Promovarea
principiului educatiei permanente prin invatarea pe tot parcursul vietii reprezinta
pentru Romania o directie de actiune prioritara, data fiind serioasa ramanere in
urma in privinta participarii la diferite forme de calificare, recalificare,
specializare sau perfectionare profesionala (de peste 5 ori sub media UE), ca
si de dezvoltare sociala si personala.
Preocuparile
in acest domeniu sunt esentiale pentru dezvoltarea personala, civica si
sociala, precum si din perspectiva sanselor de obtinere a unui
loc de munca mai bine remunerat prin valorificarea rezultatelor invatarii dobandite,
de la educatia timpurie pana la studiile post-universitare si alte forme de
educatie a adultilor in contexte formale cat si non-formale sau informale.
Dezvoltarea
campusurilor educationale preuniversitare si a parcurilor tehnologice de nivel
superior va oferi baza logistica pentru sistemele de reimprospatare
a cunostintelor, de recalificare si de dobandire de noi statusuri ocupationale
adecvate cerintelor de pe piata muncii pentru adulti, alaturi de alte facilitati
create anume in acest scop.
Programele
si formele de educatie permanenta se adreseaza tuturor
grupelor de varsta si nivelurilor de calificare, dar au o importanta speciala in
cazul tinerilor, in special al celor care au abandonat scoala inainte de
finalizarea cursurilor (rata somajului la aceasta categorie este de 3,5 ori mai
mare decat somajul general), al persoanelor varstnice apte de munca si al
populatiilor defavorizate sau altor grupuri vulnerabile. Amploarea fenomenelor
constatate in Romania, ca si experienta pozitiva dobandita in alte tari ale UE,
reclama o abordare coerenta la nivel national, corelata inter-sectorial si
realizata in cooperare cu partenerii sociali. Fata de numarul de participanti
la programe de calificare si reciclare profesionala de 187 mii persoane in anul
2004, se stabileste ca, la nivelul anului 2015, efectivele sa ajunga la minimun
360 mii, din care 160 mii femei; ponderea elevilor sau studentilor sprijiniti in
tranzitia de la scoala la viata activa care au obtinut un loc de munca sau au participat
la cursuri ulterioare sa ajunga la 65%, iar numarul celor ce beneficiaza de serviciile
de consiliere in cariera sa creasca de la circa 86 mii în 2005 la 400 mii în
2015.
Intregul sistem
de educatie si formare profesionala va asimila principiile si obiectivele dezvoltarii durabile ca element integrator al
ansamblului de cunostinte, aptitudini si deprinderi necesare existentei si
performantei personale si socio-culturale in lumea moderna.
Educatia
pentru dezvoltare durabila va fi integrata transversal in toate programele
de pregatire, proiectate si organizate prin campuri disciplinare sau module, de
la stiintele naturii la practicile responsabile ale civismului, de la
sustenabilitatea productiei si consumului in raport cu resursele la insusirea
principiilor diversitatii culturale, ale bunei guvernari si ale statului de
drept. De asemenea, abordarea educationala a dezvoltarii durabile traverseaza
paradigma formala, informala si nonformala.
Educatia
pentru dezvoltare durabila necesita cooperare si parteneriat intre multipli
factori de decizie: autoritatile centrale si locale, sectorul educational
si cel stiintific, sectorul sanatatii, sectorul privat, industria, transportul
si agricultura, comertul, sindicatele, mass-media, organizatiile
non-guvernamentale, comunitatea locala, cetatenii si organizatiile internationale.
Educatia
pentru dezvoltare durabila nu trebuie sa se rezume la un punct de vedere ecologist. Ea se
dezvolta ca un concept larg si cuprinzator, reunind aspecte interconectate referitoare
la mediu, ca si la problemele economice si sociale. Raportarea la gama extinsa si
diversificata de teme care se asociaza principiilor dezvoltarii durabile
necesita o abordare inter- si trans-disciplinara in formule educationale
integrate, cross-curriculare si complementare care tin seama totodata de
specificitatea conditiilor locale, nationale si regionale ca si de contextul
global. Sistemul de educatie si formare profesionala va valorifica participarea
proactiva si va promova voluntariatul ca expresie a spiritului civic dobandit
cu sprijinul scolii.
