Intrebari si raspunsuri: Bugetul UE pentru politica agricola comuna si politica comuna in domeniul pescuitului

Detalii

Categorie: Comisia Europeana

04 Iunie 2020

Pentru a ajuta la repararea prejudiciilor economice si sociale produse de pandemia de COVID-19, a demara procesul de redresare a economiei europene si a proteja locurile de munca si a crea altele noi, Comisia Europeana a prezentat la 27 mai 2020 un important plan de redresare pentru Europa, bazat pe valorificarea intregului potential al bugetului UE. Aceasta propunere include un nou instrument de redresare, Next Generation EU, cu un buget UE pe termen lung regandit.

In acest context, Comisia propune consolidarea fondurilor disponibile pentru a sprijini fermierii si zonele rurale, precum si sectorul pescuitului sa se redreseze si sa contribuie la realizarea obiectivelor Pactului verde european, in special ale noii strategii „De la ferma la consumator” si ale noii strategii privind biodiversitatea.

1) In ce consta noua propunere a Comisiei de finantare a politicii agricole comune (PAC) in perioada 2021-2027?

In cadrul Next Generation EU, Comisia propune consolidarea bugetului pentru Fondul european agricol pentru dezvoltare rurala cu 15 miliarde EUR (16,5 miliarde EUR in preturi curente), pentru a sprijini zonele rurale sa faca schimbarile structurale necesare in conformitate cu Pactul verde european. Zonele rurale vor juca un rol esential in realizarea tranzitiei catre o economie verde. Aceasta finantare le va ajuta la atingerea tintelor ambitioase in domeniul climei si mediului stabilite in noua strategie privind biodiversitatea si in noua strategie „De la ferma la consumator”.

Ca parte dintr-un buget pe termen lung consolidat al UE pentru perioada 2021-2027, Fondul european de garantare agricola (FEGA) din cadrul PAC va fi majorat cu 4 miliarde EUR (4,5 miliarde in preturi curente), in timp ce Fondul european agricol pentru dezvoltare rurala (FEADR) al PAC va fi majorat cu inca 5 miliarde EUR (5,6 miliarde EUR in preturi curente). Totodata, Comisia a propus majorarea bugetului programului Orizont Europa pana la 94,4 miliarde EUR, pentru a intensifica sprijinul european pentru activitatile de cercetare si inovare in domeniul sanatatii si climei.

2) Cum sunt aceste sume in comparatie cu propunerea din 2018 in preturi constante si curente?

Prin propunerea revizuita privind CFM prezentata la 27 mai 2020, Comisia propune o finantare totala pentru politica agricola comuna (PAC) de 348,3 miliarde EUR in preturi constante (391,4 miliarde EUR in preturi curente). Aceasta suma totala rezulta in urma adaugarii celor 258,3 miliarde EUR (290,7 miliarde EUR in preturi curente) pentru Fondul european de garantare agricola (FEGA – plati directe si cheltuieli legate de piata) si a celor 90 de miliarde EUR (100,7 miliarde EUR in preturi curente) pentru Fondul european agricol pentru dezvoltare rurala (FEADR).

Dupa cum s-a evidentiat in Propunerea Comisiei din 2018 privind viitoarea PAC, statele membre vor putea opta pentru transferul a 15 % din alocarile din PAC care le revin intre platile directe si dezvoltarea rurala. Aceasta le va permite sa adapteze mai bine politica la prioritatile sectorului lor agricol.

In 2018, Comisia propusese un buget de 365 de miliarde EUR in preturi curente pentru PAC, din care 286,2 miliarde EUR pentru FEGA si aproximativ 78,8 miliarde EUR pentru FEADR. Ca situatie de referinta actuala a PAC, alocarea PAC pentru 2020 aferenta UE 27 (excluzand, asadar, cuantumurile pentru Regatul Unit) este utilizata ca referinta si inmultita cu sapte pentru a reprezenta urmatorii sapte ani ai cadrului bugetar: astfel, situatia de referinta presupune un cuantum de 382,5 miliarde EUR.

