Conferinta de presa sustinuta de Ministrul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, Daniel Constantin

Detalii

Categorie: Ministerul Agriculturii

10 August 2012

Ministrul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, Daniel Constantin, a sustinut in data de 8 august 2012 o conferinta de presa in care a prezentat un set de zece masuri pentru combaterea efectelor secetei si stimulare a sectorului agricol.

Transcriptul conferintei de presa a ministrului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, Daniel Constantin.

Bună ziua! Am dorit să avem o discuţie şi să vă prezentăm astăzi un set de 10 măsuri pe care le-am luat sau urmează să le luăm în perioada următoare cu scopul de a combate, de a limita efectele pe care seceta le are în agricultura românească, pe de o parte. Pe de altă parte, măsuri care sunt menite să stimuleze dezvoltarea agriculturii în perioada următoare.

Vreau să vă spun că am prezentat aceste măsuri, zilele trecute, şi reprezentanţilor fermierilor. O parte dintre ele au fost agreate de aceştia, o altă parte a fost modificată sau urmează să fie modificată în perioada următoare, în urma creării unui grup de lucru, unui grup de discuţii pe care îl avem cu reprezentanţii fermierilor, pentru a identifica cele mai bune modalităţi pentru a veni în sprijinul acelor fermieri care au fost afectaţi de efectele secetei din toamna anului trecut şi din această vară.

O să vă prezint cele 10 măsuri, aşa cum vă spuneam, cu o precizare: iniţial am anunţat că Ministerul Agriculturii şi Guvernul României vor lua două măsuri principale pentru combaterea efectelor secetei. În primul rând, acordarea unui ajutor de minimis şi, în al doilea rând, o Hotărâre de Guvern care să compenseze pierderile pe care fermierii le înregistrează în acest an faţă de media ultimilor trei ani. În urma discuţiilor cu fermierii, dânşii au considerat, şi a fost o părere majoritară, că este mai bine ca cea de-a doua propunere, Hotărârea de Guvern care vizează despăgubirea fermierilor, compensarea pierderilor de venit, să fie înlocuită cu un sprijin mult mai consistent, aşa cum arată şi măsura a doua pe care o prezentăm aici, aceea de a suplimenta fondurile pe care toţi fermierii le primesc pe suprafaţă, în campania 2012 – 2013.

O să mă refer la fiecare măsură în parte, cu toate că discuţiile nu au mers şi către această concluzie de a acorda sprijinul de minimis. Consider în continuare, şi cred că vor fi de acord, aceasta fiind o măsură suplimentară, ca un număr important de fermieri să beneficieze de acordarea unui ajutor de minimis pentru suprafeţele de culturi calamitate în această perioadă. Astfel, beneficiarii acestei scheme sunt fermierii persoane fizice, şi vreau să punctez persoane fizice, care exploatează teren arabil şi au înfiinţat culturi în toamna anului 2011 sau în primăvara anului 2012.

Vreau să precizez că acest ajutor se acordă atât fermierilor care sunt înregistraţi în sistemul APIA, deci care primesc acea plată pe suprafaţă, dar şi acelor fermieri care nu sunt în acel sistem, cu alte cuvinte au suprafeţe mai mici de un hectar, dar care reprezintă, însumat, o suprafaţă destul de mare. Numărul estimat de beneficiari al acestui ajutor de minimis este de 558.000 de fermieri, suprafaţa care se estimează a fi acoperită şi care beneficiază de acest sprijin este de circa două milioane de hectare teren arabil din totalul de nouă milioane pe care îl are România, suma maximă a ajutorului financiar în cadrul schemelor de minimis este de 7.500 euro pe exploataţie, resursele financiare care se estimează a fi alocate de la bugetul de stat sunt în jur de 40 milioane de euro.

Cea de-a doua măsură pe care o să v-o prezint pe scurt şi, cu permisiunea dumneavoastră, o să revin după ce voi epuiza toate cele 10 măsuri, se referă la creşterea Plăţilor Naţionale Complementare pe suprafaţă pentru anul 2012. După cum ştiţi, un număr de peste un milion de fermieri au făcut cereri în primăvara acestui an pentru a primi sprijinul pe suprafaţă pentru o suprafaţă care se apropie de nouă milioane de hectare. Sprijinul, în anul 2011, a fost de 132 euro la hectar, fermierii au solicitat, pentru a combate efectele secetei, pentru a avea venituri mai mari care să compenseze aceste pierderi pe care le înregistrează, un sprijin cât mai mare pe campania 2012 – 2013 de la bugetul de stat.

