Cand si binele ajunge sa faca rau

Pe calea ce pare fara intoarcere a desfiintarii agriculturii romanesti, 2010 se contureaza anul cu contributie cruciala in ajungerea pana la capat.

 




O combinatie sui generis de factori purtand semnatura 2010 va da agriculturii lovitura de gratie resimtita in maximum doi-trei ani dupa aceea.

 

Absolut paradoxal, 2010 este anul in care autoritatile (nu conteaza care sunt acelea, nici ca nume, nici ca apartenenta de partid), odata scapate din corsetul ultimilor trei ani de continua campanie electorala, au gasit de cuviinta sa vina, in sfarsit, cu doua masuri aparent nepopulare, dar care ar putea, in principiu, sa miste intrucatva lucrurile in agricultura impresurata de faliment.

 

Prima ar fi impozitul pe parloaga, masura care trebuia sa opereze de mult spre a descuraja jaful in scopuri imobiliare din zonele agricole limitrofe oraselor si speculatiile cu terenuri pentru oportunitati inca neaparute. Se pare ca vreo 40% din suprafata agricola a tarii ramane parloaga, in timp de Romania traieste din importuri agroalimentare la cote jenant de mari. Cu acest impozit, care trebuie sa fie semnificativ pentru a-si face treaba, detinerea de terenuri pentru specula, si nu pentru productie, devine costisitoare. Iar in cazul micilor producatori impozitul constituie un indemn indirect de a recurge la diferite forme de asociere spre a-si lucra mai eficient pamantul.

 

A doua masura este acordarea de subventii doar celor care sunt inregistrati la Registrul Comertului, ceea ce inseamna, de fapt, doar celor care platesc impozite. De asemenea, este vorba de obligarea micilor producatori de a apela la forme asociative pentru lucrarea pamantului, procurarea inventarului si desfacerea produselor. Si, in mod clar, este vorba de a forta restructurarile, in afara carora nu poate fi conceputa si nu poate avea loc iesirea agriculturii din marasm. Precum si de a intreprinde o reforma reala in fiscalitate, caci aceasta este vorba goala fara fiscalizarea zonei vaste a agriculturii, cum este situatia in prezent!

 

Din pacate, ambele masuri vin intr-un moment unic probabil in istoria Europei: agricultura din Romania nu mai primeste de la statul in care este practicata nici o subventie, ceea ce o decompetitivizeaza complet pe piata interna si externa, pentru ca toate produsele de provenienta europeană sunt masiv competitive gratie subventiilor pe care le incorporeaza. Subventiile de la statul roman ajutau cat de cat micii producatori sa-si porneasca productia si sa reziste pana la recoltare. Bruma de subventii primite de la Uniunea Europeana folosea la traiul peste iarna si la plata unor datorii facute pentru executarea lucrarilor agricole. Bruma, pentru ca este de patru ori mai mica decat cea primita de catre agricultorii din vechiul nucleu al Uniunii Europene! Venind in asemenea conditii, cele doua masuri noi - in principiu, pozitive - nu numai ca nu vor face binele preconizat si sperat, ci mai degraba vor pune bomboana pe coliva agriculturii. Se apreciază ca efectul lor, combinat cu absenta subventiilor, ar putea scoate din joc vreo 30-40% din micii producatori in 2010, ceea ce ar fi absolut dramatic!

 

Vremea - de care recoltele depind in Romania nu in proportia uzuala de maximum o treime in jos sau in sus precum in tarile normale, ci in proportie de 3 la 1 - se pare ca anul acesta va juca favorabil. S-a strans atata apa in sol, incat perspectiva unor recolte rezonabile mai este legata doar de conditia ca terenul sa fie lucrat. Efectul pe termen lung va fi insa pervers. La nivel imediat se va reduce mult din consecintele dezastruoase anterior mentionate, dar, din pacate, se va putea spune: iaca, merge si asa! Adica fara subventii! Si nimic nu se va face! Si astfel, la primul an cu conditii meteo opozite, va fi prapad!

 

Dumnezeul mai mic de la Bruxelles va pune si el umarul! Dupa ce cartile au facut ca un roman sa ajunga comisar pe Agricultura, adica tocmai in domeniul in care Romania este dezastrul la patrat, totul se transforma intr-un mare dezavantaj pentru Romania. Comisarul, dl Dacian Ciolos, sufla si-n iaurt ca nu cumva sa fie suspectat ca ar favoriza Romania. Si, din aceasta preocupare, a si iesit deja initiativa sa ca platile directe pentru agricultura sa fie acordate doar daca pamantul este lucrat. Ceea ce, in principiu, este corect, dar, ca urmare, din putinul pe care il au la dispozitie din cauza mentionatei discriminari in acordarea subventiilor comunitare, taranii romani vor mai pierde inca vreo 400 milioane euro.

 

Victoria impotriva agriculturii din Romania se apropie! Pentru a o aclama, taranii romani isi vor ridica mainile cat mai sus posibil. Dar nu foarte sus, caci o vor face din mormant!




