Una dintre dezbaterile care va anima scena publică europeană o va constitui reformarea post 2013 a Politicii agricole comune. Pentru România aceasta este o şansă de a-şi reforma, propriul sector agricol, aflat astăzi în criză. Ştiu însă autorităţile române să profite de această ocazie?
Situatia agriculturii in Romania
Inainte de a discuta despre care ar trebui sa fie prioritatile Romaniei in perspectiva reformarii PAC, sa aruncam o privire la situatia sectorului agricol romanesc. Dintr-un raport al Eurostat putem afla ca in Romania exista un total de aproximativ 4 milioane de exploatatii agricole de diferite dimensiuni in care lucreaza aproape 2 milioane de persoane, adică 30% din populatia activa a Romaniei. Cu toate ca aceste cifre sunt profund disproportionate in raport cu media europeana (doar 5,6% din populatia activa lucreaza in agricultura in UE27) acestea nu reprezinta un motiv de ingrijorare in sine. Problemele apar, insa, atunci cand incercam sa diseminam structura acestor exploatatii si sustenabilitatea lor economica. Datele sunt cel putin ingrijoratoare: din cele 4 milioane de gospodarii, aproximativ 2,5 milioane detin sub 1 hectar si doar aproximativ 900 000 au cel putin gradul minim de rentabilitate economica (1 ESU). Cu toate acestea, din cele 900 000 de ferme „rentabile”, aproximativ doua treimi produc doar pentru consumul propriu. Dintr-un calcul simplu rezulta ca din cele 4 milioane de gospodarii românesti, doar 312 000, adica 8% sunt viabile economic si conectate la piata (in special mari ferme agro-industriale) in timp ce restul de 92% sunt, in marea lor majoritate, gospodarii de subzistenta. Astfel, in spatele a ceea ce s-ar putea numi "agricultura supradimensionata romaneasca" sta de fapt un fenomen al saraciei ascunse. Mare parte din cei 2 milioane de romani care lucreaza, statistic, in agricultura nu sunt decat tot atatia (pseudo)agricultori ce traiesc la limita sau sub pragul saraciei si care constituie un rezervor nestins de emigratie. Rezultatul deja vizibil il putem numi „tragedia satului romanesc”. Taranul roman nu doar ca nu se transforma in fermier modern dar dispare treptat si, impreuna cu el, si sansa unei agriculturi sanatoase.
O soluţie europeana?
In acest context, am putea spune ca una din prioritatile majore, daca nu cea mai importanta, atunci cand vorbim de reforma agricola in Romania ar trebui sa fie rezolvarea problemei structurale a satului romanesc. Atata vreme cat acesta se afla intr-o tendinta continua de „golire” alimentata de lipsa fundamentala de mijloace economice de supravietuire, dezvoltarea agriculturii este imposibila dat fiind ca resursa umana fundamentala cat si interesul pentru dezvoltarea agricola lipsesc.
Apartenenta la Uniunea Europeana ne ofera posibilitatea de a beneficia de o Politica agricola comuna inzestrata cu un buget generos. Mai mult decat atat, in contextul reformarii post 2013 a PAC, ne putem aduce si contributia la redefinirea acesteia in functie de nevoile noastre specifice. Iar contrar opiniei publice larg raspandite potrivit careia prezenta lui Dacian Ciolos in Executivul european este suficienta pentru a rezolva aceasta problema, este datoria si responsabilitatea Romaniei de a veni cu o strategie coerenta si de a o sustine in dezbaterea reformarii PAC care se anunta deja extrem de aprinsa.
Ce fel de strategie?
Pana in prezent, insa, Romania nu doar ca pare sa fi inteles exact pe dos problemele agriculturii nationale, ci s-a si incapatanat sa mearga intr-o directie inversa trendului european, minimizandu-si astfel sansele de reusită.
Spre exemplu, Romania a sustinut pana in prezent urmatoarele tipuri de masuri:
marirea sau pastrarea la aceleasi proportii a subventiilor pe suprafata desi marea majoritate a fermelor romanesti sunt prea mici pentru a putea profita de aceste subventii,
a fost impotriva modularii progresive care ar aduce mai multi bani pentru dezvoltarea rurala pentru care a si obtinut de altfel o exceptare pana in 2016,
s-a opus plafonarii sumelor pentru fermele foarte mari impiedicand astfel suplimentarea fondurilor pentru dezvoltarea fermelor mici si medii.
Observam astfel o tendinta a autoritatilor romane de a-si concentra atentia in special pe dezvoltarea macro-agricola, de tip industrial, mizand in special pe dezvoltarea de mari exploatatii agricole care sa le permita acestora dobandirea unui acces mai amplu la subvenţiile europene din pilonul I al PAC. Trebuie spus ca acest obiectiv este unul legitim daca tinem cont de faramitarea extrema a suprafetelor agricole in Romania. Pe de alta parte, concentrarea suprafetelor nu va putea soluţiona problema structurala a agriculturii care depaseste sfera strict agricola.
Aşa cum afirmam mai devreme, o problema esentiala a agriculturii romanesti este "golirea" satelor si lipsa cronica de sanse a taranului/fermierului roman. In acest context, strategia autoritatilor romane ar trebui reechilibrata in mod decisiv si orientata mai degraba catre dezvoltarea rurală (pilonul II al PAC) decat inspre subventionarea marilor suprafete.
De ce Romania ar trebui sa mizeze pe pilonul II de dezvoltare rurala al PAC ?
