Ma enerveaza specialistii ignoranti, superficiali, mandri si trufasi, care spun ca fermele sub doua hectare nu vor rezista in economia de piata.
Primul lucru care trebuie spus este ca aceste ferme nu vor concura in economia de piata cu nimeni, ci vor asigura autoconsumul a peste 5 milioane de romani care traiesc sub pragul saraciei. Ei nu pot trai doar cu 10 kg de faiana si zahar ca ajutor de la UE. Cei care si-au lichidat fermele de subzistenta sunt acum in Italia si Spania, lucrand ca niste sclavi (bine hraniti), pe pamanturilor altora. Iar pamanturile lor a ajuns in mana unor investitori straini si din tara. Ultimii fac parte din topul celor mai bogati romani si produc mai mult pentru export si pentru industria de biocombustibil. Asta e treaba lor. Ei merg pe filiera capitalista cu ferme mari, de mii de hectare. Restul pot merge pe ferme mici si mijlocii. Ei formeaza filiera cooperatista a celor cu ferme de peste doua hectare, de care nu se ocupa aproape nimeni. Se mai mai numesc ferme de semisubzistenta. Dar exista si filiera artizanala de agricultura a celor sub doua hectare. Deci se poate trai foarte bine indiferet de suprafata lucrata. Orasenii de asemenea pot face o agricultura urbana sau de balcon.
Daca vom lichida si fermele de subzistenta vom face un mare pacat. Vom lua ultima sursa de existenta a celor peste 5 milioane de romani saraci, care sunt fara servici sau care lucreaza in tara, pe salarii de 10 ori mai mici ca cei din Uniunea Europeana, salarii care nu le poate asigura necesarul zilnic de mancare. Domnii specialisti aflati in slujba celor bogati pot vorbi orice, pentruca de acolo primesc ciolanul.
Eu nu voi lupta pentru lichidarea acestor ferme de subzistenta asa cum vor unii politicieni corupti pana in maduva oaselor, si care sfideaza o natiune intreaga cu aparitii impertinente pe la diverse televiziuni.. Populatia de la tara trebuie ajutata sa supravietuiasca. Am distrus toate formele asociative, agromec-urile si bazele de receptie, iar acum ne azvarlim ca niste vulturi asupra a 5 milioane de romani sa le luam hrana zilnica, si asupra Statiunilor de cercetare agricola, pentru a distruge rasele si soiurile romanesti.
Este sigur ca cineva le da voie si le permite sa faca aceste lucruri. Avem niste patrioti de carpe care se lupta cu morile de vant, in loc sa apere proprietate taraneasca. Milioane de romani si-au dat viata pentru a avea doua hectare de pamant, despre care unii specialisti spun acum ca nu vor rezista in economia de piata.
Fermele de subzistenta nu fac economie de piata ci autoconsum. Uita domnii specialisti sa spuna ca din cele 50 de milioane tone de legume si fructe care se consuma in Uniunea Europeana doar 25 milioane de tone se comercializeaza, iar restul reprezinta autoconsumul.
Pe cele doua hectare de teren a unei ferme de subzistenta, se pot pune 70% specii de culturi perene, pentru a usura munca agricultorului roman si pentru a reduce costurile la maxim. Astfel vom avea cultivata 30 % cu cereale (porumb si grau), iar pe restul se poate planta o mica padure, o livada si o mica vie. Iar in gradina de langa casa legume anuale si perene in sistem sinergic, folosind compost si mulci de paie sau frunze. Agricultorul pe care vrem sa-l lichidam prin infometare, va avea si lemn de foc si fructe si legume si cateva animale (porci, gaini, rate, capre, iepuri, etc). Poate avea si 1-2 stupi de albine.
In India sunt milioane de gospodarii care practica asa zisa "agricultura permanenta" pe suprafete care nu depasesc 1 hectar si care hranesc peste un miliard de oameni.
Cine are interesul sa-l distruga pe taranul roman. Domni de la UE? Nu cred. Acum ne dam seama ca am fost mintiti cu sloganul "asa vrea UE". Total fals. Aceasta Uniune vrea sa dezvoltam mica gospodarie taraneasca si cea agroturistica, si nici un caz sa distrugem fermele de subzistenta mai mici de doua hectare. Aceste ferme trebuie sa existe pentru a devenii, in spatiul rural, "coltul de rai" romanesc si nu iadul in care sa se manifeste toate relele pamantului incepand cu banditismul, fatatismul religios, violul si terminand cu crimele odioase.
