Omul a creat cu propriile maini nevoia de munca si
truda.
Scopul final al omului nu este
cresterea animalelor si cultivarea plantelor ci cultivarea si perfectionarea
fiintei umane.
Tehnologia de
perfectionare si crestere umana se bazeaza pe niste principii de care nu prea
tinem seama. Este vorba de cele 10 porunci. In loc sa ne ocupam de ele noi am
creat propria noastra munca si truda.
Va aduceti
aminte cum traiau Adam si Eva in paradis. Nu trebuiau sa trudeasca si nici nu
trebuia sa puna mana pe ceva. Un singur lucru nu trebuia sa-l faca, sa
manace din fructul oprit. Au mancat si
astfel au ajuns din paradis in infern, iar urmasii lor au trebuit, pana astazi,
prin munca si truda sa-si castige mancarea cea de toate zilele.
Suntem in
Uniunea Europeana dar nu suntem in paradis. Ba putem spune ca ne-am indepartat
si mai mult.
De fapt ce este
paradisul? Pot spune ca reprezinta biodiversitata naturala existenta, la facerea
lumii si a omului, in care plantele cresteau fara ingrasaminte chimice, pesticide
sau erbicide. Omul a dorit ceva mai mult, respectiv productii mai mari, fructe
mai frumoase. A dorit sa abuzeze de aceasta biodiversitate. Prin aceasta
dorinta excesiva, sau placere bolnavicioasa, a dorit mai mult si astfel s-au
creat dezechilibrele naturale prezente si in care natura a fost pus in
incapacitate de auto-reinoire. Omul a intrerup legatura dintre pamant si
Dumnezeu prin mandria si ambitia de a demonstra ca creatia sa lumeasca este
mai buna decat cea divina.
Sunt
cinci principii pentru a avea un paradis, oriunde in lume:
Pare
ceva absurd. Noi credeam ca vom avea nevoie de multa munca si truda pentru a
crea un paradis terestru, si cand colo constatam ca in afara de a semana si
conserva biodiversitatea nu trebuie sa facem mai nimic, la fel
ca si Adam si Eva.
Vom constata ca
arborii si ierburile vor da seminte, care vor cadea pe pamant si din care vor
creste noi plante. Frunzele cazute, toamna in padure, in cateva luni se transforma
in compost si devine ingrasamat natural pentru un nou ciclu
de viata al plantelor. Milioane de organisme vii, aproximativ 4 tone de rame/ha,
si aproape o tona de insecte si animale/ha, participa la realizarea paradisului in
locul muncii noastre.
Agricultura
stiintifica conventionala si cea ecologica pe care o facem noi, nu reprezinta
de fapt paradisul terestrul mai sus prezentat. Masurile pe care le luam pentru
protejarea naturii sunt de fapt masuri distructive.
Desi peste o
mie de boli ataca padurea in fiecare an, natura este in echilibru, si nu este
nevoie acolo de pesticide. In loc sa ne folosim de cunostiinte, pentru a crea echilibrul natural, creem confuzie prin
identificarea bolillor si insectelor daunatoare, pentru combaterea carora
avem nevoia de munca si truda.
Natura poate recicla multa materie organica pentru a
avea un mediu echilibrat. Dar pentru asta e nevoie si de un pic de sprijin din
partea noastra. Omul a primit in dar, de la Dumnezeu, pamantul pentru a avea
grija de el. Dar a uitat de datorie.
Cum
arata milioanele de hectare de teren agricol din tara noastra? Daca am
fi semanat salcam in zona nisipurilor am fi avut un mic paradis. Daca am fi
creat perdele de protectie naturale, in zonele secetoase am fi avut un mic
paradis. Daca am fi cultivat in fiecare regiune atat culturi perene de
leguminoase, cat si legume, vii, arbori si pomi fructiferi, am fi transformat
tara intr-un paradis.
Multi oameni
sunt ingrijorati, astazi, de uscarea terenurilor arabile si de pierderea
vegetatiei in intreaga lume. Civilizatia umana a gresit iar metodele de
cultivare moderne si monocultura, au dus la aceasta situatie dezastroasa.
Nu trebuie sa
amenajam lacuri in zonele secetoase ci trebuie sa infiintam paduri care sa atraga
ploile si care sa refaca vegetatia distrusa.
Noi cautam
cauze si efecte. In natura nu exista nici cauza si nici efect. Natura
nu face nimic impotriva ei. Omul este acela care nu se poate subordona. Sau mai
bine zis nu a ajuns la nivelul de perfectiune sau de disciplina, prin care se va subordona si
el sistemului natural.
Ar
trebui sa reinvetam soiurile locale si sistemele de inmultire pe cale naturala.
Intr-o ferma naturala trebuie sa existe o padure, o livada, o gradina de
legume, piersici, pruni, stupi de albine, plantele pentru ingrasaminte verzi si
flori impreuna. Se cunoaste simbioza intre plante si bacterii sau
ciuperci, compatibilitatea intre culturi, insecte si animale folositoare
agriculturii, rolul unor culturi de a elimina sau inabusii buruienile.
Toate aceste
cunostiinte ne pot ajuta sa restauram paradisul pe pamant. Dar mai intai sa nu
uitam sa semanam si sa udam. Nu credeti ?
