"Scopul cetatii" si "Opera omului de bine" definite de Aristotel, Socrate si Cicero.
Scopul cetatii este binele suprem
In perioada clasica,
Platon sustine ca “Principiul oricarei comunitati umane este justitia” Din
acest motiv, pentru ca justitia emana de la individ “in al carui suflet fiecare
parte isi indeplineste functia proprie, atunci statul va trebui organizat
corespunzator organizarii sufletului individual." El impartea sufletul
omenesc in ratiune, curaj si dorinta. Face propuneri de a organiza statul
conform acestei structuri. Astfel corespunzator acelei parti din sufletul
omenesc numit ratiune, conducerea cetatii ar trebui sa fie facuta de catre
magistratii - filosofi, corespunzator curajului, apararea cetatii sa fie facuta
de catre paznicii cetatii, iar corespunzator dorintei, produsele necesare
traiului material sa fie facute de catre lucratori si negutatori, care sunt
condusi de dorinta. Esential intr-o cetate este ca locuitorii ei sa-si respecte
propria conditie.
Platon considera ca
cetatea, respectiv, statul, se naste dintr-o nevoie vitala a oamenilor de a fi
impreuna. El pune in seama lui Socrate, urmatoarea conceptie
despre geneza cetatii: “O cetate se naste – am zis eu – dupa cate cred,
deoarece fiecare dintre noi nu este autonom, ci duce lipsa de multe. Ori crezi
ca exista alta pricina pentru intemeierea unei cetati?”. “Astfel, fiecare il
accepta pe un al doilea, avandu-l in vedere pe un al treilea, si avand nevoie
de un al patrulea, iar, strangandu-se multi intr-un singur loc spre a fi
partasi si a se intrajutora, ne fac sa dam salasului comun numele de cetate,
nu?” . El considera ca nevoia dureaza cetatea. Nevoile primordiale care sunt
menite a fi satisfacute inauntrul cetatii sunt nevoia de hrana, nevoia de
locuinta si nevoia de imbracaminte.
Pe masura ce
aceste nevoi sunt satisfacute, si pe masura ce cetatea creste, apar alte nevoi
care trebuie la randul lor satisfacute, intr-o inlantuire logica, explicata pe
larg in dialogul Republica, Partea a II- a. In aceasta evolutie a cetatii, sesizeaza
necesitatea diviziunii muncii. Prin tehnica
socratica a dialogului (“dialego”), demonstreaza pas cu pas necesitatea
existentei, intr-o cetate, a agricultorilor, mestesugarilor, constructorilor,
negutatorilor, navigatorilor etc. Ajunge, in aceeasi inlantuire logica,
la necesitatea pietei si a unui simbol banesc in circuitul marfurilor. Chiar si
precupetii, care sunt “cei mai slabi fiziceste si nefolositori pentru alta
munca” isi gasesc utilitatea intr-o astfel de cetate.
Glaucon, il
intreaba pe Socrate, “Dar daca, Socrate, ai orandui o cetate a porcilor, cu ce
altceva decat cu acestea i-ai ingrasa?” prilej pentru Socrate de a arata felul in care in cetate patrunde dreptatea si
nedreptatea. Pentru el, cetatea ajunge o cetate a porcilor prin adaugarea la
cele strict trebuincioase omului a lucrurilor inutile (si pe care el le da cu
titlu de exemplu: uleiuri aromate, tamaie, curtezane, picturi, brodeli etc
facute pentru placere).
Intelepciunea de
altfel este una din cele patru calitati esentiale pentru o cetate:
intelepciunea, vitejia, cumpatarea, dreptatea.
In curentul
sofist al gandirii filosofice, Kallikle crede ca legea (nomos) este o inventie a celor slabi,
care sunt de obicei cei multi, pentru a se apara de cei puternici. La
fel gandeste si sofisul Critias, unul dintre cei 30 de tirani. El scrie in
drama “Sisif” ca "legile insa pedepsesc doar delictul si nu il previn,
nici nu asaneaza cetatea de acte antisociale."
Democrit credea ca la viata
obsteasca oamenii au ajuns invatati de propria experienta si
determinati de nevoie.
Pericle,
care a ajuns in 461 i.Hr. in fruntea cetatii Atenei, intr-o perioada de maxima
inflorire a acesteia, spunea ca “Nu saracia este socotita la noi rusinoasa ci faptul de a
nu face nimic pentru a iesi din ea”. De
asemenea, mai spunea ca “Statul nostru se numeste democratie pentru ca apartine
celor multi”.
Aristotel, in lucrarile
sale, este adeptul ideii ca oamenii de la natura sunt animale politice, adica
fiinte care traiesc numai in societate, si ca societate. Comunitatea
este o asociatie in vederea unui bine. Ea este temeiul sigur si singurul cadru
posibil pentru om. Este de remarcat la Aristotel, ideea ca “asociatia politica
este cea mai buna cand este formata din cetateni cu avere mijlocie” pentru
echilibrul social, solidaritatea si stabilitatea sociala. Ideea a fost preluata
de gandirea politica moderna, si de cea economica.
