Vulpea polara

 

 

Vulpea polara apartine speciei Alopex Lagopus, genul Canis si face parte din familia Canidelor. Se gaseste raspandita in zonele reci ale continentului european, asiatic si cel nord american, fiind o specie adaptata la conditiile vitrege cu temperaturi de - 40 si -50 de grade Celsius si cu nopti polare ce dureaza 6 luni.

.

Cresterea in conditii de captivitate a determinat si la vulpea polara aparitia mai multor varietati de culoare printre care amintim: vulpea polara alba care are blana de culoare alba iarna si gri-inchis vara; vulpea polara albastra care nu-si modifica culoarea in functie de sezon; vulpea Shadow cu culoarea de bleu-deschis, aproape alba si care se poate domestici.

Primele exemplare au fost adus la Tg.Mures in jurul anului 1950. Pana in anul 1990 au exista 14 ferme car au detinut efective de vulpe polara. In prezent se mai gasesc vulpi polare la ferma Racaciuni (judetul Bacau) si la Statiunea de Cercetare- Dezvoltare pentru Cresterea Animalelor de Blana Tg. Mures. De asemenea si la cativa crescatori particulari.

Conformatia este corespunzatoare carnivorelor de talie mijlocie. Are o constitutie robusta. Mebrele sunt scurte, au osatura puternica, capul are un format patratic, cu botul scurt, urechile mici si rotunjite, imbracate bine cu par, coada este lunga si stufoasa.

Dimorfismul sexual este putin pronuntat. Lungimea masculilor de la varful botului pana la baza cozii este de 60 cm, iar la la femele de 58 cm.

Grautate a corpului este de 5,5-6 kg la masculi si 4,5-5 kg la femele.

Blana este foarte pufoasa si matasoasa cu o inaltime medie a spicului de 5,5-5,7 cm.

Coada are o forma cilindrica bine imbracata cu par.

Vulpile polare au un singur ciclu de calduri si dureaza aproximativ 3 luni, cu primele semne in jurul datei de 15-20 februarie.

In crescatoria de vulpi de la Tg.Mures, se practica monta dirijata si se face potrivirea perechilor in functie de caracterul fenotipic urmarit.

Raportul dintre sexe este de 1 mascul la 3 femele.

In cazul utilizarii masculilor tineri (1 an), se face controlul seminal pentru a se aprecia capacitatea lor de fecundare.

Varsta optima de introducere la monta este de 11-12 luni (masculi si femele), iar varsta reproductiva este de 4-5 ani.

Dupa o gestatie de 52-53 de zile are loc fatarea. Pe perioada de gestatie si de fatare au nevoie de liniste. Prolificitatea este de 8-10 pui.

Pui se nasc cu par si cu ochii inchisi. La varsta de 30 de zile se trece la furajarea suplimentara a puilor, prin introducerea in spatiu de cazare a unui amestec furajer cu o granulatie mai fina si mai omogena decat la adulte.

Intarcarea are loc la 45 de zile, cand puii se cazeaza in spatii pentru tineret in functie de origine si sex.

Sacrificarea vulpilor polare pentru blana se face in lumile noiembrie-decembrie prin injectare intra pericardica de substante cu efect narcotic (eter etilic).

La Tg. Mures se cresc animale matca in doua varietati de culoare: vulpea polara si vulpea Shadow

Informatii suplimentare:

Statiunea de Cercetare- Dezvoltare pentru Cresterea Animalelor de Blana Tg. Mures

Str. Intre Movile, nr 3.

Tel/fax: 0265/243 691

E-mail: [email protected]

 

 

Noutati

Cresterea nutriilor: tipuri si linii pure

20-01-2021 Animale de blana

Cresterea nutriilor: tipuri si linii pure

Succesul cresterii nutriilor depinde in primul rand de aptitudinile, cunostintele si capacitatea crescatorului, care trebuie sa aplice in practica anumite principii si metode pentru atingerea acestui scop precis. Dintre metodele de crestere, cea mai obisnuita este cresterea in linie pura, care consta in imperecherea unor animale de acelasi tip. In cadrul fiecarei linii pure (tip de culoare), in orice crescatorie indivizii au calitati diferite sau mai exact specifice in ceea ce priveste dezvoltar... Mai multe>>

Boli specifice virale la iepuri

12-12-2019 Iepuri

Boli specifice virale la iepuri

In continuare va prezentam cele mai importante boli virale specifice iepurilor, respectiv Mixomatoza respiratorie cronica si Boala hemoragica a iepurilor (epizotia cu picorna-virus). Mai multe>>

