Care este stadiul Pescuitului si Acvaculturii in Romania ? (Informatii utile)

Detalii

Categorie: Pesti

26 Iunie 2018

Linia de coasta a Romaniei la Marea Neagra are o lungime de 256 km. Tara noastra este caracterizata de resurse terestre si disponibilitatea apelor interioare. Aceste conditii ofera oportunitati pentru dezvoltarea activitatilor de pescuit si acvacultura atat in zonele marine, cat si in cele de apa dulce, precum si in activitatile de prelucrare conexe.

Desi contributia pescuitului si a acvaculturii la produsul intern brut este foarte limitata (0,0086%), acest sectoar este deosebit de important in unele zone izolate, unde acestea reprezinta principala sursa de venit pentru comunitatile locale.

Activitatile de pescuit de-a lungul coastei Marii Negre sunt limitate in comparatie cu pescuitul in apele interioare. Cu toate acestea, in ultimii ani, pescuitul din Marea Neagra a devinit semnificativ datorita capturilor crescande ale Rapana (Rapana venosa).

Productia pescareasca marina

Activitatile de pescuit pe mare se desfasoara exclusiv in apele nationale din Marea Neagra. Flota romaneasca de pescuit este relativ modesta, cu doar 155 de vase in 2017. Cea mai mare parte a flotei este compusa din nave de mici dimensiuni (lungime de pana la 11 m), reprezentand aproximativ 47% din flota de pescuit.

In Romania, pescuitul marin efectuat de-a lungul liniei de coasta este limitat la zona marina situata pana la izobata de 60 m, datorita caracteristicilor vaselor si autonomiei lor limitate. Flota se adreseaza speciilor pelagice deosebit de mici, cum ar fi scrumbia si sprotul. In plus, se pescuieste si calcan, unii rechini si, mai recent, melci de mari dimensiuni (Rapana). In anul 2016, capturile marine si cele interne au insumat 6.840 de tone. Rapana este principala specie cu 6.505 tone, ceea ce reprezinta 95% din totalul capturilor din Romania. Alte specii principale sunt hamsiile, midiile, sprotul, stavridul si calcanul. In Romania, toti pestii capturati sunt proaspeti si sunt destinati consumului uman. Principalele porturi folosite de pescari pentru debarcarea capturilor sunt Mangalia, Olimp, Costinesti, Mamaia si Capul Midia. Cu toate acestea, Romania nu are porturi specializate de pescuit.

In apele UE din Marea Neagra, Romania are alocata o cota pentru sprot si calcan. Resursele de peste din Marea Neagra exploatate de noi sunt impartite cu tari din afara UE (de exemplu, Turcia, Ucraina, Georgia si Federatia Rusa). Cu toate acestea, nu exista TAC (capturi totale permise) stabilite la nivel regional intre tarile UE si cele din afara UE. Pentru anul 2018, cota este de 644 tone pentru calcan si 11,475 tone pentru sprot, din care 30% este alocata Romaniei.

Productia pescareasca in apele interioare

In Romania, pescuitul in apele interioare se desfasoara ca ocupatie principala, adesea de pescarii traditionali, in majoritatea cazurilor ca activitate de subzistenta. Pescuitul comercial intern se efectueaza in principal in Dunare, delta Dunarii, lacul Razim-Sinoe, raul Prut si lacurile de pe raurile Siret si Olt. In 2016, aproximativ 1.600 de barci de pescuit si peste 2.500 de pescari au fost implicati in pescuitul in apele interioare. Productia piscicola de captura in apele dulci a atins 5.888 tone in 2016, in crestere cu 140% fata de cele 2.457 tone raportate in 2010. Acestea sunt dominate in mare parte de Cyprinidae: carasul reprezinta 50% din total, urmat de platica (9%) si crap (8%). Alte specii capturate includ scrumbia, babusca, somn, stiuca, salau etc.

