care au consecinte nefaste pentru mediul statelor vecine. Se stie ca
multe rauri din vestul Romaniei care trec prin zona exploatatiilor miniere de
metale grele pot afecta flora si fauna din Ungaria. In nordul tarii noastre au
fost cazuri grave, care au afectat si mediul din tara vecina. In afara de
simpozione comune, unde se manaca si se bea, eventual se mai fac mici
cumparaturi, nu se petrece mare lucru in regiunile de frontiera.
Regiunile montane
In regiunile de
munte trebuie sa tinem cont de cadrul ecologic, cadrul economic, cadrul social
cultural, dezvoltarea turismului si conservarea mediului natural. Zona de munte
a Rominiei trebuie tratata in mod special. Conservarea mediului natural si
dezvoltarea turismului in cadrele mai sus mentionate trebuie facuta cu stiinta.
Orice abatere, provoaca daune ireparabile pe termen lung. Vezi efectele
defrisarii de paduri. De la tratarea in mod special la tratarea cu indiferenta
este o mica diferenta.
Litoralul romanesc
Regiune de
coasta a Marii Negre trebuie sa urmeze o dezvoltare echilibrata si o
urbanizarea coordonata. In acelasi timp va fi necesara dezvoltarea
transportului maritim, turismului si infrastructurii si protectia mediului. Flota
romaneasca a intrat la apa iar urbanizarea coordonata nu exista. Acum, in sezon
estival, se demoleaza ce s-a construit in vara trecuta. Turismul de pe Litoral
fara infrastructura si fara protectia mediului este sublim, dar falimentar cu
desavarsire.
Regiunile in declin economic
In regiunile in
decline economic cum de altfel sunt majoritatea regiunile rurale din Romania
sunt necesare strategii de reconversie si dezvoltare. Se inceraca timid, pe ici
pe colo, cu finantari de la UE, dar cu finalitate redusa.
In concluzie,
putem spune ca se face dezvoltare rurala dar fara nici o responsabilitate a
celor implicati. As propune sa existe un comisar pentru fiecare regiune, din
cele prezentate mai sus, si care sa raspunda de punerea in aplicare a modelelor
de dezvoltare rurala conform Cartei Europei.
21-11-2023 Pesti
Desi cadrul UE pentru promovarea dezvoltarii durabile a acvaculturii in statele membre s-a imbunatatit, finantarea mult mai mare pusa la dispozitie nu a adus rezultate concrete, avertizeaza Curtea de Conturi Europeana intr-un raport publicat recent. De fapt, se pare ca productia de acvacultura din UE a ramas pe loc. Mai multe>>
13-07-2023 Pescuit
Ministrul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, Florin-Ionut Barbu, a primit miercuri, 12 iulie 2023, la sediul MADR o delegatie a Asociatiei Nationale a Producatorilor din Pescarie ROMFISH si a Patronatului Pestelui din Romania. Principalele teme ridicate au vizat: finantarile europene in contractele derulate prin POPAM, situatia terenurilor neconcesionate pe care sunt amplasate amenajari piscicole aflate in administrarea Agentiei Nationale pentru Pescuit si Acvacultura, tarifele apei si aut... Mai multe>>
09-07-2023 Pesti
Comisia Europeana risca sa sugrume acvacultura europeana, obligandu-i pe toti acvacultorii care produc peste 100 de tone de peste pe an sa le raporteze in Portalul Emisiilor Industriale. Propunerea e aberanta, avand in vedere ca exista subramuri din acvacultura - cum ar fi cresterea scoicilor - care nu doar ca nu genereaza emisii, dar le absorb pe cele din aer, transformandu-le in nutrienti importanti pentru mediul acvatic. Mai multe>>
12-05-2023 Pescuit
