Arbustii fructiferi – Plantatie ecologica sau Permacultura?

Detalii

Categorie: Arbusti fructiferi

14 Octombrie 2016

Gabriel Diaconu, trainer si consultant de agricultura ecologica si permacultura, prezinta diferentele intre o plantatie de arbusti fructiferi ecologica „obisnuita” si una care foloseste directiile permaculturii.

In prima parte sunt expuse bazele unei plantatii ecologice de arbusti fructiferi, fara a intra foarte mult in detalii, iar in a doua, imbunatatirile ce pot fi aduse de permacultura. De retinut ca aceste informatii sunt doar niste reomandari si in nici un caz permacultura nu impune implementarea tuturor. Mai degraba, fiecare fermier se inspira din aceste idei si alege daca si cate sa foloseasca in plantatia sa.

Ce presupune o plantatie ecologica de arbusti fructiferi „clasica”? - Generalitati

In primul rand fermierul trebuie sa se hotarasca ce specii va cultiva. Principalele 3 sunt zmeurul, murul, si coacazul. Fiecare are avantajele si dezavantajele sale, cu privire la costul infiintarii, administrarea, si pretul de desfacere.

Profitul unei plantatii de arbusti fructiferi

Dar avand in vedere ca, vandute direct la client, fructele de padure aduc intre 20 si 50 RON / kg, la o recolta medie de 3t/ha, vanzarile pot trece de 30.000 euro / ha. Vanzarea direct la client este dificila in cazul fructelor perisabile, in realitate lucrurile sunt rar la fel de roze ca pe hartie!

Zmeurul intra primul pe productie, din anul II, iar coacazul si murul produc recolte viabile economic incepand cu anul III.

Inaintea infiintarii plantatiei de arbusti fructiferi, este nevoie de un buletin de analiza al solului, irigatie localizata (furtun sau banda de picurare), sursa de ingrasamant ecologic, care poate fi si foliar, si, ingrasaminte minerale in functie de rezultatele buletinului de analiza.

Se bugeteaza si un sistem de sustinere (la zmeur si mur), forta de munca, inchirierea utilajelor, intretinerea plantatiei, recoltarea etc.

Bineinteles, este nevoie si de material saditor de calitate, folosind mai ales soiurile rezistente la boli si daunatori. Cele principale sunt:

• • Coacaz negru: Deea, Abanos
  • Coacaz rosu: Abundent, Red Lake
  • Zmeur: Citria, Cayuga
  • Mur: Orest (cu tepi), Thornfree (fara tepi)

Inaintea infiintarii plantatiei de arbusti fructiferi, scarificarea este un element important. O desfundare cat mai adanca a solului ajuta planta sa se inradacineze in profunzime.

Dupa pregatirea solului, se trece la plantare. Distantele de plantare variaza in functie de managementul vegetatiei dintre randuri. La suprafetele mici, distanta dintre randuri poate fi mai mica, caz in care se poate intra cu maxim o roaba. In schimb, unde este nevoie de accesul unui utilaj mic, cum este un motocultor, distanta este maxima (2.5m).

• • Zmeur: 0.5 x 1.5 – 2.5m
  • Mur: 1.2 – 1.5 x 1.5 – 2.5m
  • Coacaz: 0.8 – 1 x 1.5 – 2.5m

Zmeurul si murul au nevoie de sistem de sustinere, in cazul murului 3 sarme intinse pe spalier, si 2 in cazul zmeurului. Dintre cei 3 arbusti fructiferi, coacazul poate fi cultivat fara tutori.

Irigatia si fertilizarea sunt importante, toate 3 plantele fiind consumatoare mari de elemente nutritive si apa. Taierile variaza in functie de specie, la mur fiind cele mai intense.

Folosim metode din permacultura, sau o plantatie ecologica „normala”?

Plantatie de mur, parte dintr-o ferma ce contine si zmeur si coacaz, jud Dambovita

Cand vine vorba de infiintarea unei plantatii de arbusti fructiferi dupa principiile permaculturii, destule persoane se sperie. „E complicat”, „cine-a mai pomenit”, „prea diferit”, „nu-mi bat eu capul”, etc sunt scuzele obisnuite. Adevarul este ca, un pic de analiza facuta „cu cap”, indeparteaza usor astfel de temeri. Dar daca nu avem nici macar intentia de a ne informa si a intelege cum functioneaza mecanismele naturale folosite in permacultura, nu putem merge mai departe. Progresul vine din informatiile noi.

In realitate, odata intelese, lucrurile sunt destul de simple, iar cel care face alegerea este fermierul. Ne putem imagina o plantatie conventionala de arbusti fructiferi, careia ii putem modifica unul sau mai multe elemente.

Fiecare fermier alege cat de apropiat vrea sa ramana de practicile „conventionale” (nu ma refer la agricultura conventionala – bazata pe substante de sinteza, ci la metodologia „obisnuita” a agriculturii ecologice), sau cat de mult sa se duca in directia permaculturii.

