Datorita rezistentei darze a taranimii
la colectivizarea agriculturii, pe de o parte, precum si a ezitarilor politice de la centru, pe de alta parte, procesul de
colectivizare a avut o istorie lunga si foarte sinuoasa, marcata de ofensive
violente dar si de retrageri tactice sau fortate ale autoritatilor.
Procesul de colectivizare s-a desfasurat in doua valuri principale, 1949-1953 si
1953-1962, impartite la randul lor in numeroase etape sau stadii.
Primul val al
"transformarii socialiste a agriculturii" (1949-1953), coincide in buna masura cu perioada in care, in intregul lagar comunist, exceptand
Iugoslavia lui Tito, Moscova a incercat sa impuna colectivizarea rapida, in
vreme ce liderii locali cautau sa implementeze acest proces in mod gradual.
Robert
Levy identifica cinci stadii distincte ale colectivizarii din Romania:
martie 1949 - februarie 1950; februarie -15 iunie 1950; 15 iunie - septembrie 1950;
octombrie 1950 - ianuarie1952; ianuarie 1952 - aprilie 1953; marcate de directive
politice contradictorii venite de la Bucuresti, de lupte intestine pentru
putere intre factiuni politice rivale in sanul partidului si de ezitarile de a
urma in totalitate modelul sovietic de colectivizare.
De-a lungul
acestui prim val, ezitarile autoritatilor au cauzat progrese fortate, dar si
retrageri dramatice. Manevrele menite sa tempereze colectivizarea reprezentau o
incercare zadarnica in fata presiunii sovietice. Ele explica insa, alaturi de
rezistenta notabila a taranimii romane, curentele schimbatoare si masurile
contradictorii din primul val al colectivizarii in Romania.
Cel mai
semnificativ eveniment politic al primului val a fost eliminarea grupului
condus de Ana Pauker din conducerea partidului si a sectiei agrare a
Comitetului Central, considerat responsabil pentru abuzurile dar si pentru intarzierea
in campania de colectivizare.
In 3 iulie 1952,
odata cu eliminarea "deviationistilor de dreapta",
Gheorghe Gheorghiu-Dej anunta reinceperea luptei deschise impotriva chiaburilor
dezlantuind in toata tara o noua campanie de arestari si procese.
Satele
colectivizate in primul val erau situate, in general, in regiuni in care
agricultura suferise profund de pe urma razboiului si a secetei din anii
1945-1946, si in care taranii saraci constituiau o masa de manevra foarte
vulnerabila la presiunile administrative ale partidului-stat, mai ales in conditiile
dereglarii mecanismelor sociale locale prin eliminarea si deportarea mosierimii.
Este insa interesant de semnalat faptul ca multe localitati in care se infiintasera
gospodarii agricole de productie inca din 1949 au incheiat procesul de
colectivizare numai in anii 1961-1962. Desi in aceste localitati campania de
colectivizare inregistrase progrese insemnate, odata cu inregimentarea taranilor
saraci potentialul de colectivizare isi atinsese in fapt limitele,
colectivizarea totala fiind posibila numai prin folosirea fortei.
O categorie aparte de sate colectivizate in
primul val erau cele situate in zone considerate nesigure de catre partid, sau
in care miscarile de rezistenta anticomunista erau mai puternice, precum in
Dobrogea sau Maramures. In aceste zone, colectivizarea timpurie era o forma de represiune
sau chiar de "pedepsire" si
disciplinare a populatiei locale, existand o corelatie directa intre
intensitatea rezistentei anticomuniste si violenta procesului de colectivizare.
Cel de-al doilea val al asaltului
final in campania de colectivizare a agriculturii demonstreaza supunerea politica totala a elitelor politice din Romania fata de
Uniunea Sovietica. Primul stadiu s-a situat intre vara anului 1953 - decembrie 1955,
perioada denumita. "anii stagnarii",
deoarece dupa moartea lui Stalin colectivizarea a fost temperata, punandu-se
accentul pe consolidarea gospodariilor deja existente. A doua faza corespunde
anului 1956 si se regaseste doar la nivelul discursului si proiectului politic
de reluare a colectivizarii. Din considerente legate de situatia externa -
evenimentele din Ungaria in 1956, dar si posibilitatea declansarii unor miscari
contestatare de amploare in tara - punerea in practica a proiectului s-a amanat. Cel de-al treilea
stadiu este cuprins intre anii 1957-1962.
In 1957 s-a pregatit reluarea
colectivizarii cu un experiment local in regiunea Galati, ale carui rezultate
au fost considerate incurajatoare de catre conducerea partidului. Procesul a reinceput in forta in regiunea Constanta, unde
au fost mobilizati peste 30 000 agitatori de partid (pentru un total de circa
661 000 de locuitori; excluzandu - se populatia urbana, taranii deja
colectivizati, batranii si copiii, rezulta o proportie de un activist pentru
circa trei tarani necolectivizati!), sub conducerea secretarului regional de
partid, Vasile Valcu.
