Astazi putem
vorbi, fara sa gresim, despre productia de… servicii. Inclusiv in agricultura.
Mergand mai departe, putem spune ca agentul veterinar face productie. Cum
productie face si soferul camionetei unei campanii de servicii, care vine la
poarta taranului, seara de seara, sa adune laptele dupa ce au fost mulse
vacile.
E normal sa gandim asa? Bineinteles.
Pentru ca si serviciile produc valoare adaugata. Pana si manualul marxist de
economie politica, pentru studentii de la ASE, din anii ’80, recunostea ca "o tara este cu atat mai bogata cu cat are
posibilitatea de a ocupa in sfera productiva (in sensul vechi al conceptului, de fabricare a bunurilor materiale – n.a.) o populatie mai putin numeroasa, in raport cu cea din sfera neproductiva". Caci o tara degeaba fabrica otel daca nu adauga valoare; dar poate adauga
valoare dezvoltand cercetari in agricultura.
Atunci insa deciziile
politice erau subordonate unei alte dogme: aceea ca
munca prestatoare de servicii n-ar produce venit national. Rand pe rand, nu
doar comertul, turismul, unitatile de reparatii, ci si cercetarea agricola au
fost decimate sub impulsul acestei ideologii. Romania, in ceea ce priveste
ponderea populatiei active in servicii si ponderea serviciilor in PIB, s-a
situat in coada Europei.
Acum, lucrurile s-au
schimbat. Dar nu intr-atat cat ar fi fost posibil. Si, mai
ales, nu intr-atat cat ar fi nevoie. Pentru ca investitiile in
servicii sant inca putine. Mult prea putine. Cu deosebire, investitiile in
serviciile pentru agricultura.
Cine sa investeasca in
aceste servicii? Statului nu-i mai ajung banii. Solutia nu poate fi
decat amplificarea investitiilor private. Societatea romaneasca n-a invatat,
deocamdată, ca explozia afacerilor legate de agricultura ne-ar aduce bani multi.
Fara indoiala ca
economia de piata a castigat batalia in societatea romaneasca. Un lucru se intelege insa ceva mai greu: ca trebuie sa
acceptam si legile pietei. Putem noi sa
preamarim mult si bine taranul, in sensul vechi al cuvantului, acela de truditor
al pamantului. El va sucomba daca lucrarea lui nu va fi pusa in valoare
de servicii performante.
Sprijinita
astfel, munca taranului ar deveni competitiva. Deocamdata nu este. In
agricultura noastra, care doar rareori e sprijinita de servicii bine organizate,
productivitatea e de cateva ori mai mica decat in tarile dezvoltate. Eficienta – la fel. Iar calitatea multor produse e jalnica.
Mancam din greu legume si fructe umflate cu "chimicale".
Cum putem iesi din acest
cerc vicios? Fara sa fie atrase noi resurse, inclusiv financiare, fara
programe de cercetare, nu vor putea fi folosite mai bine resursele existente. Caci
e nevoie de mai multi bani pentru investitii, de doxa si de o buna organizare. Daca nu se va investi mai mult, daca nu vor fi create
noi locuri de munca – prin atragerea in productia de servicii a lucratorilor
disponibilizati din productia de fabricate – si daca nu vor fi initiate cercetari
care sa sporeasca productivitatea si calitatea muncii, agricultura nu va iesi din
actualul impas.
Daca ar exista preocupare, taranii cu spirit gospodaresc s-ar putea imbogati
practicand o agricultura in stil traditional, cu ingrasaminte naturale. Produsele lor ar putea astfel sa fie vandute in toata lumea, din America pana
in Japonia. Dar in primul rand, in Romania. S-ar imbogati taranii si s-ar imbogati tara.