Prin
masurile preconizate, sistemul educational din Romania reconecteaza traditia scolii
romanesti la conceptul de educatie pentru dezvoltare durabila ale carei continuturi
tematice sunt transversal integrate in sisteme educationale formale,
non-formale si informale pe trei dimensiuni, respectiv socio-culturala,
ambientala si economica prin:
Continuturi de educatie socio-culturala pe
teme locale si universale precum: drepturile omului, pacea si securitatea
oamenilor, egalitatea sexelor, diversitate culturala, educatie interculturala,
educatie pentru sanatate si pentru calitatea vietii, educatia pentru timpul
liber, buna guvernare (transparenta, exprimarea libera a opiniilor, libertatea expresiei,
contributia la formularea politicilor), educatia pro-patrimoniu si pentru memoria
locala;
Continuturi de educatie ambientala (in si
pentru mediu): dezideratul protectiei mediului in procesul de dezvoltare,
calitatea mediului, conservarea, protectia si ameliorarea sa devin scopul
dezvoltarii; educatia pentru regenerarea mediului natural; educatia pentru
reciclarea si refolosirea materialelor;
Continuturi de educatie si formare tehnica si
profesionala prin competente si proatitudini (a avea intelegerea
realitatii lumii pentru sine si pentru altii; a poseda cunostinte generale si a
se specializa intr-un domeniu de activitate dat; a continua sa inveti si a urmari
educatia pe tot parcursul vietii intr-o societate care invata); abilitati si
aptitudini (a lucra singur sau in echipa cu altii, cu integritate si cu cinste,
facand dovada de onestitate, punctualitate si responsabilitate; a se adapta
situatiilor diverse; a cunoaste si a intelege probleme si dificultati, a face
dovada de creativitate si de gandire critica pentru a gasi solutii, a rezolva
conflicte fara recurs la violenta); etica in mijlocul dezvoltarii durabilitatii
sociale.
In acest cadru
general se vor realiza programe adaptate si diferentiate pentru mediul urban si
cel rural in privinta cultivarii sustenabilitatii si implicarii proactive a
tinerilor si cadrelor didactice in elaborarea si punerea in aplicare a unor
proiecte si programe compatibile cu obiectivele dezvoltarii durabile (de pilda,
in cadrul Agendei Locale 21).
Pentru
ca obiectivele si masurile stabilite sa aiba impactul dorit,
politicile educationale si de formare profesionala aflate in curs de elaborare
vor include prevederi cu relevanta directa pentru perspectiva dezvoltarii
durabile a Romaniei. Prin corelare cu strategiile nationale si programele
sectoriale, tinand seama si de evolutiile demografice previzibile, se va
identifica profilul de resurse umane de care Romania va avea nevoie, explicitat
pe niveluri educationale, astfel incat sa legitimeze restructurarile de sistem
si elaborarea programelor de studiu si curriculum pe baza rezultatelor asteptate
ale invatarii. Se va asigura, astfel, o abordare sistemica, generatoare de
efecte optime pe termen mediu si lung.
Alocarile
pentru finantarea programului de dezvoltare a resurselor umane (cofinantat de
Fondul Social European) pentru perioada 2007-2013 se ridica la circa 3,5
miliarde euro, reprezentand 85% din valoarea totala, la care se adauga o
contributie nationala de 613 milioane euro.
