Se preconizeaza cresterea productiei de peste in urmatorii 10 ani. Sectorul se confrunta insa cu provocari majore

Detalii

Categorie: Pesti

17 Iulie 2018

Productia de peste la nivel global va continua sa creasca in urmatorii zece ani, chiar daca cantitatea de peste capturata in salbaticie s-a stabilizat iar dezvoltarea intensa a acvaculturii este acum temperata, se spune intr-un nou raport al Organizatiei Natiunilor Unite pentru Alimentatie si Agricultura (FAO).

Ultima editie a raportului The State of World Fisheries and Aquaculture (SOFIA), estimeaza pana in 2030, o crestere a productiei de peste provenita din pescuit si acvacultura pana la 201 milioane de tone.

Aceasta reprezinta o crestere cu 18% fata de nivelul actual de productie de 171 milioane de tone.

Dar obtinerea unei cresteri in viitor va necesita progrese continue in ceea ce priveste consolidarea regimurilor de gestionare a pescuitului, reducerea pierderilor si a deseurilor si abordarea unor probleme cum ar fi pescuitul ilegal, poluarea mediului acvatic si schimbarile climatice, se mentioneaza in raport.

"Sectorul pescuitului este esential pentru a atinge obiectivul FAO privind zero foame pe glob si malnutritie, iar contributia sa la cresterea economica si lupta impotriva saraciei este in crestere", a declarat directorul general al FAO, José Graziano da Silva.

"Sectorul insa are si provocarile sale, de unde se impune necesitatea de a reduce procentul stocurilor de peste pescuit dincolo de viabilitatea biologica", a continuat el.

Tendinte in oferta globala de peste

Conform raportului The State of World Fisheries and Aquaculture, in 2016, 90,9 milioane de tone de peste au fost capturate in salbaticie – reprezentand o usoara scadere de 2 milioane de tone fata de anul precedent, in principal datorita fluctuatiilor periodice ale populatiilor de Anchoveta Peruviana asociate cu El Niño.

In general, incepand din anii 1990, cantitatea de peste capturata in salbaticie, a ramas in mare masura stabila.

In ciuda acestui fapt, in ultimele decenii, lumea a consumat cantitati tot mai mari de peste - 20,4 kg pe cap de locuitor in 2016, comparativ cu putin sub 10 kg in anii 1960 - datorita, in mare parte, cresterii productiei din acvacultura, in anii 1980 si 1990.

In 2016, productia din acvacultura a atins 80 milioane de tone, conform raportului SOFIA 2018 - furnizand 53% din totalul pestelui consumat de oameni ca hrana.

In timp ce cresterea productiei din acvacultura a incetinit - inregistrand o scadere anuala de 5,8% intre 2010 si 2016, cu 10% mai putin decat in anii 1980 si 1990 – aceasta va continua sa se extinda in deceniile urmatoare, mai ales in Africa.

Eforturile de reducere a cantitatii de peste care este aruncata in mare si a deseurilor post captura - de exemplu, prin utilizarea pestilor mai mici si a capetelor pentru producerea fainii de peste - va contribui, de asemenea, la satisfacerea cresterii continue a cererii de produse pescaresti.

Statutul stocurilor de peste salbatic

Aproximativ 59,9% din principalele specii comerciale de peste pe care le monitorizeaza FAO sunt pescuite acum la niveluri biologic durabile, in timp ce 33,1% sunt pescuite la niveluri nesustenabile din punct de vedere biologic - o situatie pe care raportul SOFIA 2018 o descrie ca fiind "ingrijoratoare". (Celelalte 7% sunt pescuite sub nivelul permis).

Cu doar 40 de ani in urma, 90% din pescuitul monitorizat de FAO era la niveluri biologic durabile si doar 10% erau pescuite in mod nesustenabil.

Aceste tendinte nu inseamna neaparat ca nu s-au inregistrat progrese in realizarea Obiectivului 14 pentru Dezvoltare Durabila, care solicita comunitatii internationale sa reglementeze in mod eficient pescuitul pestelui, a pescuitului ilegal si a practicilor distructive de pescuit si sa implementeze planuri de management bazate pe date stiintifice pentru restabilirea stocurilor.

Dar raportul FAO avertizeaza ca lumea a deraiat in abordarea sa in domeniul pescuitului durabil, ceea ce a condus la o reducere de inventar - prea multe barci pentru prea putini pesti - in tarile in curs de dezvoltare, care este compensata prin imbunatatirea gestionarii pescuitului, precum si starea stocurilor in tarile dezvoltate.