Scopul cetatii este
Binele suprem. Cetatea nu are vreun tel special, nici
vreun scop care sa fie el insusi un alt scop, ci scopul ultim” Cum stim daca
comunitatea este desavarsita? Raspunsul lui Aristotel este conform cu fizica
sa: o fiinta desavarsita este o fiinta care poate sa traiasca prin ea insasi,
care nu are nevoie de alta; comunitatea desavarsita este cetatea, pentru ca a
atins nivelul autarhiei, adica poate sa fie suficienta siesi. Deci marimea
optima pentru o cetate este cea care permite autarhia. Dincolo de ea nu exista
decat grupari artificiale, fara consistenta (uniuni de cetati, federatii etc).
Politica este opera
omului de bine
Grecul Polybius, un grec
latinizat, asa cum l-a numit mai tarziu gandirea politica moderna, gasea ca
cheia succesului Romei era guvernamantul sau mixt Republica Romana era un guvernamant mixt,
spunea el, deoarece nici o singura persoana, nici mai multe, nici cei multi nu
detin excesiv puterea. Republica Romana a impartit puterea intre ei. Astfel
poporul ca intreg exercita un oarecare control asupra deciziilor politice prin
adunari dar la fel faceau si aristocratii care controlau Senatul. Apoi, in
locul unui monarh, Republica se baza pe consuli pentru implementarea
politicilor. Fiecare il controla pe celalalt, iar rezultatul era o forma de
guvernamant libera, stabila si de durata.
Virtutea, spune Cicero,
consta, integral, in fapte. Ori, cea mai inalta fapta este
guvernarea cetatii. A conduce treburile publice inseamna cea mai frumoasa
functiune a intelepciunii, a experientei si a virtutii. Politica este opera omului de bine.
A juca un rol in viata publica este, in gandirea ciceroniana, o datorie morala,
cu toate incovenientele si pericolele care pandesc pe cei care au asemenea
inalta indeletnicire. Patria revendica in serviciul sau cea mai mare parte si
cea mai inalta din fortele sale, “adica tot ce are mai bun sufletul nostru,
spiritul nostru, inteligenta noastra”. Caci numai asa, Statul o data
servit sub diversele forme ale actiunii civice, restul cetatenilor poate
sa se consacre vietii private.
Pentru omul de bine cea mai
funesta dintre dizgratii este aceea sa se supuna unui om rau. Ori rautatea va
triumfa cu necesitate daca oamenii de bine se abtin, si Republica “se va
sfarama in bucati”.
Daca faptul guvernarii cere
de la oameni asa mari calitati, autoritatea nu este prin ea insasi un fapt al
omului. Autoritatea este elementul poporului, “res publica”. Cicero insista
astfel asupra notiunii de popor careia ii da o definitie de multe ori reluata
si discutata. Sub acest termen el intelege nu o asa-zisa adunatura
de oameni, o multime, o turma, o hoarda. Ci “un grup numeros de oameni
asociati unii cu altii prin aderarea lor la o aceeasi lege si printr-o anumita
comunitate de interese”. Cauza acestei asocieri de oameni nu este slabiciunea
lor, teama lor fata de semeni sau de animale, ci propria lor natura. La Cicero,
precum la Aristotel, reuniunea oamenilor este un fenomen natural, in sanul
careia se dezvolta esenta fiintei umane.
In “Republica”
Cicero spune: “La
noi Statul se constituie nu prin geniul unuia singur, ci printr-un fel de geniu
comun a numerosi cetateni…nu in cursul unei vieti de om, ci pe parcursul urmat
de generatii in timpul a multe secole”. Puterea
statului depaseste cu mult individul, oricat de genial ar fi acesta. Este nevoie de efortul unui popor,
timp de generatii, pentru a duce puterea politica la gradul de
perfectiune.
