Sotietatea noastra are drept scop sa incurajeze cresterea vacilor de lapte, pentru ca, dati-mi voie sa va spui, ca din punctul asta de vedere, stam rau... Zootehnia romana e admirabila, e sublima, putem zice, dar lipseste cu desavarsire. Sotietatea noastra, adica, noi aclamam munca, travaliul, care nu mai e permisa in tara noastra.
In vestul tarii, permiteti-mi aceasta digresiune, este trista, dar adevarat! - in Vestul Romaniei n-avem nici o cooperativa romaneasca, in industria laptelui, nici una!...Si cu toate aceste toti falitii din industria laptelui sunt straini! Explicati-va acest fenomen, acest mister, daca ma pot exprima astfel!
Si e atat de simplu. Procesatorii straini detin 100% din monopolul laptelui romanesc. Daca acestia sunt straini, e logic ca si producatorii de lapte trebuie sa fie straini. Si pentruca mai marii de la agricultura nu vor sa avem fermieri faliti, cel mai bun lucru este sa nu-i avem deloc. Si binenteles ca am fost prostoviti, adica facuti prostovani, nu spre admonitiune, ci spre indem si incarajare.
Tocmai de acea producatorii roman, au pichetat frontiera de vest a tarii. Tocmai de aceea au dat cu oua in cisternele cu lapte de proasta calitate venite din Ungaria si si-au aruncat laptele lor ecologic pe marginea drumului.
Ei bine! Ce zice sotietatea noastra? Ce zicem noi?... Iata ce zicem: aceasta stare de lucruri este intolerabila!
Pana cand sa n-avem si noi falitii nostri?... Toti falitii sunt francezi, italieni, germani, unguri si de alte nationalitati. De ce sa nu avem si noi falitii nostrii. I-mi veti spune ca avem faliti care detin mii de hectare de teren agricol, fabrici, uzine, combinate chimice si echipe de footbal. Faliti romani care, in aceasta iarna, au disponibilizat zeci de mii de muncitori agricoli calificati, si care se pot bucura de acesta experienta. De ce nu dam sansa crescatorilor de vaci cu lapte, ca sa fie faliti ? Din surse, demne de incredere, am aflat , ca nu avem faliti in zootehnie din cauza "Misterelor Bucurestiului!!!"
Vreau sa va spun ca Anglia-si are falitii sai, Franta-si are falitii sai, si chiar Austria-si are falitii sai, in fine orice natiune, orice popor, orice tara isi are falitii sai. Numai noi sa n-avem falitii nostri!... Cum zic: aceasta stare de lucruri este intolerabila, ea nu mai poate dura!...
De anii de zile vin moftangii ca sa traga lumea de la tara pe sfoara... cu UE, cu Europa, cu integrarea. Dar eu nu voi, stimabililor, sa stiu de Europa voastra, pana nu voi sa stiu de Romania mea si numai de ea... Pana nu voi da voie fiecarui roman, posibilitatea de a fi falit, nu vreau sa stiu de investitorii straini.
Progresul, stimabilor, progresul! In zadar, veniti cu gogorite, cu inventiuni antipatriotice, cu Europa, ca sa amagiti opinia publica...
Or, mai intaii si-ntai istoria ne invata anume ca un popor care nu merge inainte sta pe loc, ba chiar da inapoi. Si de mai bine de 18 ani Romania da inapoi. De la una mie noua sute optzeci si noua, agricultura sublima a Romanie, care producea 30 milioane tone cereale, de atata lux a fost lasata in paragina si mai produce maxim 20% din potential. Si in loc sa avem o clasa de mijloc, viitorii falitii romani, adica noi poporul care sa stam la masa, avem ciocoi fara maniere si care sug sangele poporului.
Legea progresului in agricultura si la tara este asa: "Ca cu cat mergi mai iute, cu atat ajungi mai departe, iar scopul societatii este ca Romania sa fie bine si tot romanul sa prospere!"
Si ce progres este acela la agricultura cand in toate clasamentele suntem la coada.
In loc sa mergem mai iute ca sa ajungem mai departe noi lucram pe onarabilii din ordinul lui conu Mitica. Si in loc sa mergem mai iute ca sa mergem mai de parte, noi ne ocupam de tradare.
Noi cetatenii onorabili si venerabili, care lucram in agricultura, am avut putinca rabdare timp de 18 ani. Acum suntem scosi din tatani, deoarece vedem ca ciocoi sug in continuare sangele poporului. Si asta se datoreaza fapului ca in goana lor dupa imbogatirea au alergat atat de iute incat au creat in urma lor un adevarat vid legislativ. Drept urmare nu exista legi in Romania ca sa-i judece.