31-08-2023 Obiceiuri si traditii
Prima editie a evenimentului „Noaptea Muzeelor la Sate” va avea loc in 2 septembrie 2023 si va aduce in prim plan spatii cu valoare istorica si de patrimoniu din satele si comunele din 36 de judete ale Romaniei. „Noaptea Muzeelor la Sate” se va desfasura dupa acelasi tipar ca si „Noaptea Muzeelor”. Vizitatorii vor avea ocazia de a explora colectii si de a afla povesti cu valoare culturala si istorica, reprezentative pentru spatiul rural romanesc. Mai multe>>
26-10-2022 Obiceiuri si traditii
Nunta este un eveniment conturat in jurul unor elemente pline de semnificatie. Fiecare cuplu care alege sa se casatoreasca acorda atentie maxima modului in care arata sala de evenimente, muzicii, mancarurilor, locurilor de la mese, imbracamintii etc.. Mai multe>>
01-11-2020 Obiceiuri si traditii
Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale saluta finalizarea procesului de inscriere a elementului cultural Transhumanta carpatica, parte a vietii pastorale traditionale, in Inventarul national al elementelor vii de patrimoniu cultural imaterial. Acesta este un prim pas, procesul de inscriere a Transhumantei carpatice in Patrimoniul Cultural Imaterial al Umanitatii UNESCO, fiind de asemenea demarat, in cadrul unui dosar multinational la care participa 10 state. Mai multe>>
31-07-2020 Obiceiuri si traditii
Cea de-a opta editie a celui mai mare festival dedicat culturii si traditiilor sasesti din Transilvania, Saptamana Haferland, va avea loc online, in perioada 31 iulie – 2 august, aducand in prim-plan valorile autentice si frumusetea meleagurilor din Tara Ovazului. Tematica acestui an, Traditia continua, a ambitionat cu atat mai mult organizatorii pentru a promova in mediul online cele mai reprezentative initiative din zona, dar si pentru a oferi in continuare o platforma tinerilor artisti si cel... Mai multe>>
22-05-2019 Obiceiuri si traditii
USAMV Cluj-Napoca si Muzeul Etnografic al Transilvaniei, in parteneriat cu GAL Napoca Porolissum si Centrul Judetean pentru Conservarea si Promovarea Culturii Traditionale Cluj, va invita sa participati sambata, 25 mai 2019, incepand cu ora 11.00, la manifestarea culturala ”Impreunisul – Masurisul oilor in Transilvania traditionala”, care va avea loc in Parcul Etnografic ”Romulus Vuia”, la ”Gospodaria din Maramures”. Mai multe>>
18-06-2018 Obiceiuri si traditii
In fiecare an, in preajma solstitiului de vara, calendarul marcheaza Sarbatoarea Sanzienelor care este legata de cultul recoltei, al vegetatiei si al fecunditatii. Asociatia Culturala „Patrimoniu pentru Viitor” va invita sambata, 23 iunie, orele 19.00, sa ne bucuram impreuna de traditia straveche a inceputului de vara. Vino alaturi de noi la o sarbatoare cu muzica, expozitii, ateliere si povesti, gazduita in gradina feerica de pe B-dul Poligrafiei nr. 4. Mai multe>>
07-05-2018 Obiceiuri si traditii
Pasul Huta dintre Tara Oasului si Maramures este, an de an, gazda uneia dintre cele mai stravechi datini din tara: "Sambra Oilor" - cea mai mare si mai veche serbare campeneasca, legata de ocupatia traditionala a pastoritului. Evenimentul se desfasoara anual in prima duminica a lunii mai, ajungand in acest an la cea de a 62-a editie si bucurandu-se de un real succes. Mai multe>>
10-09-2017 Obiceiuri si traditii
In perioada 23-27 august 2017 a fost organizata cea de-a III-a Sarbatoare a Carpatilor, manifestare care a reunit valahii din Carpatii Nordici din Europa. Evenimentul a cuprins si o componenta stiintifica in cadrul careia au fost dezbatute sprijinul logistic/financiar al acestor zone montane ale Carpatilor si pastrarea meseriilor traditionale de ciobani, baci si procesatori de produse ovine. In plus, intrunirea valahilor din Carpati a promovat cazuri de buna practica, prezentari artistice tradit... Mai multe>>
26-01-2017 Obiceiuri si traditii
Obiceiul "Fuga Lolelor" se desfasoara anual in ultima saptamana din luna ianuarie. Acesta reprezinta o traditie veche de breasla si de carnaval care a apartinut comunitatii sasesti din Agnita. In acest sfarsit de saptamana la Muzeul ASTRA va avea loc o actiune dedicata obiceiului. Mai precis, sambata, 28 ianuarie, intre orele 11 si 14, in Muzeul in aer liber din Dumbrava Sibiului se va reconstitui primirea in gospodarie si in casa a Lolelor. Mai multe>>
05-01-2017 Obiceiuri si traditii
Imediat dupa sarbatorile iernii, ne intorcem la muncile gospodaresti, specifice lunii Gerar. Dupa ce trec primele sarbatori Sfantul Vasile (1 ianuarie), Boboteaza (6 ianuarie) si Sfantul Ion (7 ianuarie), satenii incep pregatirile de primavara, chiar daca pamantul este inghetat. Mai multe>>
16-12-2016 Obiceiuri si traditii
Ritualul bradului era consacrat in sarbatorile solstitiului de iarna inainte de nasterea lui Hristos. Mai multe>>
© 2024 Gazeta de Agricultura | Termeni si Conditii >>>