Acest sprijin va putea să atingă chiar plafonul maxim permis de Comisia Europeană, adică sprijinul mediu pe care îl primeşte un fermier din Uniunea Europeană, aproximativ 170 – 180 de euro pe hectar. Vreau să fac aici o comparaţie care cred că merită făcută, sprijinul pe suprafaţă, fondurile care au fost alocate Românei atunci când am aderat la UE, fondurile europene la care se adaugă fondurile de la bugetul de stat, au fost de 640 milioane euro. Ca o comparaţie, în anul 2012 - 2013, fondurile care se estimează a fi plătite sunt de 1,4 miliarde euro. Puteţi remarca, acesta este unul din beneficiile statutului de ţară membră a UE, sprijinul pentru agricultură, pe plăţi directe, crescând în mod constant de la un nivel de 440 milioane euro, în anul 2007, până la un nivel de 1,04 miliarde euro, în anul 2012. Şi efortul de la bugetul de stat a crescut consistent, astfel că estimăm, în bugetul viitor, că el va atinge suma de 350 milioane euro.

Aşa cum ştiţi, pentru a veni în sprijinul fermierilor, din acest an am oferit posibilitatea acestora şi pentru a înfiinţa culturile de toamnă, ca APIA să elibereze o adeverinţă, din data de 25 iulie, este primul an când această adeverinţă se eliberează atât de devreme, pentru ca fermierii să meargă pe baza acestei adeverinţe care constituie o garanţie pentru bancă, să meargă să-şi ia deja un sprijin de 95 de euro la hectar de la o bancă, acest credit punte urmând a fi stins odată ce plăţile vor fi făcute de la Comisia Europeană şi de la bugetul de stat, adică începând cu data de 16 octombrie şi continuând cu data de 01 decembrie când vor primi sprijinul în totalitate.

O să revin la această măsură să vă prezint şi calendarul etapizat, aşa cum vom vedea, fiind un an excepţional, cum vor fi alocaţi banii, cum vor primi fermierii treptat banii în această perioadă.

Cea de-a treia măsură la care vreau să fac referire, cu incidenţă directă asupra secetei şi asupra sistemului de irigaţii pe care îl avem, se referă la o măsură pe care am luat-o deja, de care beneficiază deja fermierii care au posibilitatea de a iriga terenurile pe care le cultivă, şi anume furnizarea energiei pentru apa de irigaţii la un nivel mai redus cu 20 la sută. După cum ştiţi, încă de la începutul lunii iulie am semnat un ordin de ministru prin care fermierii, în loc să plătească 250 lei pe mia de metri cubi de apă, plătesc astăzi doar 200 de lei. Deci, o reducere pentru cei care beneficiază de sistemul de irigaţii. Suprafaţa contractată pentru irigaţii în anul 2012 este de 258.000 hectare, la data de 07 august a fost irigată o suprafaţă de 254.000 hectare, cu 22.000 de hectare mai mare decât săptămâna trecută, din care, în udarea întâi avem aproximativ 120.000 de hectare.

De asemenea, a fost elaborat, şi ajung la cea de-a patra măsură, a fost elaborat şi va fi semnat un ordin de ministru prin care Agenţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare va factura organizaţiilor de udători costul de apă fără pierderile pe care le plăteau şi suportau fermierii până acum pe canalele de distribuţie. Aşadar am ajuns la un acord cu Apele Române şi vreau să mulţumesc şi doamnei ministru Rovana Plumb pentru acest sprijin şi pentru deschiderea de care a dat dovadă pentru a veni în sprijinul fermierilor astfel încât aceştia să nu mai fi cei care suportă pierderile pe care le avem pe acest traseu al irigaţiilor din cauza faptului că acele canale nu sunt suficient de bine impermeabilizate sau lucrările necesare nu s-au făcut aşa cum ar fi trebuit. Vreau să vă spun că, pentru o evaluare a pierderilor pe care le aveam, în anul 2012, până la data de 07 august, volumul de apă care s-a pierdut a fost de aproximativ 29 milioane de metri cubi de apă.

