Avem sub 5 % tineri ocupati in agricultura

 

 

 

In actualele conditii din tara si neavand alte surse de venit, o parte din tinerii din mediul rural raman in comunitatile rurale pentru a ajuta la efectuarea de activitati agricole.

 

 


 

Un aspect foarte important este acela ca, in totalul fortei de munca ocupate in agricultura ponderea salariatilor este foarte mica, de aprox. 6%. Ponderea cea mai mare este detinuta de lucratorii pe cont propriu (51,6%) si de lucratorii familiali neremunerati (42,0%).

Analizand structura de varsta a managementului in cadrul exploatatiilor agricole individuale mai mari de 1 UDE, se constata ca o pondere foarte mare de 71% o reprezinta sefii de exploatatii cu varsta de 55 de ani si peste, comparativ cu ponderea celor cu varsta intre 35 si 55 de ani de 25% si a tinerilor sub 35 de ani de numai 4%. (EUROSTAT, 2005)

Tendinta de imbatranire a sefilor de exploatatii se observa si in cadrul exploatatiilor cu personalitate juridica (sub 35 de ani doar 11%, iar peste 45 de ani 66%) (INS, 2005).

Ponderea exploatatiilor agricole conduse de tinerii fermieri sub 35 de ani a inregistrat un trend descendent in perioada 2003-2005, de la 9% la 7%, reflectand si un grad scazut de ocupare a acestora in exploatatiile agricole, de aprox. 4,5% in tara noastră, fata de 8,3% cat s-a inregistrat la nivelul UE-27 (EUROSTAT, 2005). Spre deosebire de situatia la nivel comunitar, in Romania suprafata agricola utilizata de tinerii sub 35 de ani este mult mai mica fata de cea utilizata de celelalte categorii de varsta. (EUROSTAT, 2005)

Agricultorii care vor depasi varsta pensionarii la sfarsitul anului 2013 (incadrandu-se in categoria de varsta 55-64 ani in 2005) reprezinta un procent suplimentar de 22% din totalul fermierilor. Jumatate din suprafetele detinute de exploatatiile de subzistenta sunt conduse de persoane care au depasit varsta pensionarii, in timp ce 20% sunt detinute de agricultori care, in 2013 vor fi aproape sau vor fi depasit pragul de pensionare. Impreuna, aceste doua categorii de varsta exploateaza 32% din SAU a Romaniei. Aproape jumatate din cei care conduc exploatatiile de semi-subzistenta au depasit varsta pensionarii si practica agricultura pe 40% din suprafata aflata in acest segment. Numai 1% din acestia au sub 34 de ani, in timp ce 7% se afla in categoria 35-39 de ani. Problema varstei inaintate este mult mai putin pronuntata in exploatatiile comerciale mai mari.

Avand in vedere ca segmentul de varsta cuprins intre 40 si 55 de ani detine in prezent o pondere foarte mare, fara a lua masuri de intinerire, ponderea sefilor de exploatatie cu varsta de peste 65 de ani va creste semnificativ in perioada urmatoare.

In ceea ce priveste nivelul de instruire al tinerilor, acesta este superior fata de cel al varstnicilor, numarul de absolventi ai invatamantului superior in domeniul agricol inregistrand o evolutie pozitiva in perioada 2000-2005, cu o crestere de peste 5 ori.

Reinnoirea generatiei sefilor de exploatatii agricole devine o necesitate a sectorului agricol, avand ca efect atat imbunatatirea competitivitatii acestuia, cat si imbunatatirea vietii sociale a comunitatilor rurale.

Generatia tanara de fermieri poate sa indeplineasca mai usor cerintele pe care societatea le solicita profesiei de agricultor si totodata si pe cele cerute prin regulamentele Politicii Agricole Comune: securitate alimentara, igiena si bunăstare a animalelor, diversificare, obtinere de produse locale de calitate superioara, constientizare a rolului pe care il joaca agricultura in combaterea schimbarilor de clima (utilizarea energiei regenerabile, biodiversitate, reducerea emisiilor de dioxid de carbon), creare de locuri de munca si crestere economica in mediul rural, constientizare a efectelor negative determinate de abandonul terenurilor agricole. Tinerii fermieri promoveaza, de asemenea, o gama larga de activitati (turism rural, conservarea traditiilor si mostenirii culturale), participa la asocierile locale.

Conditiile in care a inceput anul 2009 pentru agricultura romaneasca au speriat multi tineri care aveau intentia de a se instala la tara. Nu trebuie sa gasim vinovati in slaba popularizare a masurii 112, ci sa oferim tinerilor garantii solide ca viitorul lor in agricultura romaneasca va fi unul lung, sigur, plin de impliniri si bunastare personala. Scolile agricole de meserii, liceele de specialitate si facultatile agricole pot forma anual mii de fermieri. Dar cine sa se ocupe de ei si sa le ofere sansa de a-si conduce propria afacere in actuala jungla de pe piata produselor agricole. Oricum tinerii fermieri nu au nici o sansa. Daca ne uitam in ghidul investitorului, pentru masura 112 constatam ca din cateva mii de tineri cu diploma in domeniul agricol doar cateva zeci au sansa sa beneficieze de prima de instalare.

Lucrurile nu trebuie generalizate si dramatizate ci trebuie gasite solutii la nivel de localitate si vazute posibilitatile de a face normal schimbul de maine din agricultura.