Consumul de furaje la iepuri

19-06-2019 Iepuri

Consumul de furaje la iepuri

In 24 de ore, un iepure adult cu acces liber la furaje mananca de aproximativ 90 de ori, consumand 4-5 g de fiecare data cand este hranit cu furaj combinat si de pana la 80 de ori cand este hranit traditional. Timpul consumat in total este de 1h 30´ pana la doua ore maxim. Consumul este mai frecvent noaptea decat ziua. Mai multe>>

Boli ale pielii la iepuri

20-03-2019 Iepuri

Boli ale pielii la iepuri

In continuare, va prezentam cele mai des intalnite boli ale pielii la iepuri, respectiv: raia si micozele. Mai multe>>

Alimentatia iepurilor de casa

05-02-2019 Iepuri

Alimentatia iepurilor de casa

Furajarea rationala a iepurilor de casa constituie una din principalele chei ale succesului in cunicultura. Furajele folosite, modul de prezentare, pastrarea si administrarea lor sunt probleme esentiale in cresterea acestei specii. Mai multe>>

Factori ce pot interveni in fiziologia reproductiei la iepuri

13-08-2018 Iepuri

Factori ce pot interveni in fiziologia reproductiei la iepuri

Datorita corelatiei dintre lobul anterior al hipofizei (LAH) si sistemul nervos, functiile sexuale pot fi influentate, in sensul stimularii sau inhibitiei, prin organele de simt si creier. Din acest motiv, functia centrului sexual din hipotalamus si lobul anterior al hipofizei depinde de integritatea sistemului nervos si de echilibrul metabolic, orice decalaj putand duce la scaderea activitatii sexuale sau la oprirea functiei gonadelor si in final, la disparitia instinctului sexual. Mai multe>>

Tranzitul digestiv si particularitatile digestiei la iepuri

03-06-2018 Iepuri

Tranzitul digestiv si particularitatile digestiei la iepuri

Nutretul ingerat sufera in gura modificari fizice (maruntirea, umectarea si amestecarea cu saliva, dar si modificari chimice (descompunerea amidonului in maltoza, sub actiunea amilazei si a maltozei in glucoza, sub actiunea maltazei salivare). Apoi bolul alimentar trece in stomac, cecotrofele sosesc in stomac fara a fi mestecate, regasindu-le intacte in partea fundica a acestuia. Mai multe>>

Ameliorarea Iepurilor: Selectia si Reproductia la Iepuri

19-04-2018 Iepuri

Ameliorarea Iepurilor: Selectia si Reproductia la Iepuri

Desi aparent distincte, aceste probleme se rezolva practic impreuna. De la inceput trebuie aratat ca la reproducerea populatiilor se va avea in vedere catre ce se doreste a se ajunge; rasele au fost inlocuite cu linii ale lor, deoarece pe de o parte rasele de iepuri, in general, mai au inca standarde de expozitie care poate nu corespund cu importanta economica a caracterelor catre care se tinde, iar pe de alta parte se supravegheaza mai usor populatia ca un intreg. Mai multe>>

Rasele grele de iepuri

02-02-2018 Iepuri

Rasele grele de iepuri

Unii iepurii sunt crescuti pentru a fi mici si draguti, iar altii sunt crescuti pentru a fi gigant. Daca sunteti de parere ca mai mare este mai bine, atunci ar trebui sa verificati rase grele de iepuri prezentate in acest articol. Unii iepuri uriasi sunt animale de companie excelente din cauza naturii lor docile, in timp ce altele necesita o manipulare mai atenta. Iata cateva informatii despre patru dintre cele mai populare rase grele de iepuri. Mai multe>>

Ameliorarea la iepurii de casa

12-11-2017 Iepuri

Ameliorarea la iepurii de casa

Ameliorarea are in atentie populatia, nu individul. In principal, selectia, incrucisarea si consagvinizarea sunt influentate sau nu in actiunea lor de structura populatiei, adica de ponderea detinuta de diferite categorii de indivizi din totalul populatiei. Pentru ameliorare, un interes deosebit prezinta structura de reproductie si caracterele demografice ale iepurilor de casa. Mai multe>>

Hranirea iepurilor: Cerintele nutritionale ale iepurelui

12-07-2017 Iepuri

Hranirea iepurilor: Cerintele nutritionale ale iepurelui

O productie buna in cresterea iepurilor este conditionata de o alimentatie echilibrata, susceptibila pe de o parte sa aduca iepurelui toate elementele nutritive necesare, iar pe de alta parte sa evite efectele negative datorita excesului unuia dintre elementele nutritive sau dezechilibrului proportional dintre ele. Mai multe>>