Invatarea pe tot parcursul vietii

2malaies.jpgPromovarea principiului educatiei permanente prin invatarea pe tot parcursul vietii reprezinta pentru Romania o directie de actiune prioritara, data fiind serioasa ramanere in urma in privinta participarii la diferite forme de calificare, recalificare, specializare sau perfectionare profesionala (de peste 5 ori sub media UE), ca si de dezvoltare sociala si personala.






Preocuparile in acest domeniu
sunt esentiale pentru dezvoltarea personala, civica si sociala,
precum si din perspectiva sanselor de obtinere a unui loc de munca mai bine remunerat prin valorificarea rezultatelor invatarii dobandite, de la educatia timpurie pana la studiile post-universitare si alte forme de educatie a adultilor in contexte formale cat si non-formale sau informale.

Dezvoltarea campusurilor educationale preuniversitare si a parcurilor tehnologice de nivel superior va oferi baza logistica pentru sistemele de reimprospatare a cunostintelor, de recalificare si de dobandire de noi statusuri ocupationale adecvate cerintelor de pe piata muncii pentru adulti, alaturi de alte facilitati create anume in acest scop.

Programele si formele de educatie permanenta se adreseaza tuturor grupelor de varsta si nivelurilor de calificare, dar au o importanta speciala in cazul tinerilor, in special al celor care au abandonat scoala inainte de finalizarea cursurilor (rata somajului la aceasta categorie este de 3,5 ori mai mare decat somajul general), al persoanelor varstnice apte de munca si al populatiilor defavorizate sau altor grupuri vulnerabile. Amploarea fenomenelor constatate in Romania, ca si experienta pozitiva dobandita in alte tari ale UE, reclama o abordare coerenta la nivel national, corelata inter-sectorial si realizata in cooperare cu partenerii sociali. Fata de numarul de participanti la programe de calificare si reciclare profesionala de 187 mii persoane in anul 2004, se stabileste ca, la nivelul anului 2015, efectivele sa ajunga la minimun 360 mii, din care 160 mii femei; ponderea elevilor sau studentilor sprijiniti in tranzitia de la scoala la viata activa care au obtinut un loc de munca sau au participat la cursuri ulterioare sa ajunga la 65%, iar numarul celor ce beneficiaza de serviciile de consiliere in cariera sa creasca de la circa 86 mii în 2005 la 400 mii în 2015.

Intregul sistem de educatie si formare profesionala va asimila principiile si obiectivele dezvoltarii durabile ca element integrator al ansamblului de cunostinte, aptitudini si deprinderi necesare existentei si performantei personale si socio-culturale in lumea moderna.

Educatia pentru dezvoltare durabila va fi integrata transversal in toate programele de pregatire, proiectate si organizate prin campuri disciplinare sau module, de la stiintele naturii la practicile responsabile ale civismului, de la sustenabilitatea productiei si consumului in raport cu resursele la insusirea principiilor diversitatii culturale, ale bunei guvernari si ale statului de drept. De asemenea, abordarea educationala a dezvoltarii durabile traverseaza paradigma formala, informala si nonformala.

Educatia pentru dezvoltare durabila necesita cooperare si parteneriat intre multipli factori de decizie: autoritatile centrale si locale, sectorul educational si cel stiintific, sectorul sanatatii, sectorul privat, industria, transportul si agricultura, comertul, sindicatele, mass-media, organizatiile non-guvernamentale, comunitatea locala, cetatenii si organizatiile internationale.

Educatia pentru dezvoltare durabila nu trebuie sa se rezume la un punct de vedere ecologist. Ea se dezvolta ca un concept larg si cuprinzator, reunind aspecte interconectate referitoare la mediu, ca si la problemele economice si sociale. Raportarea la gama extinsa si diversificata de teme care se asociaza principiilor dezvoltarii durabile necesita o abordare inter- si trans-disciplinara in formule educationale integrate, cross-curriculare si complementare care tin seama totodata de specificitatea conditiilor locale, nationale si regionale ca si de contextul global. Sistemul de educatie si formare profesionala va valorifica participarea proactiva si va promova voluntariatul ca expresie a spiritului civic dobandit cu sprijinul scolii.

