Rasele importate de oi pentru lana se pot clasifica in trei grupe: rase specializate de lana, rase mixte de lana-carne si rase de carne-lana, rase de lapte. Aceste rase se deosebesc intre ele atat in ceea ce priveste greutatea corporala, cat si insusirile lanii (cantitatea, finetea si lungimea).
La noi in tara, rasele autohtone de ovine cu productie buna de lana sunt Merinos de Palas si Tigaie. Mai multe infromatii despre rasele romanesti de ovine puteti afla aici.
Rasa Merinos australian provine din merinosul spaniol. Un rol deosebit l-a avut selectia, precum si influenta conditiilor favorabile oilor cu lana existente in Australia. Prezinta conformatia caracteristica raselor cu lana fina, iar, in ceea ce priveste dezvoltarea corporala,exista trei tipuri: tipul fin cu o greutate de 38-40 kg la oi si 40-55 kg la berbeci, tipul mediu cu greutate de 48-50kg la oi si 55-60kg la berbeci si tipul robust cu greutatea de 55-60kg la oi si 65-80kg la berbeci. Conformatia corporala a acestei rase prezinta tendinta evidenta spre brevimorfism.
Oile din aceasta rasa sunt animale rustice, formate pentru pasune, rezistente la drumuri lungi, iar rasa produce lana fina, de calitate superioara, uniforma, lucioasa, la tipul fin 22-24 microni si la cel mediu de 23-26 microni.
Rasa Merinos sovietic s-a format prin incrucisarea oilor cu lana fina Mazaev cu Merinos Rambouillet si cu Merinos de Ascania. Conformatia corporala este caracteristica raselor cu lana fina, prezentand salba si cravate. Trunchiul este scurt, slab dezvoltat in largime, iar greutatea vie este de 40-50 kg la oi si 60-70 kg la berbeci. Productia de lana este 5-7kg la oi si de 10-12kg la berbeci. Finetea lanii este de 22-23 microni, lungimea 7-8 cm, avand un randament de 33-35%. Este o rasa tardiva si prezinta insusiri necorespunzatoare pentru productia de carne. S-a folosit pentru ameliorarea Merinosului transilvanean.
Rasa Merinos de Groznensk s-a format in fosta U.R.S.S. prin incrucisarea de absorbtie a Merinosului Mazaev cu Merinos australian. Prezinta conformatia caracteristica tipului cu lana fina, apropiata mult de Merinosul australian, greutatea corporala fiind de 45-50kg la oi si 65-80kg la berbeci. Productia de lana este de 6-8kg la oi si de 10-15 kg la berbeci. Precocitatea este moderata si poseda aptitudini slabe pentru carne. S-a folosit la incrucisari de infuzie, atat la Merinosul de Palas, cat si la cel transilvanean.
Dintre rasele apartinand tipului morfoproductiv de lana-carne, s-au importat rase precum Merinosul de Stavropol si Merinosul Cucazian.
Rasa Merinos de Stavropol s-a format in Rusia, din incrucisarea Merinosului Novocaucazian cu Merinos australian. Prezinta insusiri caracteristice oilor de lana-carne: cap scurt, profil usor convex, coarne puternice la berbeci, oile fara coarne, gatul scurt, cu salba sau una-doua cravate. Trunchiul este lung, larg si adanc, membrele sunt scurte, iar jigourile dezvoltate. Greutatea este de 47-60kg la oi si de 80-100 kg la berbeci. Productia de lana este de 6-7kg la oi si 10-12 kg la berbeci, lungimea lanii este de 8-9cm, iar finetea acesteia este 22-24 microni. Rasa are o prolificitate de 120-130% si aptitudini bune pentru ingrasare. S-a folosit la ameliorarea Merinosului de Palas, iar in prezent se foloseste la incrucisari de infuzie cu Merionosul transilvanean.
Rasa Merinos caucazian s-a format in regiunea Stavropol din Merinosul Novocaucazian si cel de Ascania. Nuclee importante de Merinos caucazian si de Stavropol sunt crescute in rasa pura, iar berbecutii obtinuti sunt difuzati in fermele de productie.