20-01-2021 Animale de blana
Succesul cresterii nutriilor depinde in primul rand de aptitudinile, cunostintele si capacitatea crescatorului, care trebuie sa aplice in practica anumite principii si metode pentru atingerea acestui scop precis. Dintre metodele de crestere, cea mai obisnuita este cresterea in linie pura, care consta in imperecherea unor animale de acelasi tip. In cadrul fiecarei linii pure (tip de culoare), in orice crescatorie indivizii au calitati diferite sau mai exact specifice in ceea ce priveste dezvoltar... Mai multe>>
12-12-2019 Iepuri
In continuare va prezentam cele mai importante boli virale specifice iepurilor, respectiv Mixomatoza respiratorie cronica si Boala hemoragica a iepurilor (epizotia cu picorna-virus). Mai multe>>
19-06-2019 Iepuri
In 24 de ore, un iepure adult cu acces liber la furaje mananca de aproximativ 90 de ori, consumand 4-5 g de fiecare data cand este hranit cu furaj combinat si de pana la 80 de ori cand este hranit traditional. Timpul consumat in total este de 1h 30´ pana la doua ore maxim. Consumul este mai frecvent noaptea decat ziua. Mai multe>>
20-03-2019 Iepuri
In continuare, va prezentam cele mai des intalnite boli ale pielii la iepuri, respectiv: raia si micozele. Mai multe>>
05-02-2019 Iepuri
Furajarea rationala a iepurilor de casa constituie una din principalele chei ale succesului in cunicultura. Furajele folosite, modul de prezentare, pastrarea si administrarea lor sunt probleme esentiale in cresterea acestei specii. Mai multe>>
13-08-2018 Iepuri
Datorita corelatiei dintre lobul anterior al hipofizei (LAH) si sistemul nervos, functiile sexuale pot fi influentate, in sensul stimularii sau inhibitiei, prin organele de simt si creier. Din acest motiv, functia centrului sexual din hipotalamus si lobul anterior al hipofizei depinde de integritatea sistemului nervos si de echilibrul metabolic, orice decalaj putand duce la scaderea activitatii sexuale sau la oprirea functiei gonadelor si in final, la disparitia instinctului sexual. Mai multe>>
03-06-2018 Iepuri
Nutretul ingerat sufera in gura modificari fizice (maruntirea, umectarea si amestecarea cu saliva, dar si modificari chimice (descompunerea amidonului in maltoza, sub actiunea amilazei si a maltozei in glucoza, sub actiunea maltazei salivare). Apoi bolul alimentar trece in stomac, cecotrofele sosesc in stomac fara a fi mestecate, regasindu-le intacte in partea fundica a acestuia. Mai multe>>
19-04-2018 Iepuri
Desi aparent distincte, aceste probleme se rezolva practic impreuna. De la inceput trebuie aratat ca la reproducerea populatiilor se va avea in vedere catre ce se doreste a se ajunge; rasele au fost inlocuite cu linii ale lor, deoarece pe de o parte rasele de iepuri, in general, mai au inca standarde de expozitie care poate nu corespund cu importanta economica a caracterelor catre care se tinde, iar pe de alta parte se supravegheaza mai usor populatia ca un intreg. Mai multe>>
02-02-2018 Iepuri
Unii iepurii sunt crescuti pentru a fi mici si draguti, iar altii sunt crescuti pentru a fi gigant. Daca sunteti de parere ca mai mare este mai bine, atunci ar trebui sa verificati rase grele de iepuri prezentate in acest articol. Unii iepuri uriasi sunt animale de companie excelente din cauza naturii lor docile, in timp ce altele necesita o manipulare mai atenta. Iata cateva informatii despre patru dintre cele mai populare rase grele de iepuri. Mai multe>>
12-11-2017 Iepuri
Ameliorarea are in atentie populatia, nu individul. In principal, selectia, incrucisarea si consagvinizarea sunt influentate sau nu in actiunea lor de structura populatiei, adica de ponderea detinuta de diferite categorii de indivizi din totalul populatiei. Pentru ameliorare, un interes deosebit prezinta structura de reproductie si caracterele demografice ale iepurilor de casa. Mai multe>>
12-07-2017 Iepuri
O productie buna in cresterea iepurilor este conditionata de o alimentatie echilibrata, susceptibila pe de o parte sa aduca iepurelui toate elementele nutritive necesare, iar pe de alta parte sa evite efectele negative datorita excesului unuia dintre elementele nutritive sau dezechilibrului proportional dintre ele. Mai multe>>
© 2024 Gazeta de Agricultura | Termeni si Conditii >>>