Ajung la cea de-a cincea măsură care este oarecum complementară şi despre care am mai vorbit, care vine, de asemenea, în sprijinul fermierilor pentru a reduce toate aceste trei măsuri pe care le vedeţi, măsurile 3, 4 şi 5 sunt menite să reducă costurile finale pe care beneficiarii, producători din România, le plătesc atunci când accesează sistemul de irigaţii de la ANIF. Dacă la măsura 3 vorbim deja de o reducere reală de 20 la sută a costului pe care îl plăteşte beneficiarul la apă, la cea de-a doua măsură putem vorbi de un procent de 10 – 15 la sută pe care noi îl estimăm ca şi reducere având în vedere că nu se mai plătesc şi acele pierderi generate de distribuţie, la cea de-a treia măsură, dacă va fi implementată şi când va fi implementată, putem vorbi, de asemenea, de o reducere a costurilor cu 20 la sută, având în vedere că prin această măsură de finanţare, prin Măsura 125, toate organizaţiile de udători au posibilitatea să retehnologizeze staţiile de pompare pe care le au deja în administrare. Motoarele de care vorbim sunt de 20, chiar şi 40 de ani în funcţiune, iar costurile de energie pe care acestea le au sunt extrem de mari. De aceea am luat măsura, în aceste zile, ca bugetul iniţial de 25 de milioane de euro pe care îl are această măsură pe ultima sesiune care va fi deschisă în luna septembrie să fie suplimentat cu o sumă care va fi stabilită ulterior şi va fi evaluată în funcţie de proiectele care se vor depune.

La discuţia pe care am avut-o luni cu reprezentanţii fermierilor, mai exact cu Liga Utilizatorilor de Apă din România, avem o estimare şi credem că proiectele care vor fi depuse vor fi în număr de 60, plafonul maxim al acestor proiecte neputând depăşi un milion de euro. Deci, dacă facem o estimare, credem că avem nevoie de o suplimentare a bugetului cu 25, până la 30 de milioane de euro. Există această disponibilitate, mai ales că, în această perioadă, aşa cum v-am anunţat, suntem în discuţii cu reprezentanţii Comisiei Europene să modificăm PNDR, lucru care ne-ar permite să facem realocări nu numai în cadrul aceleiaşi axe, ci şi în cadrul diferitelor patru axe pe care le are PNDR. Menţionez că sprijinul pe care îl au aceste organizaţii de udători, pentru refacerea sistemului de irigaţii, este de 100 la sută, sprijin nerambursabil.

Mai departe, măsuri pentru stimularea agriculturii, aş vrea să mă refer la o discuţie pe care am avut-o cu reprezentanţii fermierilor şi care, de asemenea, sunt afectaţi, mă refer la crescătorii de animale, sunt afectaţi de această perioadă de secetă. Scumpirea cerealelor are repercusiuni şi în sectorul creşterii animalelor. Pentru a veni în sprijinul acestora, aceeaşi solicitare au avut-o şi ei, ca plafoanele care se acordă în cadrul schemei de ajutor de stat pentru sprijinirea sectorului de bovine şi ovine să fie apropiate de plafonul maxim.

Căutăm soluţii în această perioadă şi cred că, după ce vom finaliza discuţiile cu reprezentanţii fermierilor, vom fi măsură să semnăm un acord, atât pe sprijinul pe suprafaţă, cât şi pe sprijinul care va fi acordat crescătorilor de animale şi care, repet, având în vedere anul excepţional, este aproape de plafonul maxim tocmai pentru a compensa eventualele pierderi pe care le înregistrează aceştia. Vreau să fac precizarea că, în anul 2011, sprijinul care putea fi alocat la nivel maxim era de 219 milioane de euro pentru sectorul de bovine, iar pentru sectorul de ovine era şi este, în continuare, de 78 de milioane de euro. Vom face efortul ca aceste sume şi sprijinul acordat pe cap de animal să fie cat mai aproape de aceste valori, cred eu corecte pentru ceea ce se întâmplă în aceste zile în agricultură.

Cea de-a şaptea măsură la care vreau să fac referire este Hotărârea de Guvern pe care Guvernul deja a aprobat-o pentru stimularea menţinerii activităţii de creştere a bovinelor de carne şi a bivoliţelor în zonele defavorizate. Vreau să vă spun că încă de la începutul mandatului în urma deplasărilor pe care le-am avut în teritoriu, mai ales în zona de nord a ţării, în zona Maramureşului, în zona judeţului Mureş, Cluj, în nordul Moldovei, a existat această solicitare din partea fermierilor să ne îndreptăm la ceea ce se cere pe piaţă în momentul de faţă şi anume carne. De aceea am considerat că este util să venim şi în sprijinul crescătorilor de animale, nu numai pentru lapte dar şi pentru carne. Astfel, din fonduri europene există posibilitatea ca în zonele defavorizate să lărgim baza beneficiarilor de aceste fonduri şi dacă până în anul 2012 cei care beneficiau de un plafon de 30 de milioane de euro, erau crescătorii de animale pentru vaci de lapte, din acest an, prin Hotărârea de Guvern, şi crescătorii de vaci de carne şi bivoliţe pot primi sprijin specific în condiţiile Hotărârii de Guvern pentru stimularea acestui sector.