31-08-2023 Obiceiuri si traditii
Prima editie a evenimentului „Noaptea Muzeelor la Sate” va avea loc in 2 septembrie 2023 si va aduce in prim plan spatii cu valoare istorica si de patrimoniu din satele si comunele din 36 de judete ale Romaniei. „Noaptea Muzeelor la Sate” se va desfasura dupa acelasi tipar ca si „Noaptea Muzeelor”. Vizitatorii vor avea ocazia de a explora colectii si de a afla povesti cu valoare culturala si istorica, reprezentative pentru spatiul rural romanesc. Mai multe>>
26-10-2022 Obiceiuri si traditii
Nunta este un eveniment conturat in jurul unor elemente pline de semnificatie. Fiecare cuplu care alege sa se casatoreasca acorda atentie maxima modului in care arata sala de evenimente, muzicii, mancarurilor, locurilor de la mese, imbracamintii etc.. Mai multe>>
01-11-2020 Obiceiuri si traditii
Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale saluta finalizarea procesului de inscriere a elementului cultural Transhumanta carpatica, parte a vietii pastorale traditionale, in Inventarul national al elementelor vii de patrimoniu cultural imaterial. Acesta este un prim pas, procesul de inscriere a Transhumantei carpatice in Patrimoniul Cultural Imaterial al Umanitatii UNESCO, fiind de asemenea demarat, in cadrul unui dosar multinational la care participa 10 state. Mai multe>>
31-07-2020 Obiceiuri si traditii
Cea de-a opta editie a celui mai mare festival dedicat culturii si traditiilor sasesti din Transilvania, Saptamana Haferland, va avea loc online, in perioada 31 iulie – 2 august, aducand in prim-plan valorile autentice si frumusetea meleagurilor din Tara Ovazului. Tematica acestui an, Traditia continua, a ambitionat cu atat mai mult organizatorii pentru a promova in mediul online cele mai reprezentative initiative din zona, dar si pentru a oferi in continuare o platforma tinerilor artisti si cel... Mai multe>>
22-05-2019 Obiceiuri si traditii
USAMV Cluj-Napoca si Muzeul Etnografic al Transilvaniei, in parteneriat cu GAL Napoca Porolissum si Centrul Judetean pentru Conservarea si Promovarea Culturii Traditionale Cluj, va invita sa participati sambata, 25 mai 2019, incepand cu ora 11.00, la manifestarea culturala ”Impreunisul – Masurisul oilor in Transilvania traditionala”, care va avea loc in Parcul Etnografic ”Romulus Vuia”, la ”Gospodaria din Maramures”. Mai multe>>
18-06-2018 Obiceiuri si traditii
In fiecare an, in preajma solstitiului de vara, calendarul marcheaza Sarbatoarea Sanzienelor care este legata de cultul recoltei, al vegetatiei si al fecunditatii. Asociatia Culturala „Patrimoniu pentru Viitor” va invita sambata, 23 iunie, orele 19.00, sa ne bucuram impreuna de traditia straveche a inceputului de vara. Vino alaturi de noi la o sarbatoare cu muzica, expozitii, ateliere si povesti, gazduita in gradina feerica de pe B-dul Poligrafiei nr. 4. Mai multe>>
07-05-2018 Obiceiuri si traditii
Pasul Huta dintre Tara Oasului si Maramures este, an de an, gazda uneia dintre cele mai stravechi datini din tara: "Sambra Oilor" - cea mai mare si mai veche serbare campeneasca, legata de ocupatia traditionala a pastoritului. Evenimentul se desfasoara anual in prima duminica a lunii mai, ajungand in acest an la cea de a 62-a editie si bucurandu-se de un real succes. Mai multe>>
10-09-2017 Obiceiuri si traditii
In perioada 23-27 august 2017 a fost organizata cea de-a III-a Sarbatoare a Carpatilor, manifestare care a reunit valahii din Carpatii Nordici din Europa. Evenimentul a cuprins si o componenta stiintifica in cadrul careia au fost dezbatute sprijinul logistic/financiar al acestor zone montane ale Carpatilor si pastrarea meseriilor traditionale de ciobani, baci si procesatori de produse ovine. In plus, intrunirea valahilor din Carpati a promovat cazuri de buna practica, prezentari artistice tradit... Mai multe>>
26-01-2017 Obiceiuri si traditii
Obiceiul "Fuga Lolelor" se desfasoara anual in ultima saptamana din luna ianuarie. Acesta reprezinta o traditie veche de breasla si de carnaval care a apartinut comunitatii sasesti din Agnita. In acest sfarsit de saptamana la Muzeul ASTRA va avea loc o actiune dedicata obiceiului. Mai precis, sambata, 28 ianuarie, intre orele 11 si 14, in Muzeul in aer liber din Dumbrava Sibiului se va reconstitui primirea in gospodarie si in casa a Lolelor. Mai multe>>
05-01-2017 Obiceiuri si traditii
Imediat dupa sarbatorile iernii, ne intorcem la muncile gospodaresti, specifice lunii Gerar. Dupa ce trec primele sarbatori Sfantul Vasile (1 ianuarie), Boboteaza (6 ianuarie) si Sfantul Ion (7 ianuarie), satenii incep pregatirile de primavara, chiar daca pamantul este inghetat. Mai multe>>
16-12-2016 Obiceiuri si traditii
Ritualul bradului era consacrat in sarbatorile solstitiului de iarna inainte de nasterea lui Hristos. Mai multe>>
© 2024 Gazeta de Agricultura | Termeni si Conditii >>>