Prin masurile preconizate, sistemul educational din Romania reconecteaza traditia scolii romanesti la conceptul de educatie pentru dezvoltare durabila ale carei continuturi tematice sunt transversal integrate in sisteme educationale formale, non-formale si informale pe trei dimensiuni, respectiv socio-culturala, ambientala si economica prin:

Continuturi de educatie socio-culturala pe teme locale si universale precum: drepturile omului, pacea si securitatea oamenilor, egalitatea sexelor, diversitate culturala, educatie interculturala, educatie pentru sanatate si pentru calitatea vietii, educatia pentru timpul liber, buna guvernare (transparenta, exprimarea libera a opiniilor, libertatea expresiei, contributia la formularea politicilor), educatia pro-patrimoniu si pentru memoria locala;

Continuturi de educatie ambientala (in si pentru mediu): dezideratul protectiei mediului in procesul de dezvoltare, calitatea mediului, conservarea, protectia si ameliorarea sa devin scopul dezvoltarii; educatia pentru regenerarea mediului natural; educatia pentru reciclarea si refolosirea materialelor;

Continuturi de educatie si formare tehnica si profesionala prin competente si proatitudini (a avea intelegerea realitatii lumii pentru sine si pentru altii; a poseda cunostinte generale si a se specializa intr-un domeniu de activitate dat; a continua sa inveti si a urmari educatia pe tot parcursul vietii intr-o societate care invata); abilitati si aptitudini (a lucra singur sau in echipa cu altii, cu integritate si cu cinste, facand dovada de onestitate, punctualitate si responsabilitate; a se adapta situatiilor diverse; a cunoaste si a intelege probleme si dificultati, a face dovada de creativitate si de gandire critica pentru a gasi solutii, a rezolva conflicte fara recurs la violenta); etica in mijlocul dezvoltarii durabilitatii sociale.

In acest cadru general se vor realiza programe adaptate si diferentiate pentru mediul urban si cel rural in privinta cultivarii sustenabilitatii si implicarii proactive a tinerilor si cadrelor didactice in elaborarea si punerea in aplicare a unor proiecte si programe compatibile cu obiectivele dezvoltarii durabile (de pilda, in cadrul Agendei Locale 21).

Pentru ca obiectivele si masurile stabilite sa aiba impactul dorit, politicile educationale si de formare profesionala aflate in curs de elaborare vor include prevederi cu relevanta directa pentru perspectiva dezvoltarii durabile a Romaniei. Prin corelare cu strategiile nationale si programele sectoriale, tinand seama si de evolutiile demografice previzibile, se va identifica profilul de resurse umane de care Romania va avea nevoie, explicitat pe niveluri educationale, astfel incat sa legitimeze restructurarile de sistem si elaborarea programelor de studiu si curriculum pe baza rezultatelor asteptate ale invatarii. Se va asigura, astfel, o abordare sistemica, generatoare de efecte optime pe termen mediu si lung.

Alocarile pentru finantarea programului de dezvoltare a resurselor umane (cofinantat de Fondul Social European) pentru perioada 2007-2013 se ridica la circa 3,5 miliarde euro, reprezentand 85% din valoarea totala, la care se adauga o contributie nationala de 613 milioane euro.


Sursa:

Strategia Nationala pentru Dezvoltare Durabila a Romaniei

(Orizonturi 2013-2020-2030)

Noutati

Cresterea nutriilor: tipuri si linii pure

20-01-2021 Animale de blana

Cresterea nutriilor: tipuri si linii pure

Succesul cresterii nutriilor depinde in primul rand de aptitudinile, cunostintele si capacitatea crescatorului, care trebuie sa aplice in practica anumite principii si metode pentru atingerea acestui scop precis. Dintre metodele de crestere, cea mai obisnuita este cresterea in linie pura, care consta in imperecherea unor animale de acelasi tip. In cadrul fiecarei linii pure (tip de culoare), in orice crescatorie indivizii au calitati diferite sau mai exact specifice in ceea ce priveste dezvoltar... Mai multe>>

Boli specifice virale la iepuri

12-12-2019 Iepuri

Boli specifice virale la iepuri

In continuare va prezentam cele mai importante boli virale specifice iepurilor, respectiv Mixomatoza respiratorie cronica si Boala hemoragica a iepurilor (epizotia cu picorna-virus). Mai multe>>

Consumul de furaje la iepuri

19-06-2019 Iepuri

Consumul de furaje la iepuri

In 24 de ore, un iepure adult cu acces liber la furaje mananca de aproximativ 90 de ori, consumand 4-5 g de fiecare data cand este hranit cu furaj combinat si de pana la 80 de ori cand este hranit traditional. Timpul consumat in total este de 1h 30´ pana la doua ore maxim. Consumul este mai frecvent noaptea decat ziua. Mai multe>>