Pentru a contracara acest lucru, este necesar sa se stabileasca parteneriate eficiente, in special in ceea ce priveste coordonarea politicilor, mobilizarea resurselor financiare si a resurselor umane si utilizarea tehnologiilor avansate (de exemplu, pentru monitorizarea pescuitului).

Alte provocari

Schimbarile climatice si poluarea reprezinta, de asemenea, un motiv de ingrijorare.

In timp ce cercetarile sugereaza ca schimbarile climatice ar putea afecta nivelul global al capturilor de peste cu mai putin de 10%, se asteapta schimbari climatic semnificative in locurile in care este capturat pestele, noteaza SOFIA 2018. Este posibil ca capturile sa scada in multe regiuni tropicale dependente de pescuit si sa creasca in zonele temperate din nord.

Schimbarile in distributia pescuitului vor avea implicatii majore din punct de vedere operational, managerial si jurisdictional, se spune in raport. Vor fi necesare o serie de cercetari pentru a elabora strategii care sa permita atat pescuitului cat si speciilor de peste sa se adapteze fara probleme la schimbarile climatice.

De asemenea, este necesara o colaborare consolidata pentru a aborda problemele cauzate de resturile de pe urma pescuitului si poluarea cu plastic in ecosistemele acvatice. Ar trebui sa se acorde prioritate masurilor preventive care reduc deseurile. Sunt necesare eforturi de modernizare a schemelor de reciclare la "economiile circulare", precum si eliminarea treptata a plasticului de unica folosinta, conform raportului FAO.

Date importante din raportul The State of World Fisheries and Aquaculture 2018

• • Productia globala totala de peste in 2016: 171 milioane de tone
    • • Ponderea capturilor marine: 79,3 milioane de tone
      • Pescuitul de captura in ape dulci: 11,6 milioane de tone
      • Peste din acvacultura: 80 de milioane de tone
  • Cantitatea de productie consumata de oameni ca hrana: 151,2 milioane de tone
  • Cantitatea de productie pierduta pentru a fi distrusa dupa acostare si inainte de consum: 27% din toate debarcarile.
  • Valoarea de prima vanzare a productiei globale de pescarie si acvacultura in 2016: 362 miliarde de dolari
    • • Ponderea productiei din acvacultura: 232 miliarde de dolari
  • Numarul de personae angajate in pescuit si acvacultura: 59,6 milioane
    • • Procentul celor care sunt femei: 14%
      • Regiunea cu cei mai multi pescari si producatori de peste: Asia (85% din total)
  • Numarul navelor de pescuit de pe planeta: 4,6 milioane
    • • Regiunea cu cea mai mare flota: Asia (3,3 milioane de nave sau 75% din flota globala)
  • Procentul din productia globala de peste care intra in comertul international: 35%
  • Valoarea exporturilor de peste: 143 miliarde de dolari
  • Cel mai mare producator si exportator de peste din lume: China
  • Cea mai mare piata de consum a pestilor si a produselor pescaresti din lume: Uniunea Europeana. Numarul doi: Statele Unite; Numarul trei: Japonia.
  • Cele mai multe zone de pescuit nesustenabile se afla in: Mediterana si Marea Neagra (62,2%), Pacificul de Sud-Est (61,5%), Atlanticul de Sud-Vest (58,8%)
  • Pescuitul cel mai sustenabil are loc in: estul central, vestul central, NE, NV si SV din Pacific (toate avand mai putin de 17% zone exploatate excesiv)

Pestele este viata

The State of World Fisheries and Aquaculture 2018 evidentiaza importanta pescuitului si a pisciculturii pentru mijloacele de trai ale oamenilor, inclusiv milioane de familii apartinand unor comunitati dintre cele mai sarace din lume.

La nivel mondial, aproape 60 de milioane de persoane (14% dintre ele femei) sunt direct angajate in sectorul pescuitului si al acvaculturii, valoarea carora, la prima vanzare, a fost in 2016 estimata la 362 miliarde USD.

Pestele reprezinta aproximativ 17% din proteinele animale consumate de populatia globala si alimenteaza aproximativ 3,2 miliarde de oameni pe planeta cu aproape 20% din proteina lor animala. Si pestele reprezinta o hrana foarte nutritiva deosebit de utila pentru a contracara deficientele micronutrientilor.

Tendintele globale pot masca contributiile cruciale ale pestelui la alimentatia din tarile mai sarace. De exemplu, in Bangladesh, Cambodgia, Gambia, Ghana, Indonezia, Sierra Leone, Sri Lanka si in unele state insularein curs de dezvoltare, pestele furnizeaza cincizeci la suta sau mai mult din consumul de proteine al oamenilor.

F.A.O.
Organizatia Natiunilor Unite pentru Alimentatie si Agricultura

• < Anterior
• Următor >