Propunerea revizuita privind CFM pentru PAC, in cuantum de 391,4 miliarde EUR in preturi curente, reprezinta prin urmare o crestere cu 7 % fata de propunerea din 2018, de 365 de miliarde EUR, si cu 2 % fata de situatia de referinta (si anume, mentinerea alocarii aferente UE 27 pentru anul 2020 la nivelurile actuale in perioada 2021-2027). Aceasta corespunde, in preturile din 2018, unui cuantum de 348,3 miliarde EUR sau, de asemenea, unei majorari cu 7 % fata de propunerea din 2018 de 324,3 miliarde EUR si cu 2 % fata de situatia de referinta (si anume, mentinerea alocarii aferente UE 27 pentru anul 2020 la nivelurile actuale in perioada 2021-2027).

Pentru transparenta, in comunicarea de saptamana trecuta referitoare la CFM aceste sume sunt indicate in preturi curente si in preturile din 2018.

Sinteza alocarii propuse pentru PAC pentru perioada 2021-2027

3) Este mentinuta flexibilitatea intre pilonii PAC prevazuta in propunerea din 2018?

Dupa cum s-a evidentiat in Propunerea Comisiei din 2018 privind viitoarea PAC, statele membre vor putea opta pentru transferul a 15 % din alocarile din PAC care le revin intre platile directe si dezvoltarea rurala. Aceasta le va permite sa adapteze mai bine politica la prioritatile sectorului lor agricol si sa realizeze mai bine obiectivele ambitioase ale Pactului verde.

4) Ce se intampla cu ratele de cofinantare pentru dezvoltarea rurala?

Ratele de cofinantare pentru dezvoltarea rurala in propunerea revizuita raman cele propuse in mai 2018: 70 % pentru regiunile mai putin dezvoltate, POSEI si insulele din Marea Egee; 43 % pentru alte regiuni; 65 % pentru sprijinul pentru agromediu; 80 % pentru anumite masuri de sprijin din cadrul dezvoltarii rurale (de exemplu, LEADER); 100 % pentru sumele transferate de la platile directe.

5) Cum se vor realiza cheltuielile in cadrul instrumentului Next Generation EU? Vor fi impuse conditii sau cheltuielile se vor efectua in temeiul normelor generale privind dezvoltarea rurala?

Zonele rurale vor juca un rol esential in realizarea tranzitiei catre o economie verde si in indeplinirea tintelor ambitioase ale Europei in domeniul climei si al mediului. Comisia propune consolidarea bugetului pentru Fondul european agricol pentru dezvoltare rurala cu 15 miliarde EUR in cadrul instrumentului Next Generation EU, pentru a sprijini fermierii si zonele rurale sa faca schimbarile structurale necesare pentru punerea in practica a Pactului verde european si indeosebi pentru a contribui la atingerea tintelor ambitioase din cadrul noii strategii „De la ferma la consumator” si al noii strategii privind biodiversitatea.

Planurile strategice PAC vor juca un rol esential in aceasta tranzitie. In planurile lor strategice PAC, statele membre vor trebui sa indice modul in care intentioneaza sa realizeze aceste obiective diverse, inclusiv redresarea economica si asigurarea faptului ca fermierii lor indeplinesc toate cerintele referitoare la mediu si clima. Statele membre vor explica in detaliu si modul in care vor folosi finantarea din ambii piloni ai PAC in sprijinul propriei strategii. Anual vor fi stabilite si evaluate tinte pentru a masura progresele. Pentru informatii suplimentare, va rugam sa consultati: Compatibilitatea reformei PAC cu obiectivele ambitioase ale Pactului verde.

6) Cum va fi alocata finantarea pentru PAC? Cum sunt defalcate fondurile per stat membru?

In cadrul primului pilon al politicii agricole comune, propunerea Comisiei referitoare la CFM precizeaza cuantumurile anuale ale finantarii care vor fi disponibile. Aceasta finantare va fi folosita in primul rand pentru platile directe catre fermieri, inclusiv in legatura cu programele ecologice, precum si pentru cheltuieli legate de piata, cum sunt programele nationale de sprijin in sectorul vitivinicol, sprijinul pentru organizatiile de producatori din sectorul fructelor si legumelor, programele pentru scoli, sprijinul pentru regiunile periferice si insulele mici din Marea Egee, pentru actiuni de informare si promovare in sectorul agricol etc.