Noutati

Cresterea nutriilor: tipuri si linii pure

20-01-2021 Animale de blana

Cresterea nutriilor: tipuri si linii pure

Succesul cresterii nutriilor depinde in primul rand de aptitudinile, cunostintele si capacitatea crescatorului, care trebuie sa aplice in practica anumite principii si metode pentru atingerea acestui scop precis. Dintre metodele de crestere, cea mai obisnuita este cresterea in linie pura, care consta in imperecherea unor animale de acelasi tip. In cadrul fiecarei linii pure (tip de culoare), in orice crescatorie indivizii au calitati diferite sau mai exact specifice in ceea ce priveste dezvoltar... Mai multe>>

Boli specifice virale la iepuri

12-12-2019 Iepuri

Boli specifice virale la iepuri

In continuare va prezentam cele mai importante boli virale specifice iepurilor, respectiv Mixomatoza respiratorie cronica si Boala hemoragica a iepurilor (epizotia cu picorna-virus). Mai multe>>

Consumul de furaje la iepuri

19-06-2019 Iepuri

Consumul de furaje la iepuri

In 24 de ore, un iepure adult cu acces liber la furaje mananca de aproximativ 90 de ori, consumand 4-5 g de fiecare data cand este hranit cu furaj combinat si de pana la 80 de ori cand este hranit traditional. Timpul consumat in total este de 1h 30´ pana la doua ore maxim. Consumul este mai frecvent noaptea decat ziua. Mai multe>>

Boli ale pielii la iepuri

20-03-2019 Iepuri

Boli ale pielii la iepuri

In continuare, va prezentam cele mai des intalnite boli ale pielii la iepuri, respectiv: raia si micozele. Mai multe>>

Alimentatia iepurilor de casa

05-02-2019 Iepuri

Alimentatia iepurilor de casa

Furajarea rationala a iepurilor de casa constituie una din principalele chei ale succesului in cunicultura. Furajele folosite, modul de prezentare, pastrarea si administrarea lor sunt probleme esentiale in cresterea acestei specii. Mai multe>>

Factori ce pot interveni in fiziologia reproductiei la iepuri

13-08-2018 Iepuri

Factori ce pot interveni in fiziologia reproductiei la iepuri

Datorita corelatiei dintre lobul anterior al hipofizei (LAH) si sistemul nervos, functiile sexuale pot fi influentate, in sensul stimularii sau inhibitiei, prin organele de simt si creier. Din acest motiv, functia centrului sexual din hipotalamus si lobul anterior al hipofizei depinde de integritatea sistemului nervos si de echilibrul metabolic, orice decalaj putand duce la scaderea activitatii sexuale sau la oprirea functiei gonadelor si in final, la disparitia instinctului sexual. Mai multe>>

Tranzitul digestiv si particularitatile digestiei la iepuri

03-06-2018 Iepuri

Tranzitul digestiv si particularitatile digestiei la iepuri

Nutretul ingerat sufera in gura modificari fizice (maruntirea, umectarea si amestecarea cu saliva, dar si modificari chimice (descompunerea amidonului in maltoza, sub actiunea amilazei si a maltozei in glucoza, sub actiunea maltazei salivare). Apoi bolul alimentar trece in stomac, cecotrofele sosesc in stomac fara a fi mestecate, regasindu-le intacte in partea fundica a acestuia. Mai multe>>

Ameliorarea Iepurilor: Selectia si Reproductia la Iepuri

19-04-2018 Iepuri

Ameliorarea Iepurilor: Selectia si Reproductia la Iepuri

Desi aparent distincte, aceste probleme se rezolva practic impreuna. De la inceput trebuie aratat ca la reproducerea populatiilor se va avea in vedere catre ce se doreste a se ajunge; rasele au fost inlocuite cu linii ale lor, deoarece pe de o parte rasele de iepuri, in general, mai au inca standarde de expozitie care poate nu corespund cu importanta economica a caracterelor catre care se tinde, iar pe de alta parte se supravegheaza mai usor populatia ca un intreg. Mai multe>>

Rasele grele de iepuri

02-02-2018 Iepuri

Rasele grele de iepuri

Unii iepurii sunt crescuti pentru a fi mici si draguti, iar altii sunt crescuti pentru a fi gigant. Daca sunteti de parere ca mai mare este mai bine, atunci ar trebui sa verificati rase grele de iepuri prezentate in acest articol. Unii iepuri uriasi sunt animale de companie excelente din cauza naturii lor docile, in timp ce altele necesita o manipulare mai atenta. Iata cateva informatii despre patru dintre cele mai populare rase grele de iepuri. Mai multe>>

Ameliorarea la iepurii de casa

12-11-2017 Iepuri

Ameliorarea la iepurii de casa

Ameliorarea are in atentie populatia, nu individul. In principal, selectia, incrucisarea si consagvinizarea sunt influentate sau nu in actiunea lor de structura populatiei, adica de ponderea detinuta de diferite categorii de indivizi din totalul populatiei. Pentru ameliorare, un interes deosebit prezinta structura de reproductie si caracterele demografice ale iepurilor de casa. Mai multe>>

Hranirea iepurilor: Cerintele nutritionale ale iepurelui

12-07-2017 Iepuri

Hranirea iepurilor: Cerintele nutritionale ale iepurelui

O productie buna in cresterea iepurilor este conditionata de o alimentatie echilibrata, susceptibila pe de o parte sa aduca iepurelui toate elementele nutritive necesare, iar pe de alta parte sa evite efectele negative datorita excesului unuia dintre elementele nutritive sau dezechilibrului proportional dintre ele. Mai multe>>