UE trebuie sa depuna mai multe eforturi pentru a contracara riscul de frauda in cadrul cheltuielilor agricole

Detalii

Categorie: Comisia Europeana

04 Iulie 2022

Politica agricola comuna (PAC) este cea mai mare componenta a cheltuielilor din bugetul UE si include unele scheme de cheltuieli care sunt expuse in mod deosebit la riscuri de frauda, astfel cum se arata intr-un raport publicat astazi de Curtea de Conturi Europeana. Acesta ofera o imagine de ansamblu asupra riscurilor de frauda ce afecteaza PAC si evalueaza raspunsul Comisiei Europene la fraudele comise in cadrul cheltuielilor agricole.

Conform concluziei la care a ajuns Curtea, Comisia a reactionat la cazurile individuale de frauda care au afectat cheltuielile PAC, dar ar trebui sa fie mai proactiva in ceea ce priveste contracararea anumitor riscuri de frauda, cum ar fi acapararea ilegala a terenurilor. Persoanele care comit fraude pot sa exploateze deficientele de la nivelul controalelor efectuate de statele membre. Curtea recomanda, asadar, Comisiei sa monitorizeze mai bine masurile antifrauda instituite la nivel national, sa puna la dispozitie orientari mai concrete si sa promoveze utilizarea noilor tehnologii pentru prevenirea si detectarea fraudei.

PAC a fost dintotdeauna unul dintre principalele domenii de interes pentru Curte, in special in ceea ce priveste verificarea legalitatii si regularitatii cheltuielilor agricole. In cursul auditurilor pe care le-a efectuat in vederea declaratiei de asigurare in perioada 2018‑2020, Curtea a auditat 698 de plati efectuate in cadrul PAC si a cuantificat erori in 101 cazuri. In 17 dintre aceste cazuri, auditorii sai au suspectat ca eroarea putea fi asociata unei fraude. Curtea nu are mandatul de a investiga fraude, dar, atunci cand exista suspiciuni de frauda, auditorii acesteia sesizeaza OLAF sau Parchetul European (EPPO) in vederea unor investigatii suplimentare.

Curtea a examinat mecanismele de frauda din cadrul schemelor de plati aferente PAC si a analizat masurile finantate de aceasta politica in cadrul gestiunii partajate (plati directe, masuri de piata si dezvoltare rurala), examinand date din perioadele de programare 2007‑2013 si 2014‑2020. Principalele riscuri pe care le-a identificat sunt legate de disimularea de catre beneficiari a neindeplinirii unor conditii de eligibilitate, de complexitatea masurilor finantate si de formele ilegale de „acaparare a terenurilor”.

„Frauda aduce atingere intereselor financiare ale UE si impiedica resursele Uniunii sa contribuie la indeplinirea obiectivelor politicii”, a declarat domnul Nikolaos Milionis, membrul Curtii care a coordonat auditul. „Consideram ca UE ar trebui sa depuna mai multe eforturi pentru a contracara riscul de frauda in cadrul cheltuielilor agricole. Preconizam ca raportul nostru va ajuta Comisia si statele membre sa isi dezvolte capacitatea antifrauda in cadrul noii politici agricole comune pentru perioada 2023‑2027.”

Domeniile de cheltuieli care fac obiectul unor norme mai complexe sunt expuse la un risc mai ridicat – de exemplu, masurile de investitii din domeniul dezvoltarii rurale –, iar unele scheme de plata din cadrul PAC destinate sa sprijine anumite categorii de beneficiari s-au dovedit a fi susceptibile la frauda, intrucat unii solicitanti nu comunica anumite informatii relevante sau creeaza in mod artificial conditiile necesare pentru a indeplini criteriile de eligibilitate si pentru a beneficia in mod necuvenit de ajutorul din partea PAC. Acesta poate fi cazul, de exemplu, al sprijinului acordat „IMM-urilor” agricole, care nu au dezvaluit legaturile pe care le aveau cu alte societati, sau al sprijinului acordat unor beneficiari neeligibili care solicita plati in calitate de „tineri fermieri”.

Fenomenul de „acaparare a terenurilor” poate implica practici frauduloase, cum ar fi falsificarea de documente, forme de constrangere, trafic de influenta politica sau de informatii privilegiate, manipularea procedurilor sau darea de mita. In urma investigatiilor efectuate de Oficiul European de Lupta Antifrauda (OLAF) si de autoritatile nationale, s-a constatat ca suprafetele agricole cele mai susceptibile la acest tip de activitate frauduloasa sunt terenurile aflate in proprietate publica sau cele private a caror situatie privind proprietatea este neclara. Persoanele care comit fraude pot incerca, de asemenea, sa achizitioneze terenuri – in mod legal sau nu – exclusiv in scopul de a primi plati directe, fara a desfasura nicio activitate agricola. Riscul este mai ridicat in cazul anumitor pasuni si al zonelor montane, unde este mai dificil pentru agentiile de plati sa controleze daca activitatea agricola in cauza, cum ar fi pasunatul, este efectuata cu adevarat.

Intrucat cea mai recenta actualizare de catre Comisie a analizei riscurilor de frauda din cadrul PAC a avut loc in 2016, una dintre recomandarile adresate de Curte Comisiei este ca aceasta sa isi actualizeze evaluarea cu privire la expunerea la risc de frauda a diferitor scheme de cheltuieli si la gradul in care masurile antifrauda ale statelor membre sunt capabile sa detecteze, sa previna si sa corecteze fraudele.

Curtea recomanda, de asemenea, Comisiei sa ia masurile necesare pentru a atenua principalele riscuri de frauda si sa promoveze oportunitatile oferite de tehnologie – de exemplu, data mining, invatarea automata, imaginile prin satelit si fotointerpretarea – pentru combaterea fraudei, incurajand statele membre sa faca demersuri in aceasta directie.

Raportul special nr. 14/2022, intitulat „Raspunsul Comisiei la frauda in cadrul politicii agricole comune: este timpul sa se mearga mai in profunzime”, este disponibil pe site-ul Curtii.

Curtea de Conturi Europeana

• < Anterior
• Următor >