Pentru al doilea pilon al politicii agricole comune, pachetul CFM stabileste cuantumurile anuale care vor fi disponibile. Cele 15 miliarde de euro suplimentare pentru zonele rurale din cadrul instrumentului Next Generation EU se vor adauga la alocarile statelor membre pentru anii 2022-2024, proportional cu alocarile pentru dezvoltarea rurala propuse in 2018.

7) Propunerile de reforma a PAC din 2018 sunt compatibile cu Pactul verde?

Parlamentul European a solicitat Comisiei sa evalueze contributia PAC (propunerea din 2018) la Pactul verde european. Comisia si-a publicat evaluarea la 20 mai (odata cu strategia „De la ferma la consumator” si cu cea privind biodiversitatea). Pe baza acestor elemente, Comisia a tras urmatoarele concluzii:

• Propunerea Comisiei de reforma a PAC este compatibila cu Pactul verde si cu strategiile asociate acestuia, precum strategia „De la ferma la consumator” si strategia privind biodiversitatea. Propunerea are potentialul de a contribui la realizarea obiectivelor ambitioase ale Pactului verde.
• Cu toate acestea, capacitatea viitoarei PAC de a adera la obiectivele ambitioase ale Pactului verde depinde de diverse aspecte, care variaza de la o cota adecvata din bugetul UE dedicata fiecarui pilon al PAC pana la dispozitiile-cheie ale propunerii Comisiei, care trebuie mentinute in actele legislative finale privind PAC astfel cum vor fi convenite de Consiliu si de Parlamentul European. Este vorba in special despre:
  • • un principiu corespunzator referitor la absenta oricarui regres, care sa oblige statele membre sa indice, in planurile lor strategice PAC, niste tinte mai ambitioase decat cele din prezent in ceea ce priveste obiectivele legate de mediu si clima;
    • un sistem ambitios de conditionalitate care sa mentina standarde-cheie (in special referitoare la rotatia culturilor, acoperirea solului, mentinerea pajistilor permanente, terenurile agricole dedicate suprafetelor sau elementelor neproductive);
    • programe ecologice obligatorii;
    • cheltuieli rezervate pentru mediu si clima, in proportie de 30 % din bugetul pentru dezvoltarea rurala pentru fiecare plan strategic PAC, excluzand platile pentru zonele care se confrunta cu constrangeri naturale, precum si fonduri dedicate interventiilor sectoriale;
    • cerinte referitoare la colectarea datelor si abordari comune legate de date intre politici.
    • dispozitii care urmaresc sa imbunatateasca pozitia fermierilor in lantul de aprovizionare cu alimente;
• Unele imbunatatiri ale legislatiei finale privind PAC ar elimina lacunele identificate si ar consolida actele legislative finale privitoare la PAC, pentru a contribui la realizarea obiectivelor ambitioase ale Pactului verde. Printre acestea se numara:
  • • cheltuieli minime rezervate pentru programele ecologice si indicatii suplimentare privind practicile agricole care ar putea fi sprijinite de programele ecologice;
    • integrarea in PAC a elementelor pertinente din legislatia privind bunastarea animalelor si rezistenta la antimicrobiene, astfel cum se intampla in cazul anexei XI.

Aceste concluzii vor ghida Comisia Europeana pe parcursul urmatoarelor negocieri privind PAC cu Parlamentul European si Consiliul.

8) In ce stadiu se afla negocierile privind viitoarea PAC?

Propunerile Comisiei privind PAC se afla in proces legislativ, colegiuitorii (Parlamentul European si Consiliul) urmand sa ia o decizie. Este important ca procesul sa se incheie cat mai repede posibil pentru ca fermierii si administratiile nationale sa dispuna de claritate si securitate juridica.

9) In ce consta noua propunere a Comisiei de finantare a Fondului european pentru pescuit si afaceri maritime in perioada 2021-2027?