 

Autor: Horia Serbanescu

 

Sursa: www.romanialibera.ro


 

 

Noutati

Cresterea nutriilor: tipuri si linii pure

20-01-2021 Animale de blana

Cresterea nutriilor: tipuri si linii pure

Succesul cresterii nutriilor depinde in primul rand de aptitudinile, cunostintele si capacitatea crescatorului, care trebuie sa aplice in practica anumite principii si metode pentru atingerea acestui scop precis. Dintre metodele de crestere, cea mai obisnuita este cresterea in linie pura, care consta in imperecherea unor animale de acelasi tip. In cadrul fiecarei linii pure (tip de culoare), in orice crescatorie indivizii au calitati diferite sau mai exact specifice in ceea ce priveste dezvoltar... Mai multe>>

Boli specifice virale la iepuri

12-12-2019 Iepuri

Boli specifice virale la iepuri

In continuare va prezentam cele mai importante boli virale specifice iepurilor, respectiv Mixomatoza respiratorie cronica si Boala hemoragica a iepurilor (epizotia cu picorna-virus). Mai multe>>

Consumul de furaje la iepuri

19-06-2019 Iepuri

Consumul de furaje la iepuri

In 24 de ore, un iepure adult cu acces liber la furaje mananca de aproximativ 90 de ori, consumand 4-5 g de fiecare data cand este hranit cu furaj combinat si de pana la 80 de ori cand este hranit traditional. Timpul consumat in total este de 1h 30´ pana la doua ore maxim. Consumul este mai frecvent noaptea decat ziua. Mai multe>>

Boli ale pielii la iepuri

20-03-2019 Iepuri

Boli ale pielii la iepuri

In continuare, va prezentam cele mai des intalnite boli ale pielii la iepuri, respectiv: raia si micozele. Mai multe>>

Alimentatia iepurilor de casa

05-02-2019 Iepuri

Alimentatia iepurilor de casa

Furajarea rationala a iepurilor de casa constituie una din principalele chei ale succesului in cunicultura. Furajele folosite, modul de prezentare, pastrarea si administrarea lor sunt probleme esentiale in cresterea acestei specii. Mai multe>>

Factori ce pot interveni in fiziologia reproductiei la iepuri

13-08-2018 Iepuri

Factori ce pot interveni in fiziologia reproductiei la iepuri

Datorita corelatiei dintre lobul anterior al hipofizei (LAH) si sistemul nervos, functiile sexuale pot fi influentate, in sensul stimularii sau inhibitiei, prin organele de simt si creier. Din acest motiv, functia centrului sexual din hipotalamus si lobul anterior al hipofizei depinde de integritatea sistemului nervos si de echilibrul metabolic, orice decalaj putand duce la scaderea activitatii sexuale sau la oprirea functiei gonadelor si in final, la disparitia instinctului sexual. Mai multe>>

Tranzitul digestiv si particularitatile digestiei la iepuri

03-06-2018 Iepuri

Tranzitul digestiv si particularitatile digestiei la iepuri

Nutretul ingerat sufera in gura modificari fizice (maruntirea, umectarea si amestecarea cu saliva, dar si modificari chimice (descompunerea amidonului in maltoza, sub actiunea amilazei si a maltozei in glucoza, sub actiunea maltazei salivare). Apoi bolul alimentar trece in stomac, cecotrofele sosesc in stomac fara a fi mestecate, regasindu-le intacte in partea fundica a acestuia. Mai multe>>

Ameliorarea Iepurilor: Selectia si Reproductia la Iepuri

19-04-2018 Iepuri

Ameliorarea Iepurilor: Selectia si Reproductia la Iepuri

Desi aparent distincte, aceste probleme se rezolva practic impreuna. De la inceput trebuie aratat ca la reproducerea populatiilor se va avea in vedere catre ce se doreste a se ajunge; rasele au fost inlocuite cu linii ale lor, deoarece pe de o parte rasele de iepuri, in general, mai au inca standarde de expozitie care poate nu corespund cu importanta economica a caracterelor catre care se tinde, iar pe de alta parte se supravegheaza mai usor populatia ca un intreg. Mai multe>>

Rasele grele de iepuri

02-02-2018 Iepuri

Rasele grele de iepuri

Unii iepurii sunt crescuti pentru a fi mici si draguti, iar altii sunt crescuti pentru a fi gigant. Daca sunteti de parere ca mai mare este mai bine, atunci ar trebui sa verificati rase grele de iepuri prezentate in acest articol. Unii iepuri uriasi sunt animale de companie excelente din cauza naturii lor docile, in timp ce altele necesita o manipulare mai atenta. Iata cateva informatii despre patru dintre cele mai populare rase grele de iepuri. Mai multe>>

Ameliorarea la iepurii de casa

12-11-2017 Iepuri

Ameliorarea la iepurii de casa

Ameliorarea are in atentie populatia, nu individul. In principal, selectia, incrucisarea si consagvinizarea sunt influentate sau nu in actiunea lor de structura populatiei, adica de ponderea detinuta de diferite categorii de indivizi din totalul populatiei. Pentru ameliorare, un interes deosebit prezinta structura de reproductie si caracterele demografice ale iepurilor de casa. Mai multe>>

Hranirea iepurilor: Cerintele nutritionale ale iepurelui

12-07-2017 Iepuri

Hranirea iepurilor: Cerintele nutritionale ale iepurelui

O productie buna in cresterea iepurilor este conditionata de o alimentatie echilibrata, susceptibila pe de o parte sa aduca iepurelui toate elementele nutritive necesare, iar pe de alta parte sa evite efectele negative datorita excesului unuia dintre elementele nutritive sau dezechilibrului proportional dintre ele. Mai multe>>