Stirile zilei de 6.08.2008

Detalii

Categorie: Arhiva stiri

06 August 2008

Titlurile zilei

Sit arheologic, devenit teren agricol;

Sanctiuni pentru arderea miristilor;

Productie dubla de grau in Bulgaria;

Zone turistice fara artizanat autentic;

Plantatie de kiwi la Ostrov.

Sit arheologic, devenit teren agricol

Ruinele capitalei Daciei Romane de la Sarmizegetusa s-au transformat in teren agricol dupa ce localnicii au fost improprietariti de autoritati chiar in interiorul Coloniei romane. Astfel, intre temple se cultiva porumb, cartofi si ceapa, iar turistii pot admira atat situl arheologic, cat si culturile agricole ale localnicilor.

Uituata la 17 kilometri de Hateg, fosta capitala a Daciei Romane, Ulpia Traiana Sarmizegetusa, desi este bine delimitata si transformata in muzeu in aer liber, a fost transformata in teren agricol.

Localnicii isi pasc nestingheriti chiar oile si vacile printre zidurile sitului arheologic Ulpia Traiana Sarmizegetusa, chiar daca o parte dintre ei nu mai sunt proprietari ai acestor terenuri, dupa ce au fost despagubiti printr-un program guvernamental inca din perioada 1998-2000.

Unul dintre sateni, care are o tarla cu porumb chiar in centrul sitului arheologic, unde se gaseste Templul Mare - cel mai impunator edificiu din Dacia Romana, a recunoscut ca a primit bani pentru pamant, dar nu-si mai aminteste valoarea exacta. In plus, agricultorul spune ca a mostenit pamantul si ca i s-a permis sa mai lucreze la camp pana in aceasta toamna.

Intreaga suprafata a forului roman de la Sarmizegetusa se intinde pe circa 200 de hectare, dar eventuale sapaturi ar putea aduce la lumina o asezare mult mai mare, spune un angajat al muzeului din Sarmizegetusa.

Sanctiuni pentru arderea miristilor

Fermierii care dau foc fara autorizatie miristilor si resturilor vegetale de pe terenuri agricole si pajisti, risca sa piarda o parte din subventiile acordate de Agentia de Plati si Interventie pentru Agricultura (APIA), se arata intr-un comunicat transmis de institutie, citat de Agerpres.

Potrivit APIA, arderea neautorizata a miristilor si a resturilor vegetale reprezinta o incalcare a bunelor conditii agricole si de mediu, asa cum sunt definite de legislatia europeana si nationala.

Potrivit reglementarilor in vigoare, nerespectarea bunelor conditii agricole si de mediu atrage sanctionarea fermierilor care au solicitat sprijin financiar pe suprafata prin aplicarea unei reduceri la plata din suma cuvenita. Reducerea se aplica pentru intreaga suprafata solicitata la plata, indiferent de suprafata afectata de arderea miristii.", se precizeaza in comunicatul Agentiei de Plati si Interventie in Agricultura.

Productie dubla de grau in Bulgaria

Bulgaria ar putea exporta 2 milioane de tone de grau, dupa cea mai buna recolta din ultimii 16 ani.

Fermierii bulgari au recoltat 4,4 milioane de tone de grau de pe 97,9% din suprafata cultivata, mult peste cele 2,4 milioane de tone culese in 2007, an in care recolta a fost afectata de o seceta grava.

O asemenea productie nu a mai fost atinsa din 1991, cand recolta de grau a Bulgariei a fost de 4,49 milioane de tone, potrivit datelor Ministerului Agriculturii.

Zone turistice fara artizanat autentic

Arta mestesugareasca autentica a fost eliminata treptat din preajma zonelor turistice ale Romaniei, acolo unde au aparut, in schimb, talciocuri pline cu tot felul de "chinezarii" pe post de obiecte de artizanat.

In Romania mai sunt cateva sute de mesteri populari. Din cauza taxelor mari pe care trebuie sa le plateasca in pietele turistice, acestia isi vand produsele la ei acasa, in magazine proprii sau la marginea drumului.

Oferta mesterilor romani este diversificata, de la strachini de lut si sculpturi in lemn pana la broderii, instrumente muzicale, oua incondeiate sau impletituri din fibre vegetale.

Pamantul e sarac pentru agricultura, dar bogat pentru olarit la Corund. Pe langa olari, mai sunt aici cojocari, cioplitori in lemn si creatorii de jucarii. In 1542, au primit dreptul de a merge la targurile din Transilvania, fara sa plateasca vreo taxa si fara sa aiba nevoie de autorizatie speciala pentru obiectele comercializate. Asocierea a fost facuta cu putin timp in urma, iar oamenii din Corund vor sa obtina finantari europene cu care sa infiinteze niste ateliere cu scop turistic, unde oaspetii sa lucreze, de exemplu, la roata olarului pentru a vedea "pe viu" cum se face un vas.

E foarte greu pentru un taran sa-si vanda marfa in zonele frecventate de turisti. Taxele practicate in asemenea "piete" de suveniruri ajung pana la 1.600 de lei pentru trei metri patrati de taraba. si asta pentru cel mult o saptamana de vanzare. Primariile organizeaza licitatii pentru aceste locuri. Cine da mai mult acela ocupa spatiul. Daca cei care vand tot felul de importuri au mai multi bani, ei au castig de cauza. Un mester, care de cele mai multe ori e pensionar, nu are atatia bani pentru taxe. Pentru artizanii de la sate ramane doar varianta targurilor organizate de muzeele etnografice.

Plantatie de kiwi in Ostrov

Plantatia de kiwi din comuna Ostrov, judetul Constanta, a implinit 13 ani. Dupa sase ani de adaptare, plantele au inceput sa rodeasca. Pe cele doua hectare s-a ajuns la o productie de aproape patru tone de fructe.

Localnicii au botezat fructele exotice "cartofi", pentru ca seamana, la forma si culoare, cu leguma romaneasca. Sefa Fermei 1 de la Ostrov, Mihaela Baciu, inginer horticol, a explicat in detaliu de cata munca e nevoie pentru ca plantatia sa fie mentinuta si sa rodeasca in fiecare an. "Climatul mediteranean din sudul Dobrogei permite cultivarea acestor fructe exotice. Horticultorii de aici au gasit o modalitate eficienta si naturala de coacere a fructelor de kiwi. Dupa recoltare, acestea sunt puse in lazi cu mere pentru a se desavarsi maturatia. Acolo sta cel putin o saptamana. Merele degaja etilena si ajuta kiwi la coacerea completa", explica Mihaela Baciu. Acesta e un "secret" pe care romanii l-au descoperit. O conlucrare fericita intre fructele autohtone si soiurile straine! si asta, in conditiile in care in tarile exotice se folosesc felurite substante chimice pentru "maturizarea" fructelor, astfel incat sa fie bune de scos pe piata.

La ora actuala sunt in total 600 de pomi. Fiind o planta dioica este nevoi de un pom mascul la cinci plante femele

Plantatia de kiwi este inconjurata de un baraj natural format dintr-un sir de plopi, care atenueaza puterea rafalelor de vant care se napustesc, mai ales iarna, peste dealurile Ostrovului.

Sursa: www.pescurt.ro/agricultura

• < Anterior
• Următor >