Boli ale pielii la iepuri

20-03-2019 Iepuri

Boli ale pielii la iepuri

In continuare, va prezentam cele mai des intalnite boli ale pielii la iepuri, respectiv: raia si micozele. Mai multe>>

Alimentatia iepurilor de casa

05-02-2019 Iepuri

Alimentatia iepurilor de casa

Furajarea rationala a iepurilor de casa constituie una din principalele chei ale succesului in cunicultura. Furajele folosite, modul de prezentare, pastrarea si administrarea lor sunt probleme esentiale in cresterea acestei specii. Mai multe>>

Factori ce pot interveni in fiziologia reproductiei la iepuri

13-08-2018 Iepuri

Factori ce pot interveni in fiziologia reproductiei la iepuri

Datorita corelatiei dintre lobul anterior al hipofizei (LAH) si sistemul nervos, functiile sexuale pot fi influentate, in sensul stimularii sau inhibitiei, prin organele de simt si creier. Din acest motiv, functia centrului sexual din hipotalamus si lobul anterior al hipofizei depinde de integritatea sistemului nervos si de echilibrul metabolic, orice decalaj putand duce la scaderea activitatii sexuale sau la oprirea functiei gonadelor si in final, la disparitia instinctului sexual. Mai multe>>

Tranzitul digestiv si particularitatile digestiei la iepuri

03-06-2018 Iepuri

Tranzitul digestiv si particularitatile digestiei la iepuri

Nutretul ingerat sufera in gura modificari fizice (maruntirea, umectarea si amestecarea cu saliva, dar si modificari chimice (descompunerea amidonului in maltoza, sub actiunea amilazei si a maltozei in glucoza, sub actiunea maltazei salivare). Apoi bolul alimentar trece in stomac, cecotrofele sosesc in stomac fara a fi mestecate, regasindu-le intacte in partea fundica a acestuia. Mai multe>>

Ameliorarea Iepurilor: Selectia si Reproductia la Iepuri

19-04-2018 Iepuri

Ameliorarea Iepurilor: Selectia si Reproductia la Iepuri

Desi aparent distincte, aceste probleme se rezolva practic impreuna. De la inceput trebuie aratat ca la reproducerea populatiilor se va avea in vedere catre ce se doreste a se ajunge; rasele au fost inlocuite cu linii ale lor, deoarece pe de o parte rasele de iepuri, in general, mai au inca standarde de expozitie care poate nu corespund cu importanta economica a caracterelor catre care se tinde, iar pe de alta parte se supravegheaza mai usor populatia ca un intreg. Mai multe>>

Rasele grele de iepuri

02-02-2018 Iepuri

Rasele grele de iepuri

Unii iepurii sunt crescuti pentru a fi mici si draguti, iar altii sunt crescuti pentru a fi gigant. Daca sunteti de parere ca mai mare este mai bine, atunci ar trebui sa verificati rase grele de iepuri prezentate in acest articol. Unii iepuri uriasi sunt animale de companie excelente din cauza naturii lor docile, in timp ce altele necesita o manipulare mai atenta. Iata cateva informatii despre patru dintre cele mai populare rase grele de iepuri. Mai multe>>

Ameliorarea la iepurii de casa

12-11-2017 Iepuri

Ameliorarea la iepurii de casa

Ameliorarea are in atentie populatia, nu individul. In principal, selectia, incrucisarea si consagvinizarea sunt influentate sau nu in actiunea lor de structura populatiei, adica de ponderea detinuta de diferite categorii de indivizi din totalul populatiei. Pentru ameliorare, un interes deosebit prezinta structura de reproductie si caracterele demografice ale iepurilor de casa. Mai multe>>

Hranirea iepurilor: Cerintele nutritionale ale iepurelui

12-07-2017 Iepuri

Hranirea iepurilor: Cerintele nutritionale ale iepurelui

O productie buna in cresterea iepurilor este conditionata de o alimentatie echilibrata, susceptibila pe de o parte sa aduca iepurelui toate elementele nutritive necesare, iar pe de alta parte sa evite efectele negative datorita excesului unuia dintre elementele nutritive sau dezechilibrului proportional dintre ele. Mai multe>>