Nu exista reguli fixe, doar potentiale idei, ce ajuta fermierul sa se orienteze. Nu toate trebuie respectate, chiar si una sau doua pot aduce imbunatatiri masive in productie, si scadea inputurile.

Intr-o plantatie de arbusti fructiferi, permacultura aduce in plus unul sau mai multe din urmatoarele elemente, in functie de alegerea fermierului. Tin sa evidentiez ca fiecare fermier alege pe care din aceste elemente sa le puna in practica in plantatia sa, in functie de pregatire, experienta si resurse.

Idei din permacultura folosite in cultivarea arbustilor fructiferi

• • Fie ca vorbim de zmeur, mur, sau coacaz, radacinile plantelor pot fi inoculate cu fungi micorizali. Printr-o relatie de simbioza cu planta, fungii micorizali cresc suprafata de absorbtie a radacinii plantei cu pana la 800%. In curand, voi scrie un articol mai detaliat si despre ei. Beneficiile le puteti realiza si singuri, facand comparatia intre doua plante, din care una exploreaza un volum de sol de 8 ori mai mare… La coacaz, costul este de aproximativ 700 RON / ha. Folosind cateva metode ingenioase, acesta se poate reduce cu peste 50%.

• • Intr-o plantatie de arbusti fructiferi, fertilizarea se face in faze bine definite, in doze optime, folosind dejectii, compost, vermicompost, extrase lichide, sau ingrasaminte ecologice disponibile pe piata. Doza de fertilizant tine cont de calitatea solului si evolutia sa de-a lungul timpului. Analizele solului si selectia ingrasamantului in functie de acestea sunt vitale, economisind sume importante.

  • Nu se foloseste ogorul negru, intervalul dintre randuri ramane acoperit de vegetatie pentru imbunatatirea solului. Se aleg specii necompetitive cu planta de cultura, ce aduc beneficii ca fixarea azotului, decompactarea solului, sau atragerea insectelor benefice. Practica este straveche in cazul vitei-de-vie, dar putini au avut inca ingeniozitatea sa o foloseasca intr-o plantatie de arbusti fructiferi. In podgorii se planteaza cu succes trifoi rosu, dar in cazul arbustilor fructiferi se folosesc specii diferite, de multe ori in amestec. Managementul vegetatiei este critic, pentru ca aceasta sa concureze cat mai putin cu planta de cultura. Azotul fixat, cat si imbunatatirea solului pe termen lung compenseaza cu mult concurenta minima, daca speciile si managementul sunt potrivite.

• • Resturile de plante (sanatoase) se recicleaza pentru sporirea materiei organice din sol, mentinerea populatiilor de fungi benefici, si mulcirea solului. Aici vorbim de resturile rezultate din taieri si tulpinile uscate de zmeur si mur.

  • O suprafata de pana la 10% din plantatia de arbusti fructiferi poate fi ocupata de pomi fructiferi, pentru diversificarea si esalonarea productiei. Avantajele sunt si economice, dar si ecologice.

  • O plantatie de arbusti fructiferi beneficiaza de protectia fata de vant. O suprafata de 10% acoperita de perdele forestiere poate spori productia cu pana la 30%, in functie de expunerea la vant a plantatiei de arbusti fructiferi.

  • Randurile de arbusti sunt amplasate dupa geometria keyline, aproape de curbele de nivel. Intrebarea de milioane de euro este: „Cand putem planta urmand topografia terenului pentru a ne feri de seceta si inundatii, de ce ne batem singuri cuie in talpa?”

  • Bolile si daunatorii se controleaza folosind metode inspirate din mecanismele naturale.

  • Macerate ecologice facute la ferma. Principalele sunt coada calului, urzica, laptele.

  • Atragerea pasarilor si amfibienilor pentru controlul insectelor. Unii fermieri CUMPARA viespi pentru a tine insectele sub control. Cei inteligenti atrag pasari si amfibieni. Daca vorbim doar de pitigoi, 4 familii tin sub control 90% din insectele de pe 1ha, fara a cere salariu. Ne putem permite sa fim ignoranti la aceste informatii?

• • Cresterea populatiilor de zoofagi, insectele care se hranesc cu alte insecte. Aici, perdelele forestiere si vegetatia dintre randuri joaca un rol extrem de important.

  • Alternarea randurilor de arbusti fructiferi, folosind specii diferite (randuri alternative de coacaz, zmeur, sau mur).

Gabriel Diaconu este un trainer si consultant de agricultura ecologica si permacultura, axat in special pe proiectarea fermelor, dar si a proprietatilor mici, urbane sau rurale. Gabriel ofera servicii de consultanta pentru ferme conventionale si ecologice, si organizeaza regulat cursuri de agricultura ecologica si permacultura, pentru incepatori si fermieri.

• < Anterior
• Următor >