Razboiul din Ucraina a redus cu 80% cantitatea de peste recoltata de pescarii romani, din Marea Neagra. In plus, minele plutitoare si exercitiile militare ingreuneaza si mai tare accesul vaselor la zonele in care se afla stocurile de peste. Europarlamentarul Carmen Avram a solicitat Comisiei Europene sa tina cont de situatia delicata in care se afla sectorul romanesc, atunci cand va analiza planul national de actiune pentru protejarea si restaurarea naturii. Mai multe>>
15-03-2023 Pesti
Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale a postat pe site-ul insitutiei, in sectiunea Transparenta decizionala, un proiect de Hotarare de Guvern prin care se stabileste cadrul general de implementare a operatiunilor cofinantate din Fondul European pentru Afaceri Maritime, Pescuit si Acvacultura prin Programul pentru Acvacultura si Pescuit (PAP) 2021-2027. Mai multe>>
24-01-2023 Pescuit
Dezvoltarea haotica a zonelor de coasta, concurenta neloiala acerba a flotelor de pescuit din tarile vecine si inactivitatea din timpul pandemiei au adus pescarii romani la limita supravietuirii. Iar razboiul din Ucraina, care ii impiedica sa iasa in larg, le-ar putea da lovitura fatala. Mai multe>>
07-12-2022 Pesti
Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale a primit aprobarea Comisiei Europene privind Programul pentru Acvacultura si Pescuit 2021-2027. Alocarea financiara totala, pentru perioada de programare 2021 -2027 acordata Romaniei pentru acest program, este de 232.072.724,00 milioane euro, din care contributia UE reprezinta 162.450.905,00 milioane euro. Mai multe>>
16-12-2021 Pescuit
MADR, prin Reprezentanta Permanenta a Romaniei pe langa Uniunea Europeana, informeaza ca s-a ajuns la un acord politic, in dimineata zilei de marti 14 decembrie, pentru stabilirea cotelor de pescuit ale Uniunii Europene. Astfel, in cadrul Propunerii de Regulament al Consiliului de stabilire a pescuitului pentru anul 2022 ale oportunitatilor pentru anumite stocuri de peste si grupuri de stocuri de peste, aplicabile in Marea Mediterana si Marea Neagra, Romania a reusit mentinerea cotelor de 75 ton... Mai multe>>
05-10-2021 Pesti
O echipa de experti ai Comisiei Europene, asistati de reprezentanti ai ANSVSA, a auditat, in perioada 20 septembrie – 1 octombrie, sistemele de control oficial in domeniile productiei si comercializarii pestelui si a produselor de pescuit. Misiunea a analizat structura organizatorica, capacitatea autoritatii competente, sistemele de control oficial implementate in sectoarele pestelui si produselor de pescuit, precum si modul de respectare al standardelor de performanta solicitatate de legis... Mai multe>>
17-09-2021 Pescuit
Comisia Europeana a adoptat astazi o propunere privind posibilitatile de pescuit pentru 2022 in Marea Mediterana si in Marea Neagra. Propunerea promoveaza gestionarea durabila a stocurilor de peste din Marea Mediterana si din Marea Neagra si respecta angajamentele politice asumate in declaratia MedFish4Ever si in Declaratia de la Sofia. Ea reflecta ambitia Comisiei de a realiza un pescuit sustenabil in aceste doua bazine maritime, in conformitate cu recent adoptata Strategie pentru 2030 a Comisi... Mai multe>>
10-06-2021 Pescuit
Ieri, Comisia Europeana a adoptat Comunicarea „Catre un pescuit mai durabil in UE: situatia actuala si orientari pentru 2022”. In conformitate cu obiectivele Pactului verde european, pescuitul devine din ce in ce mai durabil, sprijinind tranzitia catre un sistem alimentar sanatos si ecologic al UE si asigurand surse durabile de venituri pentru pescarii din UE, astfel cum se precizeaza in comunicare. Performanta socioeconomica a sectorului ramane buna, in pofida crizei provocate de coronavirus, i... Mai multe>>
© 2024 Gazeta de Agricultura | Termeni si Conditii >>>