Adrian Vasilescu
20-01-2021 Animale de blana
Succesul cresterii nutriilor depinde in primul rand de aptitudinile, cunostintele si capacitatea crescatorului, care trebuie sa aplice in practica anumite principii si metode pentru atingerea acestui scop precis. Dintre metodele de crestere, cea mai obisnuita este cresterea in linie pura, care consta in imperecherea unor animale de acelasi tip. In cadrul fiecarei linii pure (tip de culoare), in orice crescatorie indivizii au calitati diferite sau mai exact specifice in ceea ce priveste dezvoltar... Mai multe>>
12-12-2019 Iepuri
In continuare va prezentam cele mai importante boli virale specifice iepurilor, respectiv Mixomatoza respiratorie cronica si Boala hemoragica a iepurilor (epizotia cu picorna-virus). Mai multe>>
19-06-2019 Iepuri
In 24 de ore, un iepure adult cu acces liber la furaje mananca de aproximativ 90 de ori, consumand 4-5 g de fiecare data cand este hranit cu furaj combinat si de pana la 80 de ori cand este hranit traditional. Timpul consumat in total este de 1h 30´ pana la doua ore maxim. Consumul este mai frecvent noaptea decat ziua. Mai multe>>
20-03-2019 Iepuri
In continuare, va prezentam cele mai des intalnite boli ale pielii la iepuri, respectiv: raia si micozele. Mai multe>>
05-02-2019 Iepuri
Furajarea rationala a iepurilor de casa constituie una din principalele chei ale succesului in cunicultura. Furajele folosite, modul de prezentare, pastrarea si administrarea lor sunt probleme esentiale in cresterea acestei specii. Mai multe>>
13-08-2018 Iepuri
Datorita corelatiei dintre lobul anterior al hipofizei (LAH) si sistemul nervos, functiile sexuale pot fi influentate, in sensul stimularii sau inhibitiei, prin organele de simt si creier. Din acest motiv, functia centrului sexual din hipotalamus si lobul anterior al hipofizei depinde de integritatea sistemului nervos si de echilibrul metabolic, orice decalaj putand duce la scaderea activitatii sexuale sau la oprirea functiei gonadelor si in final, la disparitia instinctului sexual. Mai multe>>
03-06-2018 Iepuri
Nutretul ingerat sufera in gura modificari fizice (maruntirea, umectarea si amestecarea cu saliva, dar si modificari chimice (descompunerea amidonului in maltoza, sub actiunea amilazei si a maltozei in glucoza, sub actiunea maltazei salivare). Apoi bolul alimentar trece in stomac, cecotrofele sosesc in stomac fara a fi mestecate, regasindu-le intacte in partea fundica a acestuia. Mai multe>>
19-04-2018 Iepuri
Desi aparent distincte, aceste probleme se rezolva practic impreuna. De la inceput trebuie aratat ca la reproducerea populatiilor se va avea in vedere catre ce se doreste a se ajunge; rasele au fost inlocuite cu linii ale lor, deoarece pe de o parte rasele de iepuri, in general, mai au inca standarde de expozitie care poate nu corespund cu importanta economica a caracterelor catre care se tinde, iar pe de alta parte se supravegheaza mai usor populatia ca un intreg. Mai multe>>
02-02-2018 Iepuri
Unii iepurii sunt crescuti pentru a fi mici si draguti, iar altii sunt crescuti pentru a fi gigant. Daca sunteti de parere ca mai mare este mai bine, atunci ar trebui sa verificati rase grele de iepuri prezentate in acest articol. Unii iepuri uriasi sunt animale de companie excelente din cauza naturii lor docile, in timp ce altele necesita o manipulare mai atenta. Iata cateva informatii despre patru dintre cele mai populare rase grele de iepuri. Mai multe>>
12-11-2017 Iepuri
Ameliorarea are in atentie populatia, nu individul. In principal, selectia, incrucisarea si consagvinizarea sunt influentate sau nu in actiunea lor de structura populatiei, adica de ponderea detinuta de diferite categorii de indivizi din totalul populatiei. Pentru ameliorare, un interes deosebit prezinta structura de reproductie si caracterele demografice ale iepurilor de casa. Mai multe>>
12-07-2017 Iepuri
O productie buna in cresterea iepurilor este conditionata de o alimentatie echilibrata, susceptibila pe de o parte sa aduca iepurelui toate elementele nutritive necesare, iar pe de alta parte sa evite efectele negative datorita excesului unuia dintre elementele nutritive sau dezechilibrului proportional dintre ele. Mai multe>>
© 2024 Gazeta de Agricultura | Termeni si Conditii >>>