Merg mai departe la cea de-a opta măsură pe care intenţionăm să o luăm în perioada următoarea şi care se referă la suplimentarea fondurilor pentru Măsura 121 în vederea creării fermelor de rase de producţie. Este absolut necesar pentru a vorbi de stimularea dezvoltării fermelor de reproducţie la toate speciile de animale prin alocarea de fonduri suplimentare. După cum ştiţi Măsura 121 s-a axat mai mult până acum în sesiunile pe care le-am avut de primit pe proiecte în sectorul vegetal, am încercat în perioada următoare ca şi sectorul zootehnic să fie sprijinit, să fie mai bine finanţat prin modificarea şi prin suplimentarea acestor fonduri.

Vreau să precizez că Măsura 121 nu mai avea prevăzută nicio sesiune de depuneri de proiecte. În cazul realocărilor care se vor face prin modificarea PNDR intenţionăm şi la această măsură de investiţii să realocăm fonduri astfel încât, aşa cum vă spuneam, rasele de reproducţie să fie favorizate. Dorim să diminuăm importurile masive de animale destinate creşterii şi îngrăşării, dar şi crearea propriei baze de producţie. Dorim să asigurăm în mod constant necesarul de material biologic din producţia internă, evitându-se în acest mod fluctuaţiile de preţ la achiziţia acestuia de pe piaţa externă.

Merg mai departe la cea de-a noua măsură pe care dorim să o luăm şi cred că este un element de noutate despre care nu am mai vorbit până acum. Se referă la un sprijin real pe care dorim să îl acordăm beneficiarilor care au depus sau care vor depune proiecte prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală şi se referă la subvenţionarea dobânzii la creditele destinate beneficiarilor de măsuri din PNDR, mă refer la subvenţionarea dobânzilor cu fonduri europene.

Putem identifica o sumă extrem de importantă care poate ajunge până la 130 milioane de euro, care va fi pusă la dispoziţia băncilor în urma unei licitaţii, băncile respective urmând să acorde credite cu dobânzi, aşa cum vă spuneam, subvenţionate către beneficiari. Chiar dacă ajutorul pe care îl primeşte beneficiarul nu se modifică pentru că această subvenţionare a dobânzii se încadrează în acel plafon nerambursabil de care beneficiază beneficiarul respectiv, avantajul este că prin creditele cu dobândă subvenţionată se permite demararea activităţilor care până acum, din lipsă de fonduri, nu începeau. Vreau să vă dau un exemplu: cuantumul acestei subvenţii va consta în diferenţa dintre dobânda de referinţă stabilită de către Comisia Europeană pentru România, care la data de 1 iunie 2012 a fost de 5, 58%  şi dobânda percepută de către banca comercială finanţatoare. Un exemplu concret: pentru un credit în valoare de 100.000 lei la care banca aplică o dobândă, să spunem de 12%, adică 12.000 lei pe an, beneficiarul va plăti o dobândă doar de 5,58% adică 5.580 lei pe an,  iar Ministerul Agriculturii va plăti din fonduri europene, diferenţa de 6420 lei pe an, pentru toată perioada de finanţare. În perioada următoare vom demara toată legislaţia necesară după ce acordul din partea Comisiei Europene va veni în scris către Ministerul Agriculturii.

Cea de-a zecea măsură extrem de importantă se referă la combaterea evaziunii fiscale şi vreau să vă dau doar două exemple în sectorul de legume fructe şi în sectorul de vie-vin. Pot să vă spun că prin întărirea Direcţiei de Inspecţii pe care o are Ministerul Agriculturii s-au făcut o serie de controale în această perioadă de când conducem acest Minister. Astfel că, au fost controlate un număr de 90 de depozite de către inspectorii fitosanitari din cadrul Direcţiilor Agricole, din cadrul Unităţilor fitosanitare împreună cu inspectori din cadrul serviciului de inspecţii din cadrul Direcţiilor sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor. În urma acestor controale s-a constatat că fructele şi legumele din depozite respectă exigenţele fitosanitare. Au fost prelevate probe din loturile de legume fructe care au prezentat simptome de atac care pot fi cauzate de diferite organisme dăunătoare. În ceea ce priveşte filiera de comercializare a legumelor şi fructelor, au fost controlaţi un număr de 5880 de agenţi economici persoane fizice şi juridice. În urma deficienţelor constatate echipele mixte de control au aplicat o serie întreagă de sancţiuni şi vreau să dau doar câteva exemple din acestea:

• S-au aplicat 572 de amenzi în valoare totală de 725.000 lei;

• Au fost confiscate produse care totalizează o greutate de 22.784 kilograme. 15.611 kilograme de legume şi fructe s-au retras de la comercializare pentru lipsa documentelor însoţitoare;

• S-a dispus suspendarea activităţii de comercializare în cazul unor persoane juridice din cauza lipsei de documente de provenienţă, lipsei de case de marcat, lipsei evidenţei gestiunii;

• S-au prelevat 38 de probe de legume şi fructe pentru determinarea reziduurilor de pesticide;

• S-a confiscat suma de 26.000 lei de către reprezentanţii Gărzii Financiare, care nu a putut fi justificată în casă.