Ca parte dintr-un buget pe termen lung consolidat al UE pentru perioada 2021-2027, Fondul european pentru pescuit si afaceri maritime (FEPAM) va fi majorat cu 500 de milioane EUR pentru a se intensifica rezilienta sectorului pescuitului si a se asigura marja necesara pentru gestionarea crizei. Cresterea este de peste 8 % fata de bugetul propus initial pentru FEPAM in 2018.

Intreaga finantare pentru FEPAM va continua sa promoveze realizarea obiectivelor economice, sociale si de mediu ale politicii comune in domeniul pescuitului. Eforturile depuse pentru realizarea sustenabilitatii sectorului pescuitului sunt o investitie in rezilienta sectorului respectiv in UE si in viitorul oamenilor angajati in acest sector.

FEPAM va continua sa contribuie la indeplinirea obiectivelor Pactului verde european, inclusiv ale strategiei „De la ferma la consumator” si ale strategiei privind biodiversitatea pentru 2030.

10) Incotro va fi directionata finantarea suplimentara?

De indata ce va fi adoptat FEPAM pentru urmatoarea perioada de programare financiara, finantarea suplimentara va fi directionata catre programele statelor membre din cadrul FEPAM si va urmari obiectivele planului de redresare, al caror scop este de a repara in mod sustenabil prejudiciile pe termen scurt rezultate in urma crizei. Finantarea suplimentara ar urma sa ajute la sporirea rezilientei sectorului pescuitului si al acvaculturii si sa asigure marja necesara pentru gestionarea crizei, inclusiv prin conferirea unui caracter mai sustenabil sectorului pescuitului.

11) Care sunt obiectivele pe care urmareste sa le realizeze viitorul FEPAM?

In concordanta cu principiile politicii comune in domeniul pescuitului, scopul FEPAM pentru perioada 2021-2027 va fi in continuare:

• • sa asigure o gestionare durabila a stocurilor de peste si sa reduca efectele negative ale activitatilor de pescuit asupra ecosistemului marin;
  • sa asigure conditii pentru un sector viabil din punct de vedere economic si competitiv al pescuitului si al acvaculturii, contribuind astfel la securitatea alimentara in Uniune;
  • sa contribuie la un nivel de trai echitabil pentru cei care depind de activitatile de pescuit, in special din sectorul pescuitului traditional;
  • sa promoveze activitatile de pescuit costier;
  • sa imbunatateasca lanturile valorice si calitatea produselor pescaresti si de acvacultura;
  • sa tina cont de interesul consumatorilor si al producatorilor deopotriva;
  • sa faca posibila cresterea unei economii albastre durabile si sa contribuie la consolidarea unor comunitati costiere prospere;
  • sa consolideze guvernanta internationala a oceanelor si sa faca posibile siguranta, securitatea, curatenia si gestionarea sustenabila a marilor si oceanelor.

12) Cum functioneaza FEPAM?

Fondul este utilizat pentru a cofinanta proiecte, in combinatie cu finantarea nationala. Fiecarui stat membru ii este alocata o cota din bugetul total al fondului, pe baza dimensiunii pe care o are industria pescuitului respectivului stat membru. Fiecare stat membru intocmeste apoi un program in care precizeaza cum intentioneaza sa cheltuiasca banii. Imediat ce Comisia aproba acest program, autoritatile nationale sunt cele care vor decide ce proiecte vor fi finantate. Autoritatile nationale si Comisia sunt responsabile in comun pentru implementarea programului.

13) In ce stadiu se afla negocierile privind viitorul FEPAM?

Propunerea Comisiei privind FEPAM se afla in proces legislativ, colegiuitorii (Parlamentul European si Consiliul) urmand sa ia o decizie. La inceputul anului 2019 au inceput sa aiba loc triloguri, care sunt inca in desfasurare. Este important ca procesul sa se incheie cat mai repede posibil pentru ca pescarii, sectorul acvaculturii si administratiile nationale deopotriva sa dispuna de claritate si securitate juridica.

Comisia Europeana

• < Anterior
• Următor >