Cu "rabla" pe tarla

tractor.jpg
Romania dispune de unul dintre cele mai imbatranite parcuri de utilaje agricole din Europa, la care se adauga si numarul insuficient pentru a asigura utilizarea optima a acestora.








Masurile luate de stat pana acum s-au dovedit insuficiente, lipsa resurselor financiare ale agricultorilor si costurile mari pentru achizitia de echipamente fiind cauzele care stau in calea retehnologizarii agriculturii romanesti.

Evolutia numarului utilajelor agricole reproduce exact traseul urmat de sursele de finantare asigurate din surse bugetare. Atata timp cat a functionat Programul privind sprijinirea producatorilor agricoli pentru achizitionarea de tractoare agricole noi, combine noi de recoltat cereale si masini agricole noi, cu finantare de la bugetul de stat si Programul Sapard, dublat de programul national Femierul, numarul utilajelor agricole a crescut.

Daca in 2005 erau 173.043 de tractoare, in 2006 au ajuns la 174.563, pentru ca, in 2007, sa scada la 174.003 tractoare. In aceasta perioada se poate spune ca s-au terminat banii de la stat pentru utilaje agricole, astfel ca ritmul de innoire nu a putut tine pasul cu casarile "rablelor". Acelasi ritm descendent l-a inregistrat si combinele, care, anul trecut, ajunsesera la 24.177 de unitati, fata de 25.055 în 2005.

In schimb, numarul masinilor agricole, precum plugurile si semanatorile, a crescut in intervalul 2005 - 2007, avand in vedere costul mult mai redus cu achizitia acestora comparativ cu tractoarele si combinele.

De remarcat, acum 10 ani, Romania dispunea, scriptic, de aproximativ 175.000 de tractoare, din care doar 100.000 erau functionale. La acea vreme, gradul de incarcare era calculat la aproximativ 56 ha/tractor, pentru ca, la ora actuala, acesta sa scada la 54,1 ha/tractor. Evolutia, in 10 ani, nu este spectaculoasa, daca se ia in calcul ca Romania are nevoie de aproximativ 320.000 de tractoare pentru a atinge parametrii de productivitate optimi, comparabili cu cei din vestul Europei.




Finanţare pentru 2009

Programul Rabla pentru tractoare mai sta, momentul pentru debutul lui fiind amanat, cel mai probabil, pentru inceputul anului viitor. Chiar daca legea prin care Fondul pentru Mediu subventioneaza achizitia de tractoare noi a fost adoptata de Parlament inca de la inceputul anului, modificarile aduse bugetului acestei institutii au venit inainte de a se detalia, prin norme, modul de aplicare a acestui act normativ. In aceste conditii, Programul Rabla va putea deveni operational abia in 2009.

Cel mai probabil, amanarea are alta cauza, nu lipsa de sincronizare a actelor normative necesare pentru aplicare. Guvernul se confrunta, in acest an, cu doua evenimente care i-au influentat major deciziile: inundatiile si alegerile. Pentru ca apele Prutului si Siretului au daramat aproape 1400 de case, alte mii fiind serios afectate, Executivul a trebuit sa se focalizeze pe acoperirea pagubelor suferite de catre populatie. Toate resursele financiare sunt concentrate in aceasta directie, pentru a asigura sinistratilor votanti conditii de viata cat mai decente.

Fondul pentru Mediu a devenit una dintre sursele de finantare cele mai atractive pentru Guvern, mai ales ca de la 1 iulie 2008 incaseaza si taxa de mediu, platita la prima inmatriculare a masinilor. De aceea, este foarte probabil ca Executivul sa fi decis ca banii disponibili in acest Fond sa fie directionati catre repararea infrastructurii afectate de inundatii, iar Programul Rabla pentru tractoare sa astepte pana dupa alegeri.




Excluderi financiare

La ora actuala, producatorii agricoli au la dispozitie doua forme de subven- tionare a achizitiei de tractoare: Programul Rabla si fondurile comunitare. De remarcat faptul ca cele doua programe nu se pot aplica simultan, astfel ca un potential beneficiar nu poate primi subventie si din Fondul pentru Mediu si prin proiecte comunitare.

Potrivit reglementarilor UE, cele doua programe se exclud reciproc, nefiind permisa acordarea unui dublu ajutor financiar pentru o achizitie. Potrivit reprezentantilor fermierilor, unul dintre putinele avantaje ale programului Rabla este ca prima de casare acordata este mai usor de accesat, comparativ cu demersurile care trebuie realizate pentru solicitarea fondurilor europene.

In schimb, prima de 17.000 de lei este insuficienta, pentru ca reprezinta un sfert din pretul unui tractor. Mai mult, programul Rabla nu prevede conditii avantajoase pentru contractarea unui credit, asa cum este in cazul Planului National de Dezvoltare Rurala.

Pe de alta parte, in cazul fondurilor europene, fermierii au de realizat un dosar destul de stufos, care poate determina beneficiarul sa renunte. In plus, accesarea fondurilor comunitare impune respectarea unor conditii impuse de UE. Aceste lucruri fac ca Programul Rabla sa fie mai facil pentru fermierul roman.




Programul pentru tractoare

Programul pentru innoirea parcului de tractoare este destinat persoanelor fizice care detin tractoare mai vechi de 12 ani. Potrivit Legii nr. 10/2008, proprietarul sau mostenitorii acestuia pot beneficia de o subventie de 17.000 de lei pentru achizitia unui tractor nou, cu conditia ca pe cel vechi sa il caseze. Se punea problema ca pentru acest an sa fie incluse in program aproxiamtiv 1200 de tractoare.