La capatul unei campanii de o violenta fara precedent,
Constanta avea sa fie declarata prima regiune colectivizata din Romania pe data
7 noiembrie 1957, pentru a coincide cu cea de-a 40-a aniversare a Marii Revolutii Socialiste din
1917, careia ii era dedicata.
Realizata la instigarea
consilierilor sovietici, colectivizarea in timp record a Dobrogei facea parte
dintr-un plan general de socializare completa a regiunii Constanta, provincia
fiind privita drept un experiment-pilot in modernizarea socialista. "Succesul" sau, intens cosmetizat de propaganda oficiala,
a fost popularizat in numeroase brosuri propagandistice ce exagerau metamorfoza
sa miraculoasa din "cea mai inapoiată provincie din tara" in regiunea cu cel mai ridicat standard de viata al populatiei rurale din Romania. Exemplul Dobrogei a declansat o acerba competitie mimetica intre
organizatiile regionale de partid pentru infaptuirea colectivizarii.
Succesiunea
colectivizarii regiunilor tarii a urmat insa o logica politica, prioritate avand zonele multietnice de granita, precum Dobrogea si Banatul,
cele considerate nesigure din punct de vedere politic, precum Maramuresul, dar si campia Baraganului, considerata vitala pentru aprovizionarea capitalei. Alte
regiuni mai omogene din punct de vedere etnic si de o importanta economica sau
geopolitica mai redusa, precum Suceava, au fost printre ultimele colectivizate.
Procesul s-a incheiat
oficial in Romania in martie 1962 - cu trei ani inainte de termenul oficial
stabilit de partid, dupa 13 ani de actiuni sistematice împotriva ţărănimii.
Pe 27-28
aprilie 1962 avea loc la Bucuresti o sesiune extraordinara a Marii Adunari Nationale,
unde Gheorghiu-Dej proclama incheierea "transformarii socialiste a agriculturii". Formele
socialiste de proprietate detineau 96% din suprafata arabila a tarii.
Chiar daca
procesul de colectivizare s-a încheiat oficial in aprilie 1962, anii urmatori nu
au fost lipsiti de tensiuni in mediul taranesc. Bunaoara, intr-un Buletin
Informativ Special cu privire la unele manifestari si actiuni negative in
cadrul gospodariilor agricole colective, intocmit de Ministerul Afacerilor
Interne la 4 noiembrie 1964, erau trecute in revista numeroase nemultumiri ale taranilor
din agricultura socialista. Circulase intens zvonul privind producerea unor
"schimbari" in sectorul socialist, multi tarani colectivisti exprimandu-si
speranta ca GAC-urile se vor destrama, iar ei isi vor redobandi pamantul,
animalele si atelajele cu care intrasera in colhoz, in vreme ce altii au crezut
ca vor primi loturi mai mari de pamant in folosinta. Toate acestea au dus la
aparitia intr-o serie de localitati a unor actiuni deschise pentru destramarea
GAC-urilor si a intovarasiilor. Taranii erau nemultumiti nu doar pentru ca le
fusesera confiscate bunurile prin colectivizare, ci si pentru ca ei practic
munceau aproape pe gratis in formele socialiste de agricultura.
O forma
deosebit de raspandita de protest a taranilor fata de mizeria spre care erau impinsi
a fost refuzul de a iesi la lucru, de-a lungul si de-a latul tarii inregistrandu-se
veritabile greve agricole, intr-o epoca in care notiunea era utilizata in Romania
doar pentru a desemna realitatile trecutului sau existente in "tarile capitaliste". In acelasi timp a aparut si
s-a generalizat un fenomen care avea sa devina obisnuinta in deceniile urmatoare: "furtul" din Gospodariile Agricole
Colective, considerat de tarani ca o forma legitima de remunerare si
redistribuire a veniturilor acestora, dar criminalizat de regim ca o forma de
sabotare a agriculturii socialiste.