Sursa:
Strategia Nationala
pentru Dezvoltare Durabila a Romaniei
(Orizonturi 2013-2020-2030)
20-01-2021 Animale de blana
Succesul cresterii nutriilor depinde in primul rand de aptitudinile, cunostintele si capacitatea crescatorului, care trebuie sa aplice in practica anumite principii si metode pentru atingerea acestui scop precis. Dintre metodele de crestere, cea mai obisnuita este cresterea in linie pura, care consta in imperecherea unor animale de acelasi tip. In cadrul fiecarei linii pure (tip de culoare), in orice crescatorie indivizii au calitati diferite sau mai exact specifice in ceea ce priveste dezvoltar... Mai multe>>
12-12-2019 Iepuri
In continuare va prezentam cele mai importante boli virale specifice iepurilor, respectiv Mixomatoza respiratorie cronica si Boala hemoragica a iepurilor (epizotia cu picorna-virus). Mai multe>>
19-06-2019 Iepuri
In 24 de ore, un iepure adult cu acces liber la furaje mananca de aproximativ 90 de ori, consumand 4-5 g de fiecare data cand este hranit cu furaj combinat si de pana la 80 de ori cand este hranit traditional. Timpul consumat in total este de 1h 30´ pana la doua ore maxim. Consumul este mai frecvent noaptea decat ziua. Mai multe>>
20-03-2019 Iepuri
In continuare, va prezentam cele mai des intalnite boli ale pielii la iepuri, respectiv: raia si micozele. Mai multe>>
05-02-2019 Iepuri
Furajarea rationala a iepurilor de casa constituie una din principalele chei ale succesului in cunicultura. Furajele folosite, modul de prezentare, pastrarea si administrarea lor sunt probleme esentiale in cresterea acestei specii. Mai multe>>
13-08-2018 Iepuri
Datorita corelatiei dintre lobul anterior al hipofizei (LAH) si sistemul nervos, functiile sexuale pot fi influentate, in sensul stimularii sau inhibitiei, prin organele de simt si creier. Din acest motiv, functia centrului sexual din hipotalamus si lobul anterior al hipofizei depinde de integritatea sistemului nervos si de echilibrul metabolic, orice decalaj putand duce la scaderea activitatii sexuale sau la oprirea functiei gonadelor si in final, la disparitia instinctului sexual. Mai multe>>
03-06-2018 Iepuri
Nutretul ingerat sufera in gura modificari fizice (maruntirea, umectarea si amestecarea cu saliva, dar si modificari chimice (descompunerea amidonului in maltoza, sub actiunea amilazei si a maltozei in glucoza, sub actiunea maltazei salivare). Apoi bolul alimentar trece in stomac, cecotrofele sosesc in stomac fara a fi mestecate, regasindu-le intacte in partea fundica a acestuia. Mai multe>>
19-04-2018 Iepuri
Desi aparent distincte, aceste probleme se rezolva practic impreuna. De la inceput trebuie aratat ca la reproducerea populatiilor se va avea in vedere catre ce se doreste a se ajunge; rasele au fost inlocuite cu linii ale lor, deoarece pe de o parte rasele de iepuri, in general, mai au inca standarde de expozitie care poate nu corespund cu importanta economica a caracterelor catre care se tinde, iar pe de alta parte se supravegheaza mai usor populatia ca un intreg. Mai multe>>
02-02-2018 Iepuri
Unii iepurii sunt crescuti pentru a fi mici si draguti, iar altii sunt crescuti pentru a fi gigant. Daca sunteti de parere ca mai mare este mai bine, atunci ar trebui sa verificati rase grele de iepuri prezentate in acest articol. Unii iepuri uriasi sunt animale de companie excelente din cauza naturii lor docile, in timp ce altele necesita o manipulare mai atenta. Iata cateva informatii despre patru dintre cele mai populare rase grele de iepuri. Mai multe>>
12-11-2017 Iepuri
Ameliorarea are in atentie populatia, nu individul. In principal, selectia, incrucisarea si consagvinizarea sunt influentate sau nu in actiunea lor de structura populatiei, adica de ponderea detinuta de diferite categorii de indivizi din totalul populatiei. Pentru ameliorare, un interes deosebit prezinta structura de reproductie si caracterele demografice ale iepurilor de casa. Mai multe>>
12-07-2017 Iepuri
O productie buna in cresterea iepurilor este conditionata de o alimentatie echilibrata, susceptibila pe de o parte sa aduca iepurelui toate elementele nutritive necesare, iar pe de alta parte sa evite efectele negative datorita excesului unuia dintre elementele nutritive sau dezechilibrului proportional dintre ele. Mai multe>>
© 2024 Gazeta de Agricultura | Termeni si Conditii >>>