Acvacultura in Romania

Resursele si disponibilitatea apelor interioare ofera Romaniei conditii perfecte pentru dezvoltarea acvaculturii. Astfel, cota covarsitoare a productiei este data de cresterea pestilor de apa dulce, dar exista si o mica productie marina de midii si calcan. Cresterea crapului reprezinta cea mai mare parte din productia totala de acvacultura.

In Romania, acvacultura este diversificata in ceea ce priveste speciile crescute, tehnologiile utilizate si mediul de cultura (apa dulce si marina). Productia de acvacultura a crescut de la aproximativ 10.000 de tone in 2012 la 12.574 tone in 2016. Cresterea productiei nationale poate fi atribuita productiei extinse de crap in policultura, in sisteme de productie extensive sau semi-intensive, dar si alte specii sunt produse. Crapul comun este cel mai important, cu 4.841 de tone produse in 2016 (38% din total in termeni de volum si 41% din punct de vedere al valorii), urmat de crapul argintiu, novacul, pastravul curcubeu si intr-o masura mai mica caracuda si pastravul fantanel. Alte specii de apa dulce crescute in piscicultura sunt salaul, amurul, anghila europeana, somnul, sturionii etc. Acvacultura marina este insa limitata, avand 25 de tone de midii si 20 de tone de calcan, crescuti in 2016.

In 2015, existau 635 centre de productie in tara. Aproape toate fermele erau unitati de productie pentru pesti de apa dulce. Au fost inregistrate 501 de crescatorii de crap, 132 de ferme de pastrav si alte specii de somon, 1 ferma de calcan, 1 ferma de midii si 4 ferme pentru puiet de peste, inclusiv 3 ferme de puiet pentru speciile de ciprinide si una de puiet pentru speciile de salmonide.

Procesarea pestilor

In Romania, prelucrarea este utilizata atat pentru speciile de apa dulce cat si pentru cele marine si este impartita in doua domenii majore: de o parte avem prelucrarea de catre crescatori, pescari si alti producatori primari; activitatile includ curatarea pestelui, filetarea, fumatul etc. Al doilea domeniu major este reprezentat de prelucrarea industriala pentru piata interna si pentru export.

In Romania, dezvoltarea capacitatii de prelucrare nu sustine nicio imbunatatire a sectorului productiei primare, deoarece principalele inputuri de prelucrare sunt importurile de peste, in special macrou si hering.

Importurile consta in principal din peste congelat (macrou, hering, sprot, cod de Alaska, merlan, sardine si hamsie). Specii locale prelucrate sunt crapul (90% din prelucrarea pestelui local), pastravul, salaul, stiuca, somnul european si bibanul. Exista o mare varietate de produse cu valoare adaugata, cum ar fi salatele, pestele afumat si marinatele, precum si pestele prelucrat primar. In 2015, erau 35 de companii de prelucrare a pestelui care angajau 1.279 de persoane.

Comertul

In perioada 2010-2017, balanta comerciala a fost negativa in fiecare an. Piata romaneasca de peste si fructe de mare este mai dependenta de importuri decat multe tari europene. Comertul este dominat de schimburi cu alte state membre ale UE.

In Romania, in perioada cuprinsa intre 2010 si 2017, exporturile produselor pescaresti si de acvacultura au ramas stabile in volum, la aproximativ 6 600 de tone. Cu toate acestea, valoarea acestora a crescut cu 49%, ajungand la aproape 22 de milioane de euro. Importurile au crescut cu 16% in volum si cu 92% in valoare, ajungand la 107.605 tone si 272 milioane EUR in 2017.

Exporturile romanesti includ o gama larga de specii. Pe langa somon si macrou, principalele specii exportate apartin speciilor comerciale definite in EUMOFA ca "alte produse", "alti pesti marini", "alte moluste si nevertebrate acvatice" si "creveti". In 2017, 60% din produsele pescaresti si de acvacultura au fost exportate prelucrate/conservate, 15% congelate, 8% afumate uscate si 6% proaspete (12% nu sunt specificate). Romania exporta produsele sale de pescuit si acvacultura intr-o gama larga de tari. Republica Moldova, Italia, Bulgaria si Grecia sunt destinatiile principale, reprezentand 57% din volumul total si 52% din punct de vedere al valorii.

