Reproductia la nurca

Detalii

Categorie: Animale de blana

26 Iulie 2016

In cresterea nurcilor, rezultatele economice depind in cea mai mare masura de activitatea functionala a matcii de reproductie, respectiv de numarul de produsi obtinuti anual si destinati sacrificarii pentru valorificarea blanii.

Aceasta inseamna ca trebuie acordata o atentie deosebita organizarii si desfasurarii procesului de reproductie, respectiv producerii si cresterii pana la intarcare a unui numar cat mai mare de pui la fiecare femela. De altfel, importanta reproductiei nu se margineste numai la aspectul numeric; este bine cunoscut faptul ca de modul in care decurge gestatia si mai ales cresterea in perioada de alaptare, depinde in mod esential, in final, dimensiunea blanurilor, unul din cele mai importante caractere ce redau valoarea comerciala a acestora.

Procesul reproductiei este unul dintre punctele cele mai dificile la toate speciile de animale domestice, datorita complexitatii functiilor reproductive si dificultatilor pe care le intampina crescatorul in realizarea conditiilor impuse de cerintele fiziologice ale acestui proces. La nurca, aceste dificultati sunt cu atat mai mari cu cat evolutia naturala a speciei a determinat o serie de particularitati ce constituie adaptari pentru supravietuire si a caror desconsiderare se poate solda cu lichidarea crescatoriei. Nurca crescuta in captivitate isi pastreaza aproape nemodificate toate caracteristicile fiziologice ale formei salbatice, procesul reproductiei fiind, in acest sens, foarte elocvent.

Reproductia la nurca prezinta o serie de particularitati care constituie forme de adaptare la conditiile de mediu, asigurand supravietuirea si conservarea speciei. Prezentam in continuare unele dintre aceste particularitati de reproductie de care trebuie sa se tina seama in organizarea si efectuarea acestui proces in conditiile de captivitate. Reproductia are loc o singura data pe an, o perioada scurta de timp, dupa care urmeaza o perioada lunga de inactivitate sexuala, rutul durand in general 25-30 zile, cu unele intensificari ce se repeta la anumite intervale. Dehiscenta foliculilor ovarieni nu este spontana ci este provocata de actul montei, respectiv fecundarea ovulelor de catre spermatozoizi producandu-se in portiunea superioara a aparatului sexual al femelei de nurca. Ovulele fecundate incep imediat diviziunea celulara, pana la stadiul de blastula si raman in aceasta faza 10-40 de zile fara sa se nideze pe peretele uterin. Aceasta reprezinta asa numita ''faza latenta'' sau ''implantatia lenta'', denumita si ''stadiul de plutire blastocitara''. Dupa monta si fecundare, femele pot intra din nou in calduri si o noua imperechere produce o noua ovulatie si o noua fecundare - asa numitul fenomen de superovulatie. Procesul reproductiei la nurca are un caracter sezonier bine delimitat. Astfel la nurca americana (Mustela vizion) de exemplu, caldurile apar numai in lunile februarie-martie; in emisfera sudica (Argentina, Brazilia etc) aparitia caldurilor se deplaseaza in lunile august-septembrie, ceea ce demonstreaza dependenta acestui proces de conditiile de mediu, indeosebi de caldura zilei lumina.

Rezultatele reproductiei la nurci depind de desfasurarea normala a procesului sexual atat la mascul cat si la femela. Organizarea si realizarea acestui proces sunt strict dependente de particularitatile de functionare ale aparatului reproducator la cele doua sexe. La masculi, productia de spermatozoizi ajunge la maximum in luna ianuarie si se mentine ridicata si in luna februarie. In acesta perioada, o ejaculare normala contine 50 000 pana la 500 000 spermatozoizi pe mm³. La o monta normala, un mascul ejaculeaza aproximativ 80 milioane de spermatozoizi. Semnele de apropiere ale sezonului de monta sunt manifestate in egala masura atat de masculi cat si de femele, inca de la inceputul lunii februarie, cand animalele devin nelinistite si emit sunete caracteristice. Ciclul sexual la femela de nurca se imparte in 3 perioade. Prima perioada, perioada de liniste sau anestrus, dureaza 5 luni (iulie-noiembrie). In timpul anoestrului procesele poliferative ale organului sexual nu sunt situate in totalitate, ci sunt incetinite. In aceasta perioada se observa procesul contrar, de involutie foliculara si atrezia foliculilor. Procesul involutiv se remarca mai pregnant in luna octombrie, cand in ovare se produce inlocuirea foliculilor maturi. Perioada a doua, perioada poliferativa sau proestus dureaza trei luni (decembrie-februarie). In ovare se produce o crestere activa a foliculior primari si primordiali. Multi dintre ei ajung la marimi considerabile, iar in ei se observa ovula. Perioada a treia, perioada de calduri, sau oestrus, dureaza o singura luna (martie). In aceasta perioada se produce o activizare puternica a manifestarilor sexuale la nurca. Foliculii in ovarele femelelor batrane apar in cursul intregului an, dar in perioada oestrului se observa o crestere considerabila a numarului lor. Dupa unele date, consecutiv imperecherii, nurca ovuleaza in medie 9 ovule, 10 ovule, 8 sau 13 ovule. Momentul intrarii in calduri a femelelor variaza in functie de tipul de culoare a nurcilor si de varsta, cat si temperatura atmosferica, durata si intensitatea luminii, starea vremii etc. La nurcile primipare caldurile apar ceva mai tarziu decat la cele in varsta. Lumina joaca un rol primordial in aparitia caldurilor. La nurcile care sunt tinute in soproane foarte intunecate, de la intarcare pana la imperechere, nu apar caldurile. La fel se intampla si la masculii tineri, care, daca sunt tinuti in astfel de conditii, devin reproducatori slabi. Pentru executarea actului sexual, masculul urmareste sa prinda femela de ceafa si sa o tina strans cu dintii, concomitent incearca sa o ridice si sa fixeze partea posterioara a acesteia cu membrele sale poterioare. In timpul actului sexual, el capata forma literei S si are un facies caracteristic, cu exoftamie pronuntata. Durata actului sexual variaza in limite destul de largi. Foarte rar dureaza sub 10-12 minute, iar in unele cazuri se poate prelungi pana la 3-4 ore. Durata medie a actului sexual este o ora. Prelungirea duratei actului sexual nu este determinata de o ejaculare lenta, ci de schimbarea impulsurilor neuroemotionale caracteristice animalelor.

Medic veterinar
Dr.Galatanu Diana Monica

• < Anterior
• Următor >