In mod concret, pilonul II de dezvoltare rurala al PAC ar oferi posibilitatea finantarii de proiecte de infrastructura si de dezvoltare care ar aduce in mediul rural canalizare, igienizare, apa potabilă. In plus, aspectele de promovare a unei agriculturi „multifunctionale” incluse in pilonul II al PAC ar putea oferi Romaniei sansa de a-si prezerva specificitatea cadrului natural, traditional si ecologic si de a-l promova si integra in scheme de eficientizare economica si de nisa precum agricultura organica, turismul ecologic si traditional, promovarea de produse locale si regionale etichetate samd.
In plus, aceasta strategie ar fi si in acord cu tendintele generale de reforma a PAC, ceea ce ne asigura astfel ca nu am mai merge, ca pana acum, intr-o directie opusa celei majoritare si ne-am maximiza astfel si sansele de reusita.
In acest fel, agricultura romaneasca ar putea fi revigorata de la baza ei si, in plus, ar putea rezolva pe termen mediu si lung problematica importanta a subdezvoltarii si alienarii satului romanesc.
Autor: Alin Cristian Mituta
Coordonator Agricultura si dezvoltare regionala
Sursa: www.europuls.ro
20-01-2021 Animale de blana
Succesul cresterii nutriilor depinde in primul rand de aptitudinile, cunostintele si capacitatea crescatorului, care trebuie sa aplice in practica anumite principii si metode pentru atingerea acestui scop precis. Dintre metodele de crestere, cea mai obisnuita este cresterea in linie pura, care consta in imperecherea unor animale de acelasi tip. In cadrul fiecarei linii pure (tip de culoare), in orice crescatorie indivizii au calitati diferite sau mai exact specifice in ceea ce priveste dezvoltar... Mai multe>>
12-12-2019 Iepuri
In continuare va prezentam cele mai importante boli virale specifice iepurilor, respectiv Mixomatoza respiratorie cronica si Boala hemoragica a iepurilor (epizotia cu picorna-virus). Mai multe>>
19-06-2019 Iepuri
In 24 de ore, un iepure adult cu acces liber la furaje mananca de aproximativ 90 de ori, consumand 4-5 g de fiecare data cand este hranit cu furaj combinat si de pana la 80 de ori cand este hranit traditional. Timpul consumat in total este de 1h 30´ pana la doua ore maxim. Consumul este mai frecvent noaptea decat ziua. Mai multe>>
20-03-2019 Iepuri
In continuare, va prezentam cele mai des intalnite boli ale pielii la iepuri, respectiv: raia si micozele. Mai multe>>
05-02-2019 Iepuri
Furajarea rationala a iepurilor de casa constituie una din principalele chei ale succesului in cunicultura. Furajele folosite, modul de prezentare, pastrarea si administrarea lor sunt probleme esentiale in cresterea acestei specii. Mai multe>>
13-08-2018 Iepuri
Datorita corelatiei dintre lobul anterior al hipofizei (LAH) si sistemul nervos, functiile sexuale pot fi influentate, in sensul stimularii sau inhibitiei, prin organele de simt si creier. Din acest motiv, functia centrului sexual din hipotalamus si lobul anterior al hipofizei depinde de integritatea sistemului nervos si de echilibrul metabolic, orice decalaj putand duce la scaderea activitatii sexuale sau la oprirea functiei gonadelor si in final, la disparitia instinctului sexual. Mai multe>>
03-06-2018 Iepuri
Nutretul ingerat sufera in gura modificari fizice (maruntirea, umectarea si amestecarea cu saliva, dar si modificari chimice (descompunerea amidonului in maltoza, sub actiunea amilazei si a maltozei in glucoza, sub actiunea maltazei salivare). Apoi bolul alimentar trece in stomac, cecotrofele sosesc in stomac fara a fi mestecate, regasindu-le intacte in partea fundica a acestuia. Mai multe>>
19-04-2018 Iepuri
Desi aparent distincte, aceste probleme se rezolva practic impreuna. De la inceput trebuie aratat ca la reproducerea populatiilor se va avea in vedere catre ce se doreste a se ajunge; rasele au fost inlocuite cu linii ale lor, deoarece pe de o parte rasele de iepuri, in general, mai au inca standarde de expozitie care poate nu corespund cu importanta economica a caracterelor catre care se tinde, iar pe de alta parte se supravegheaza mai usor populatia ca un intreg. Mai multe>>
02-02-2018 Iepuri
Unii iepurii sunt crescuti pentru a fi mici si draguti, iar altii sunt crescuti pentru a fi gigant. Daca sunteti de parere ca mai mare este mai bine, atunci ar trebui sa verificati rase grele de iepuri prezentate in acest articol. Unii iepuri uriasi sunt animale de companie excelente din cauza naturii lor docile, in timp ce altele necesita o manipulare mai atenta. Iata cateva informatii despre patru dintre cele mai populare rase grele de iepuri. Mai multe>>
12-11-2017 Iepuri
Ameliorarea are in atentie populatia, nu individul. In principal, selectia, incrucisarea si consagvinizarea sunt influentate sau nu in actiunea lor de structura populatiei, adica de ponderea detinuta de diferite categorii de indivizi din totalul populatiei. Pentru ameliorare, un interes deosebit prezinta structura de reproductie si caracterele demografice ale iepurilor de casa. Mai multe>>
12-07-2017 Iepuri
O productie buna in cresterea iepurilor este conditionata de o alimentatie echilibrata, susceptibila pe de o parte sa aduca iepurelui toate elementele nutritive necesare, iar pe de alta parte sa evite efectele negative datorita excesului unuia dintre elementele nutritive sau dezechilibrului proportional dintre ele. Mai multe>>
© 2024 Gazeta de Agricultura | Termeni si Conditii >>>