Comportamentul gastelor

Detalii

Categorie: Rate si gaste

20 Februarie 2014

Gastele sunt cele mai inteligente dintre pasarile domestice. Au memorie buna si nu uita oamenii, animalele si situatiile care le-au inspaimantat. Cardurile de gaste sunt organizate ierarhic. Nu se sacrifica gaste in fata cardului, pentru ca percep si inteleg moartea.

Sunt mai curate cu apa, dar pot fi crescute si fara. Merg surprinzator de rapid si pot acoperi distante mari. Si-au conservat abilitatea de a zbura, multe varietati devenind destul de usor zburatoare.

Legatura dintre mascul si femela este foarte puternica. Uneori, moartea sau instrainarea unuia dintre cei doi il face pe celalalt sa refuze un alt partener sau chiar sa moara. Unele rase sunt monogame, in timp ce altele accepta poligamia.

Gastele cuibaresc la sol, adesea langa un gard sau copac, 5-15 oua. Masculii participa si ei la cresterea bobocilor. Atunci cand au boboci, gastele pot fi agresive inclusiv fata de stapan.

In mod normal gastele nu se bat si traiesc in armonie cu alte animale. Suprapopularea unor spatii si introducerea unor noi gaste in grupuri gata formate duc automat la violente.

Din multitudinea speciilor de pasari domestice, palmipedele se caracterizeaza printr-o convietuire intima, sociabila, mai ales atunci cand sunt crescute impreuna inca din primele zile de viata. Comunitatea care formeaza baza atasamentului intre indivizi o constituie familia, mai precis parintii cu produsii lor frati si surori. Instalarea comuniunii si ierarhizarii intre masculi si femele, intre frati si surori incepe de la stadiul de boboci de o zi.

In momentul ciocnirii cojii oului si iesirii din ou bobocul emite sunete, drept anticiparea a viitoarelor aptitidini de a gagai. Deja din prima perioada de crestere intre boboci incepe lupta pentru afirmarea celui mai puternic (dominanti si dominati). Acest aspect se manifesta de obicei prin prinderea adversarului cu ciocul de gat, urmata de lasarea capului in jos. La varsta de doua saptamani se intaleaza ordinea sociala ierarhica. Tot in prima perioada de crestere apare senzatia de frica la intuneric, cand bobocii adopta o pozitie de supunere prin intinderea gatului si intoarcerea capului si incep sa gagaie. In cazul cresterii naturale cu cloti, bobocii manifesta un puternic sentiment de atasament fata de parinti, frati si surori. In conditiile creserii intensive locul clostii-mame il ocupa omul cu care bobocii se obisnuiesc cu usurinta, il urmeaza pretutindeni fara a da atentie gastelor care intamplator s-ar afla prin apropiere.

In cazul apropierii unei primejdii gastele emit un gagait strident concomitent cu retractarea gatului ce reprezinta sunete de avertizare adptand o pozitie agresiva fata de dusmani. Consimtamantul de retragere, de neagresivitate se manifesta prin coborarea gatului si a capului si prin incetarea gagaitului strident.

Un mod de comportament caracteristic al acestei specii il reprezinta ritualul de curtoazie.

Gascanul aflat in apropierea gastei intreprinde o gama de manifestari agresive fata de adversar, iar la intoarcerea spre partenera emite un sunet puternic si triumfator, apucand-o cu ciocul de partea superioara a gatului. In cazul in care gasca sustine acest sunet al gascanului se poate considera ca perechea a fost constituita. La unele rase de gaste acest gest este asociat si cu baterea aripilor de corp.

Daca acest lucru se intampla pe luciul de apa gascanul isi manifesta afinitatea fata de partenera prin ridicare aripilor, iar gasca isi indoaie gatul gratios, straduindu-se sa fie atragatoare aratand profilul.

Gastele au calitatea de a se recunoaste intre ele dupa fizionomie. Se considera ca rolul principal in recunoastere il au forma ciocului, a capului, sunetele emise si culoarea penajului. In manifestarea gestului de afinitate, de prietenie, care de fapt precede imperecherea, partenerii imita ascunderea gatului cu intermitenta. Conflictele care survin in cardurile de gaste se datoreaza aparitiei intrusilor din alt card, ocazie in care gascanii incep sa bata din aripi spre adversar punandu-si in evidenta pieptul si gatul. Daca conflictul se intampla pe apa fiecare gascan se straduieste sa bage dusmanul sub apa, invinsul adoptand o pozitie de supunere si renunta la lupta.

Medic veterinar,
Dr. Diana Galatanu

• < Anterior
• Următor >