Sectiunea pentru agricultura de la Goetheanum dateaza din 1930. Activitatea de cercetare in domeniul agriculturii ecologice a fost facut aici de Ehrenfried Pfeiffer si Lilli Kolisko.

Hans Muller a devenit fondatorul agriculturii ecologice in tarile germanofone. In 1949, el a folosit termenul "Biologischer Landbau" ("agricultura biologica"), pentru prima data. Pana la moartea lui in 1988, ferma sa de langa Moschberg Berna, a fost principalul centru de formare pentru agricultorii organici din Elvetia, Austria si Germania. In anul 1946 a fondat Bio Gemuse, prima cooperativa care comercializeaza produse ecologice. El a infiintat deasemenea primul mail-service de livrare in cutii a legumelor si fructelor organice.

Intre anii 1960-1970 numarul de ferme ecologice din Elvetia a fost estimat intre 500-1000. In anul 1973 a fost fondat Institutul de Cercetari pentru agricultura ecologica Landbau care a devenit unul dintre centrele majore de cercetare in agricultura ecologica la nivel mondial.

In 1980 asociatiile ecologice au fondat organizatia umbrela Bio Suisse care a standardizat productia agricola ecologica. Dupa 1990 numarul de fermele ecologice a crescut in fiecare an ajungandu-se in anul 2008 la peste 6000 de ferme. Potrivit organizatiei Bio Suisse in prezent sunt 121 000 de hectare gestionate organic, constituind 12% suta din suprafata agricola a Elvetiei.

Mai multi factori au condus la aceasta crestere: ingrijorarea consumatorilor cu privire la alimentele mai putin sanatoase; agro-politica de mediu a guvernului, care sprijina fermele ecologice, cu subventii anuale; disponibilitatea de alimente ecologice in cele doua lanturi de supermarketuri dominante, Coop si Migros; conlucrarea dintre organizatia Bio Suisse si institutia FiBL, care furnizeaza date din cercetare si sfaturi practice pentru agricultori.

In regiunile montane procentele de teren ecologic sunt foarte ridicate. In cantonul Graubunden, de exemplu, mai mult de 50 la suta din terenurile agricole sunt certificate organic. Faptul ca cele mai multe terenuri ecologice sunt situate in regiunile alpine se reflecta si in utilizarea terenurilor in agricultura ecologica elvetiana, care are un procent mai mare de pasuni decat de arabil.

90 - 95% din fermierii elvetieni organici fac parte din organizatia Bio Suisse. Ea este compusa din 30 de asociatii de fermieri din Elvetia. O ferma Bud este bine operata organic. Fiecare produs Bud este etichetat cu numele organismul de certificare. Aceasta garanteaza ca toate produsele BUD sunt controlate iar cerintele de calitate sunt riguros indeplinite.

Asociatia Demeter este o alta organizatie de producatori, cu aproximativ 200 de membri. Ei reprezinta Asociaţia pentru bio-agricultura dinamice. Canalele de distributie importante pentru produsele Demeter sunt: pietele locale si de fermieri, magazinele alimentare naturale si micii comerciantii cu amanuntul.

Lantul de supermarketuri Migros a introdus propriile etichete de produse ecologice. Migros nu este o organizatie de producatori, ci un comerciant cu amanuntul. Produsele comercializate cu eticheta "Migros Bio" sunt distribuite in principal prin magazine Migros.

Inca din 1980, toate organizatiile elvetiene de agricultura prin Bio Suisse Bud au trecut la un sistem comun de certificare. In Elvetia principalii certificatori sunt bio.ispecta (infiintata in 1998) si BioTest Agro. Astazi, bio.inspecta inspecteaza si certifica mai mult de 80% din fermele, procesatorii si comerciantii de produse ecologice elvetieni.

Legislatia elvetiene cere respectearea standardelor minime ecologice pentru a acorda subventii agricole: rotatia culturilor, cu cel putin patru culturi; masurile de combatere a eroziunii solului; echilibru nutritional al plantelor; biodiversitate. In plus, fermierii elvetieni pot alege din diferitele programe speciale, programul de protectie al terenurilor prin garduri vii sau programul de bunastare a animalelor.

Valoarea produselor ecologice vandute pe piata se apropie de 1 miliard de euro. Cresterea in cursul anului 2008 a fost de 11,4%. Aproximativ 75% din vanzari se fac prin intermediul a doi importanti comercianti cu amanuntul (MIGROS, CoopNaturaplan) si 15% prin intermediul magazinelor ecologice, cu vanzarea cu amanuntul. Restul, fie direct de la producatori fie prin magazinele familiare de carne (macelarii) sau de panificatie.

Toate cantoanele ofera un curs introductiv pentru agricultorii “de conversie la agricultura ecologica” iar serviciile de stat de consultanta ofera in fiecare canton consultanta tehnica pentru agricultorii ecologici. Serviciile de consultanta se concentreaza pe suport tehnic asigurat pe timpul perioadei de conversie si pe asistenta tehnica in acordarea subventiilor.

Sursa: www.agriculturae.ro