Importurile

In Romania, macroul, somonul, tonul dungat, pastravul si heringul au fost cele mai valoroase specii importate in 2017. Impreuna, acestea reprezinta 48% din valoarea importurilor de produse pescaresti si de acvacultura in tara. In 2017, doar macroul a reprezentat aproape 30% din volumul total si 16% in valoare. Aceasta a fost si cea mai importanta specie in volum si valoare in perioada cuprinsa intre 2010 si 2017. Macroul este importat in principal congelat din Olanda si intr-o mai mica masura din Spania, Polonia si Suedia. Tonul dungat este cea de-a doua specie importata (3.277 tone). Tonul este in mare parte importat din Germania (1.323 tone in 2017). Importurile totale consta in principal din peste congelat care a reprezentat 54%, in principal pentru aprovizionarea industriei prelucratoare. In anul 2017, aproape 58.000 de tone de peste congelat au fost importate in valoare totala de 101 milioane de euro, din care macroul a reprezenta mai mult de jumatate.

Tarile de Jos au fost principalul furnizor de produse de pescuit si acvacultura pe piata romaneasca, cu o cota de 14% din total, urmat de Polonia (11%), Germania (9%), Spania si Italia (8% fiecare). Cincizeci la suta din valoarea importurilor romanesti proveneau din aceste tari. Din Tarile de Jos importurile se refera in special la macrou inghetat (14.784 tone importate in 2017 pentru aproape 19 milioane EUR). Din Polonia, Romania importa in principal hering (4 273 tone in 2017) si macrou (3 791 tone in 2017), majoritatea inghetate. Din Germania, principala specie importata este tonul dungat, preparat-conservat (1.323 tone).

Consumul de peste in Romania

In Romania, consumul de peste a scazut de la peste 8 kg pe cap de locuitor in 1989 la cel putin 3 kg pe cap de locuitor in anii 1993-2000. De atunci, consumul a crescut din nou si sa stabilizat in jur de 6 kg pe cap de locuitor. In 2016, in Romania, consumul a ajuns la 6,3 kg pe cap de locuitor. Scaderea consumului de peste si fructe de mare intre 1987 si 2000 este legata de scaderea puterii de cumparare a populatiei in aceasta perioada, care a rezultat dintr-o scadere a veniturilor reale din cauza inflatiei.

Desi consumul de produse de pescuit si acvacultura din Romania se numara printre cele mai scazute medii din UE, pe piata romaneasca exista o gama mai larga de produse, reflectand o schimbare a preferintelor consumatorilor fata de speciile noi si noile forme de prezentare. Consumul gospodariilor din Romania este dominat de peste viu / proaspat, urmat de peste congelat si produse marinate si preparate. Primele patru specii preferate sunt pastravul, crapul, macrou si somonul.

Perspective de viitor

In Romania, sectoarele pescuitului si acvaculturii se confrunta cu mai multe provocari. Acestea implica, in principal, cresterea competitivitatii pentru sectoarele de productie si de prelucrare.

In Romania, guvernul lucreaza la imbunatatirea si modernizarea flotei de pescuit prin cresterea ponderii navelor cu o lungime de peste 12 m. In ceea ce priveste acvacultura, partile interesate locale se asteapta ca sectorul sa creasca, deoarece in urmatorii ani suprafata disponibila pentru piscicultura va creste cu inca 25.000 ha, in timp ce sistemele de recirculare se vor extinde. Productia de specii ecologice a inceput (in special pentru crapul si pastravul comun) si se asteapta sa fie imbunatatita prin cresterea cererii de produse alimentare ecologice.

sursa: EUMOFA
Observatorul Pietei Uniunii Europene pentru
produse provenite din pescuit si din acvacultura

• < Anterior
• Următor >