Una sperare salutem!
Am zis şi subsemnez! R. Vent... publicist."
20-01-2021 Animale de blana
Succesul cresterii nutriilor depinde in primul rand de aptitudinile, cunostintele si capacitatea crescatorului, care trebuie sa aplice in practica anumite principii si metode pentru atingerea acestui scop precis. Dintre metodele de crestere, cea mai obisnuita este cresterea in linie pura, care consta in imperecherea unor animale de acelasi tip. In cadrul fiecarei linii pure (tip de culoare), in orice crescatorie indivizii au calitati diferite sau mai exact specifice in ceea ce priveste dezvoltar... Mai multe>>
12-12-2019 Iepuri
In continuare va prezentam cele mai importante boli virale specifice iepurilor, respectiv Mixomatoza respiratorie cronica si Boala hemoragica a iepurilor (epizotia cu picorna-virus). Mai multe>>
19-06-2019 Iepuri
In 24 de ore, un iepure adult cu acces liber la furaje mananca de aproximativ 90 de ori, consumand 4-5 g de fiecare data cand este hranit cu furaj combinat si de pana la 80 de ori cand este hranit traditional. Timpul consumat in total este de 1h 30´ pana la doua ore maxim. Consumul este mai frecvent noaptea decat ziua. Mai multe>>
20-03-2019 Iepuri
In continuare, va prezentam cele mai des intalnite boli ale pielii la iepuri, respectiv: raia si micozele. Mai multe>>
05-02-2019 Iepuri
Furajarea rationala a iepurilor de casa constituie una din principalele chei ale succesului in cunicultura. Furajele folosite, modul de prezentare, pastrarea si administrarea lor sunt probleme esentiale in cresterea acestei specii. Mai multe>>
13-08-2018 Iepuri
Datorita corelatiei dintre lobul anterior al hipofizei (LAH) si sistemul nervos, functiile sexuale pot fi influentate, in sensul stimularii sau inhibitiei, prin organele de simt si creier. Din acest motiv, functia centrului sexual din hipotalamus si lobul anterior al hipofizei depinde de integritatea sistemului nervos si de echilibrul metabolic, orice decalaj putand duce la scaderea activitatii sexuale sau la oprirea functiei gonadelor si in final, la disparitia instinctului sexual. Mai multe>>
03-06-2018 Iepuri
Nutretul ingerat sufera in gura modificari fizice (maruntirea, umectarea si amestecarea cu saliva, dar si modificari chimice (descompunerea amidonului in maltoza, sub actiunea amilazei si a maltozei in glucoza, sub actiunea maltazei salivare). Apoi bolul alimentar trece in stomac, cecotrofele sosesc in stomac fara a fi mestecate, regasindu-le intacte in partea fundica a acestuia. Mai multe>>
19-04-2018 Iepuri
Desi aparent distincte, aceste probleme se rezolva practic impreuna. De la inceput trebuie aratat ca la reproducerea populatiilor se va avea in vedere catre ce se doreste a se ajunge; rasele au fost inlocuite cu linii ale lor, deoarece pe de o parte rasele de iepuri, in general, mai au inca standarde de expozitie care poate nu corespund cu importanta economica a caracterelor catre care se tinde, iar pe de alta parte se supravegheaza mai usor populatia ca un intreg. Mai multe>>
02-02-2018 Iepuri
Unii iepurii sunt crescuti pentru a fi mici si draguti, iar altii sunt crescuti pentru a fi gigant. Daca sunteti de parere ca mai mare este mai bine, atunci ar trebui sa verificati rase grele de iepuri prezentate in acest articol. Unii iepuri uriasi sunt animale de companie excelente din cauza naturii lor docile, in timp ce altele necesita o manipulare mai atenta. Iata cateva informatii despre patru dintre cele mai populare rase grele de iepuri. Mai multe>>
12-11-2017 Iepuri
Ameliorarea are in atentie populatia, nu individul. In principal, selectia, incrucisarea si consagvinizarea sunt influentate sau nu in actiunea lor de structura populatiei, adica de ponderea detinuta de diferite categorii de indivizi din totalul populatiei. Pentru ameliorare, un interes deosebit prezinta structura de reproductie si caracterele demografice ale iepurilor de casa. Mai multe>>
12-07-2017 Iepuri
O productie buna in cresterea iepurilor este conditionata de o alimentatie echilibrata, susceptibila pe de o parte sa aduca iepurelui toate elementele nutritive necesare, iar pe de alta parte sa evite efectele negative datorita excesului unuia dintre elementele nutritive sau dezechilibrului proportional dintre ele. Mai multe>>
© 2024 Gazeta de Agricultura | Termeni si Conditii >>>