Printre principalele deficienţe care au fost constatate vreau să spun doar câteva dintre ele: certificatele de producător erau neconforme sau legumele şi fructele comercializate nu aveau prevăzută specificarea provenienţei şi erau neetichetate, comercializarea produselor în spaţii neamenajate, lipsa evidenţelor de gestiune la comercianţi şi o serie întreagă de alte deficienţe. De asemenea, pe sectorul de vie vin, în urma tematicii de inspecţii din data de 19.07, au fost formate echipe mixte din cadrul Direcţiei de Inspecţii din MADR, Inspectoratului General de Poliţie, Agenţia Naţională pentru Protecţia Consumatorului şi s-au efectuat controale astfel: la 107 operatori economici controlaţi au fost prelevate 67 de probe, dar cred că ceea ce este mai important este faptul că au fost depistate 21 de vinuri şi băuturi aromatizate falsificate, în produsele respective existând apă şi alcool de natură neviticolă. Astfel, situaţia falsurilor se prezintă în felul următor: nouă loturi de vinuri din România, cinci loturi de vinuri din Republica Bulgaria, despre care am mai vorbit şi şapte loturi de băutură aromatizată pe bază de vin, pelin tot din Republica Bulgaria. Din data de 19 iulie şi până în prezent au fost retrase de pe piaţă 240.000 litri de vinuri şi băuturi aromatizate pe baza de vin. Acţiunile de verificare sunt încă în desfăşurare, situaţia pe care v-am prezentat-o fiind la data de 7.08.2012, controlul continuând până pe data de 10 august.

Acum aş vrea sa revin la cea de-a doua măsură pe care v-am prezentat-o şi cred că este de mare interes pentru fermieri, având în vedere faptul că fermierii au nevoie de sprijin în această perioadă în care se fac pregătirile necesare pentru campania din toamnă.

Astfel, pentru a veni în sprijinul lor şi este un lucru pe care l-am convenit şi cu reprezentanţii fermierilor, din acest an, Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură eliberează încă din data de 25 iulie acele adeverinţe pe baza cărora fermierii pot merge la bănci şi există o serie întreagă de bănci care au semnat deja acordul tripartit cu Agenţia de Plăţi şi Fondul de Garantare.

Pe baza acestei adeverinţe, fermierii respectivi pot să ia un credit - punte de până la 95 de euro pe hectar. Deci, acesta este un sprijin real pe care îl devansam pentru fermieri pentru a putea avea la dispoziţie sumele necesare pentru campania, pe de o parte de recoltat şi pentru campania de însămânţat din această toamnă. Cea de-a doua etapă care este extrem de importantă – nivelul sprijinului pe care îl va primi pe suprafaţă fiecare fermier va fi stabilit, aşa cum spune Regulamentul European în data de 5 octombrie printr-o Hotărâre de Guvern, toate acestea după ce vom finaliza discuţiile cu reprezentanţii fermierilor, vom semna un acord cu aceştia care va prevedea nivelul sprijinului suplimentar de la bugetul de stat pe care îl vor primi fermierii. Deja am făcut demersurile, şi ajung la etapa a treia, la Comisia Europeană şi a fost aprobat acest demers ca din data de 16 octombrie să se plătească în avans 50% din SAPS. Ce înseamnă acest lucru, din sprijinul european care este de 120 de euro la hectar, fermierul să primească în jur de 55 – 60 de euro, care vor intra în contul său, cei care au luat acel credit - punte având posibilitatea să stingă o parte din creditul respectiv, ceilalţi putând să folosească banii aşa cum cred de cuviinţă. Ultima etapă, aşa cum spune şi Regulamentul European 73 din 2009, de la 01 decembrie, se vor plăti sumele integrale către fermieri într-un cuantum care va fi stabilit prin HG şi prin acordul pe care îl vom semna cu fermierii.

Acestea erau lucrurile pe care am vrut să vi le prezint, vă stau la dispoziţie pentru câteva întrebări. Vă mulţumesc!

 www.mapam.ro

• < Anterior
• Următor >