Autor Razvan MIHAIU
31-08-2023 Obiceiuri si traditii
Prima editie a evenimentului „Noaptea Muzeelor la Sate” va avea loc in 2 septembrie 2023 si va aduce in prim plan spatii cu valoare istorica si de patrimoniu din satele si comunele din 36 de judete ale Romaniei. „Noaptea Muzeelor la Sate” se va desfasura dupa acelasi tipar ca si „Noaptea Muzeelor”. Vizitatorii vor avea ocazia de a explora colectii si de a afla povesti cu valoare culturala si istorica, reprezentative pentru spatiul rural romanesc. Mai multe>>
26-10-2022 Obiceiuri si traditii
Nunta este un eveniment conturat in jurul unor elemente pline de semnificatie. Fiecare cuplu care alege sa se casatoreasca acorda atentie maxima modului in care arata sala de evenimente, muzicii, mancarurilor, locurilor de la mese, imbracamintii etc.. Mai multe>>
01-11-2020 Obiceiuri si traditii
Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale saluta finalizarea procesului de inscriere a elementului cultural Transhumanta carpatica, parte a vietii pastorale traditionale, in Inventarul national al elementelor vii de patrimoniu cultural imaterial. Acesta este un prim pas, procesul de inscriere a Transhumantei carpatice in Patrimoniul Cultural Imaterial al Umanitatii UNESCO, fiind de asemenea demarat, in cadrul unui dosar multinational la care participa 10 state. Mai multe>>
31-07-2020 Obiceiuri si traditii
Cea de-a opta editie a celui mai mare festival dedicat culturii si traditiilor sasesti din Transilvania, Saptamana Haferland, va avea loc online, in perioada 31 iulie – 2 august, aducand in prim-plan valorile autentice si frumusetea meleagurilor din Tara Ovazului. Tematica acestui an, Traditia continua, a ambitionat cu atat mai mult organizatorii pentru a promova in mediul online cele mai reprezentative initiative din zona, dar si pentru a oferi in continuare o platforma tinerilor artisti si cel... Mai multe>>
22-05-2019 Obiceiuri si traditii
USAMV Cluj-Napoca si Muzeul Etnografic al Transilvaniei, in parteneriat cu GAL Napoca Porolissum si Centrul Judetean pentru Conservarea si Promovarea Culturii Traditionale Cluj, va invita sa participati sambata, 25 mai 2019, incepand cu ora 11.00, la manifestarea culturala ”Impreunisul – Masurisul oilor in Transilvania traditionala”, care va avea loc in Parcul Etnografic ”Romulus Vuia”, la ”Gospodaria din Maramures”. Mai multe>>
18-06-2018 Obiceiuri si traditii
In fiecare an, in preajma solstitiului de vara, calendarul marcheaza Sarbatoarea Sanzienelor care este legata de cultul recoltei, al vegetatiei si al fecunditatii. Asociatia Culturala „Patrimoniu pentru Viitor” va invita sambata, 23 iunie, orele 19.00, sa ne bucuram impreuna de traditia straveche a inceputului de vara. Vino alaturi de noi la o sarbatoare cu muzica, expozitii, ateliere si povesti, gazduita in gradina feerica de pe B-dul Poligrafiei nr. 4. Mai multe>>
07-05-2018 Obiceiuri si traditii
Pasul Huta dintre Tara Oasului si Maramures este, an de an, gazda uneia dintre cele mai stravechi datini din tara: "Sambra Oilor" - cea mai mare si mai veche serbare campeneasca, legata de ocupatia traditionala a pastoritului. Evenimentul se desfasoara anual in prima duminica a lunii mai, ajungand in acest an la cea de a 62-a editie si bucurandu-se de un real succes. Mai multe>>
10-09-2017 Obiceiuri si traditii
In perioada 23-27 august 2017 a fost organizata cea de-a III-a Sarbatoare a Carpatilor, manifestare care a reunit valahii din Carpatii Nordici din Europa. Evenimentul a cuprins si o componenta stiintifica in cadrul careia au fost dezbatute sprijinul logistic/financiar al acestor zone montane ale Carpatilor si pastrarea meseriilor traditionale de ciobani, baci si procesatori de produse ovine. In plus, intrunirea valahilor din Carpati a promovat cazuri de buna practica, prezentari artistice tradit... Mai multe>>
26-01-2017 Obiceiuri si traditii
Obiceiul "Fuga Lolelor" se desfasoara anual in ultima saptamana din luna ianuarie. Acesta reprezinta o traditie veche de breasla si de carnaval care a apartinut comunitatii sasesti din Agnita. In acest sfarsit de saptamana la Muzeul ASTRA va avea loc o actiune dedicata obiceiului. Mai precis, sambata, 28 ianuarie, intre orele 11 si 14, in Muzeul in aer liber din Dumbrava Sibiului se va reconstitui primirea in gospodarie si in casa a Lolelor. Mai multe>>
05-01-2017 Obiceiuri si traditii
Imediat dupa sarbatorile iernii, ne intorcem la muncile gospodaresti, specifice lunii Gerar. Dupa ce trec primele sarbatori Sfantul Vasile (1 ianuarie), Boboteaza (6 ianuarie) si Sfantul Ion (7 ianuarie), satenii incep pregatirile de primavara, chiar daca pamantul este inghetat. Mai multe>>
16-12-2016 Obiceiuri si traditii
Ritualul bradului era consacrat in sarbatorile solstitiului de iarna inainte de nasterea lui Hristos. Mai multe>>
© 2024 Gazeta de Agricultura | Termeni si Conditii >>>