Rasa Ile de France s-a format in Franta, din incrucisarea oilor Merinos cu berbecii Leicester. Are o conformatie caracteristica raselor de carne: nu prezinta coarne, greutatea oilor 60-70 kg, iar a berbecilor 90-100 Kg. Productia de lana este de 4-5 kg la oi si 7-9 kg la berbeci, cu finetea de 25-28 microni. Produc carne de calitate superioara si au o prolificitate de 134-148%. Se folosesc la incrucisari industriale.
Principalele rase specializate pentru carne s-au format in Anglia, cele mai cunoscute fiind Lincoln, Romney Marsh si Leicester.
Rasa Lincoln s-a format in comitatul Lincoln, din incrucisarea oilor locale cu rasa Laicester. Este o rasa cu greutate vie mare, oile cantarind 80-80kg, iar berbecii aproximativ 140kg, avand conformatia caracteristica tipului de carne. Productia de lana se ridica la 6-7 Kg la oi si circa 10 kg la berbeci, lana fiind lunga de 30-40cm, cu finetea de 37-45 microni, matasoasa si lucioasa. Productia de carne este buna, mieii ajung la varsta de 1 an sa aibe 90 kg. S-a folosit aceasta rasa foarte mult in Australia si Noua Zeelanda. La noi in tara s-a importat pentru incrucisari cu rasa tigaie si alte rase, pentru imbunatatirea productiei de lana.
Rasa Romney este una dintre cele mai apreciate rase de care, atat in Anglia cat si in alte tari. S-a format in sudul Angliei, din incrucisarea rasei Leicester cu rasa Lincoln. Greutatea oilor adulte este de 60-70kg, iar a berbecilor de 110-120kg. Productia de lana este 4-5 kg la femele si 6-7 kg la masculi.
Rasa Friza s-a format in Germania, la perfectionarea ei contribuind conditiile deosebite de hranire si crestere in grupe mici de 10-15capete. Se caracterizeaza prin tip morfologic delicomorf, capul si membrele lungi si ugerul foarte bine dezvoltat. Greutatea oilor este de 50-60kg, iar a beberbecilor de 70-80kg. Productia de lapte in tara de origine se situeaza, in medie, la 400kg pe an. Este prolifica si fata in medie doi miei. Lana are o extindere redusa, capul acoperit numai cu jar (lana ajunge numai pana la ceafa), abdomenul si coada neacoperite cu lana, pe membre lana este extinsa pana deasupra genunchilor. Cantitatea de lana este mica, de 2 kg la oi si 3kg la berbeci, lungimea firului fiind de 10-12 cm, cu o finete de 38-40 microni.
Rasa Awassi s-a importat din Israel, fiind o rasa de lapte, cu coada groasa. Prezinta un format corporal trapezoidal, cap alungit, urechi lungi si aplecate, iar jarul este cafeniu. Greutatea corporala este de 60-70 kg la oi si la berbeci 100 kg. Oile au ugerul bine dezvoltat, dar lana produsa este de calitate inferioara. Productia de lapte este de 280kg cu 6% grasime. S-a importat la noi pentru ameliorarea productiei de lapte la rasa turcana.
medic veterinar
Dr. Galatanu Diana Monica
13-09-2024 Ovine si caprine
În data de 13.09.2024, în România mai sunt active 37 de focare de pesta rumegătoarelor mici (PRM). În acestă săptămână au fost stinse 30 de focare de PRM, dintre care 21 de focare – în județul Tulcea, 8 focare în județul Constanța și un focar în județul Ialomița. Măsurile suplimentare pentru controlul și eradicarea PRM, prevăzute în ordinul comun emis de ANSVSA, MADR și MAI, rămân valabile, conform Deciziei de punere în aplicare a Comisiei. Mai multe>>
25-01-2024 Pajisti pasuni fanete
Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara (USAMV) Cluj-Napoca anunta lansarea unui concurs inedit, cu premii consistente, destinat fermierilor romani care integreaza pasunatul in cresterea animalelor (vaci, oi, capre, cai etc). Concursul are loc in cadrul Proiectului Grazing4Agroecology (G4AE), in care USAMV Cluj-Napoca reprezinta Romania, si in parteneriat cu UBM Feed Romania, fabrica de furaje din comuna Sanpaul (jud. Mures). Mai multe>>
14-05-2023 Ovine si caprine