Petre Moraru

Sursa: www.abcagricol.ro

Noutati

Cresterea nutriilor: tipuri si linii pure

20-01-2021 Animale de blana

Cresterea nutriilor: tipuri si linii pure

Succesul cresterii nutriilor depinde in primul rand de aptitudinile, cunostintele si capacitatea crescatorului, care trebuie sa aplice in practica anumite principii si metode pentru atingerea acestui scop precis. Dintre metodele de crestere, cea mai obisnuita este cresterea in linie pura, care consta in imperecherea unor animale de acelasi tip. In cadrul fiecarei linii pure (tip de culoare), in orice crescatorie indivizii au calitati diferite sau mai exact specifice in ceea ce priveste dezvoltar... Mai multe>>

Boli specifice virale la iepuri

12-12-2019 Iepuri

Boli specifice virale la iepuri

In continuare va prezentam cele mai importante boli virale specifice iepurilor, respectiv Mixomatoza respiratorie cronica si Boala hemoragica a iepurilor (epizotia cu picorna-virus). Mai multe>>

Consumul de furaje la iepuri

19-06-2019 Iepuri

Consumul de furaje la iepuri

In 24 de ore, un iepure adult cu acces liber la furaje mananca de aproximativ 90 de ori, consumand 4-5 g de fiecare data cand este hranit cu furaj combinat si de pana la 80 de ori cand este hranit traditional. Timpul consumat in total este de 1h 30´ pana la doua ore maxim. Consumul este mai frecvent noaptea decat ziua. Mai multe>>

Boli ale pielii la iepuri

20-03-2019 Iepuri

Boli ale pielii la iepuri

In continuare, va prezentam cele mai des intalnite boli ale pielii la iepuri, respectiv: raia si micozele. Mai multe>>

Alimentatia iepurilor de casa

05-02-2019 Iepuri

Alimentatia iepurilor de casa

Furajarea rationala a iepurilor de casa constituie una din principalele chei ale succesului in cunicultura. Furajele folosite, modul de prezentare, pastrarea si administrarea lor sunt probleme esentiale in cresterea acestei specii. Mai multe>>

Factori ce pot interveni in fiziologia reproductiei la iepuri

13-08-2018 Iepuri

Factori ce pot interveni in fiziologia reproductiei la iepuri

Datorita corelatiei dintre lobul anterior al hipofizei (LAH) si sistemul nervos, functiile sexuale pot fi influentate, in sensul stimularii sau inhibitiei, prin organele de simt si creier. Din acest motiv, functia centrului sexual din hipotalamus si lobul anterior al hipofizei depinde de integritatea sistemului nervos si de echilibrul metabolic, orice decalaj putand duce la scaderea activitatii sexuale sau la oprirea functiei gonadelor si in final, la disparitia instinctului sexual. Mai multe>>

Tranzitul digestiv si particularitatile digestiei la iepuri

03-06-2018 Iepuri

Tranzitul digestiv si particularitatile digestiei la iepuri

Nutretul ingerat sufera in gura modificari fizice (maruntirea, umectarea si amestecarea cu saliva, dar si modificari chimice (descompunerea amidonului in maltoza, sub actiunea amilazei si a maltozei in glucoza, sub actiunea maltazei salivare). Apoi bolul alimentar trece in stomac, cecotrofele sosesc in stomac fara a fi mestecate, regasindu-le intacte in partea fundica a acestuia. Mai multe>>

Ameliorarea Iepurilor: Selectia si Reproductia la Iepuri

19-04-2018 Iepuri

Ameliorarea Iepurilor: Selectia si Reproductia la Iepuri

Desi aparent distincte, aceste probleme se rezolva practic impreuna. De la inceput trebuie aratat ca la reproducerea populatiilor se va avea in vedere catre ce se doreste a se ajunge; rasele au fost inlocuite cu linii ale lor, deoarece pe de o parte rasele de iepuri, in general, mai au inca standarde de expozitie care poate nu corespund cu importanta economica a caracterelor catre care se tinde, iar pe de alta parte se supravegheaza mai usor populatia ca un intreg. Mai multe>>

Rasele grele de iepuri

02-02-2018 Iepuri

Rasele grele de iepuri

Unii iepurii sunt crescuti pentru a fi mici si draguti, iar altii sunt crescuti pentru a fi gigant. Daca sunteti de parere ca mai mare este mai bine, atunci ar trebui sa verificati rase grele de iepuri prezentate in acest articol. Unii iepuri uriasi sunt animale de companie excelente din cauza naturii lor docile, in timp ce altele necesita o manipulare mai atenta. Iata cateva informatii despre patru dintre cele mai populare rase grele de iepuri. Mai multe>>

Ameliorarea la iepurii de casa

12-11-2017 Iepuri

Ameliorarea la iepurii de casa

Ameliorarea are in atentie populatia, nu individul. In principal, selectia, incrucisarea si consagvinizarea sunt influentate sau nu in actiunea lor de structura populatiei, adica de ponderea detinuta de diferite categorii de indivizi din totalul populatiei. Pentru ameliorare, un interes deosebit prezinta structura de reproductie si caracterele demografice ale iepurilor de casa. Mai multe>>

Hranirea iepurilor: Cerintele nutritionale ale iepurelui

12-07-2017 Iepuri

Hranirea iepurilor: Cerintele nutritionale ale iepurelui

O productie buna in cresterea iepurilor este conditionata de o alimentatie echilibrata, susceptibila pe de o parte sa aduca iepurelui toate elementele nutritive necesare, iar pe de alta parte sa evite efectele negative datorita excesului unuia dintre elementele nutritive sau dezechilibrului proportional dintre ele. Mai multe>>