Recastigarea pietelor externe de ovine in relatiile traditionale cu Iordania si deschiderea unei noi piete de export prin dezvoltarea relatiilor comerciale dintre Romania si Maroc, in domeniul ovin, reprezinta doua obiective atinse de MADR in prima jumatate a acestui an. Rezultatele s-au concretizat in urma vizitei efectuate in Romania de ministrul agriculturii din Iordania in luna martie 2023 si a vizitei delegatiei din Maroc din aceasta saptamana, dupa dialogul purtat de ministrul agricul... Mai multe>>
12-04-2023 Ovine si caprine
MADR saluta demersul unor investitori romani din judetul Olt, comuna Fagetelu, care au obtinut suma de 182.059.200 lei, in cadrul schemei de ajutor de stat instituita prin HG nr. 959/2022, prin finantare de la Ministerul Economiei. Fondurile vor fi folosite pentru infiintarea unei fabrici de procesare a lanii si la fabricarea de produse fono si termo izolante din lana, dar si pentru valorificarea unor produse secundare, precum lanolina, ingrasamintele organice sub forma de pelete sau compostul r... Mai multe>>
07-03-2023 Pajisti pasuni fanete
USAMV Cluj-Napoca reprezinta Romania, in calitate de partener, in cadrul Proiectului Grazing4AgroEcology (G4AE), care sustine fermierii prin promovarea unor solutii inovative, prin care sistemele agricole bazate pe pasunat sa devina viabile din punct de vedere economic, iar obiectivul principal este acela de a produce alimente mai sanatoase si cu un impact mai scazut asupra mediului. Mai multe>>
01-02-2023 Ovine si caprine
Ingrijirea ovinelor crescute in sistem traditional pe durata unui an este extrem de importanta din punct de vedere tehnologic, dar si pentru felul in care aceasta specie reuseste sa reziste unor boli nespecifice (tehnopatii) generate de nerespectarea conditiilor de crestere si exploatare, sau fata de boli cauzate de virusi, bacterii, sau paraziti. Mai multe>>
02-10-2022 Ovine si caprine
Autoritatea Nationala Sanitara Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor (ANSVSA) a dispus aplicarea imediata de masuri menite sa protejeze efectivele de rumegatoare mici din tara noastra de contaminare cu variola ovinelor si caprinelor. Decizia a survenit in urma confirmarii bolii in 4 ferme de ovine din Spania, in regiunile Andaluzia si Castilia-La Mancha si de notificarea de alte noi suspiciuni. Mai multe>>
27-01-2022 Ovine si caprine
In decursul anilor, fatarea mieilor a evoluat natural, existand din ce in ce mai putine probleme la nastere. Si totusi in randurile urmatoare vom incerca sa ajutam prin explicarea intregului proces. Mai multe>>
28-06-2021 Ovine si caprine
Dintre toate rumegatoarele care se cresc la noi in tara, capra a fost plasata pe unul dintre ultimele locuri in sfera interesului zootehnic. Considerata prin traditie "vaca saracului", acestei specii nu i s-a acordat niciodata importanta cuvenita. In tarile din vestul Europei, precum si in tari precum SUA si Australia cresterea caprelor este considerata de mult timp o ocupatie profitabila. Mai multe>>
26-05-2021 Ovine si caprine
La aceasta data un procent insemnat de crescatori de ovine exploateaza aceasta specie pentru productia de lapte care este utilizat cu precadere la obtinerea branzeturilor, mai ales telemea, cas, branzeturi framantate, urda, sau cascaval, produse la care se realizeaza un randament foarte bun. Pentru imbunatatirea productiei de lapte si valorificarea acestuia se recomanda urmatoarele: Mai multe>>
12-04-2021 Ovine si caprine
Hipocalcemia oilor este o tulburare a metabolismului calciului, caracterizata prin manifestari depresive si convulsive. Este descrisa ca o entitate morbida in Anglia, Austria, precum si in alte tari si credem ca exista si la noi in tara, fiind insa confundata cu tetania de iarba (hipomagneziemia). Tulburarea apare la oile in gestatie avansata sau lactatie, mai ales in lunile februarie-aprilie, cand in mod normal calcemia este mai scazuta, fiind citata si la mieii tinuti exclusiv in adaposturi ma... Mai multe>>
© 2024 Gazeta de Agricultura | Termeni si Conditii >>>