Locul prunului in pomicultura romaneasca

Detalii

Categorie: Pomi fructiferi

12 Iunie 2008

In anul 2000 s-a realizat o productie de 345 000 t prune. Prunul continua sa aiba o pondere exagerata (cca. 50%), din livezile romanesti. Romania ocupa primul loc la suprafata de prun din U.E. Din suprafata pomicola de 77 883 ha, prunul ocupa 34 899 ha.

Zonarea culturii de prun

Pentru obtinerea unor rezultate economice favorabile, soiurile de prun trebuie amplasate mai ales in localitatile consacrate, din regiunea I si II pomicola, in care de-a lungul veacurilor s-au format numeroase populatii si soiuri locale deosebit de valoroase precum Tuleul Gras, Vinete romanesti, etc.

Din ultimul recesamant, rezulta ca prunul este concentrat in judetele Arges si Valce cu peste 3,5 milioane de pruni, urmate de judetele Buzau, Prahova, Olt, Caras-Severin si Hunedoara cu 3 milioane de pomi.

In aceste zone temperatura medie anuala este de 9-10 grade C, si precipitatiile de 600-700 mm, ceea ce creaza conditii favorabile culturii de prun.

In prezent, pentru plantatiile de prun ce se realizeaza pe dealurile inalte si mijlocii se recomanda soiurile Gras romanesc si Gras ameliorat.

Pe dealurile subcarpatice sun indicate soiurile Pitestean, Albatros, Stanley, Vinete de Italia, iar pe coline si la campie soiurile Anna Spath, Renclod Atthan, Silvia, Carpatin, Centenar si Stnley.

In partea de sud si sud- vestul tarii rezultate bune dau soiurile Timpurie Rivers, Ialomita, Pescarus, Diana si Agen.

Vinetele de Italia nu se adapteaza conditiilor de campie, iar Agen, Tuleu Gras, Timpurie Rivers si Anna Spath dau rezultate slabe in zonele mai inalte.

Perspective

Cultivat de sute de ani, prunul ramane unul dintre cele mai populare si indragite specii pomicole din Romania.

Faptul ca se intalneste pretutindeni si se inmulteste prin samburi sau drajoni, este o dovada in plus ca prunul sa adaptat relativ usor la la cele mai variate conditii de clima si sol din Tara noastra.

Din sortimentul bogat de soiuri s-au desprins si s-au impus pentru inmultire soiurile Tuleu Romanesc, Vinete romanesti si Grasul romanesc, ale caror fructe sunt neintrecute la gust si culoare.

Grasul romanesc populeaza dealurile Subcarpatice din judetele Arges, Prahova si Buzau. Tuleu gras format pe coline argesene s-a raspandit in toate zonele cu climat bland, iar Vanatul romanesc cu varietatile sa le Brumarii si De Bistrita s-a aclimatizat mai usor in zonele umede.

Fructele acestor soiuri sunt considerate mici fata de parametrii impusi de piata libera. De acea pentru protejarea pozitiei actuale a prunului, in perspectiva imediata se impune in cultura noile creatii romanesti Silvia, Centenar, Valcean, care au fructul mare si prezinta un aspect comercial.

In anul 1988 cu aproape 800 000 tone de prune, Romania asigura 12% din productia mondiala.

Calitatea prunelor

Calitatea este data de continutul in zahara 12-16%, acizi 0,16-2,3 %, vitamina C8-15,93 mg% si substante minerale.

Prunele se conserva sub forma deshidratata si congelata si se foloseste ca materie prima pentru fabricarea magiunului, gemului, dulcetei, compotului.

Din pulpa fermentata se obtine tuica si palinca, iar din miezul de sambure se extrage un ulei comestibil, care il inlocueste pe cel de migdale.

Prezentarea creatiilor romanesti

VALCEAN:

• pomul este de vigoare mijlocie spre mare, cu coroana invers piramidala si rodire pe buchete si ramuri mijlocii;
• fructul este mare sau foarte mare, sferic, turtit, de culoare vanata inchisa, cu pruina albicioasa;
• pulpa este neaderenta, portocalie, crocanta, cu gust dulce, placut.
• maturea fructelor ale loc la sfarsitul lui iulie.

SILVIA:

• pomul este de vigoare mijlocie , cu coroana piramidala si fructificarea pe buchete;
• fructul este mare, elipsoidal, vanata violaceu, cu pruina cenusie- albastruie;
• pulpa este neaderenta, alb-galbuie, cu gustul foarte placut;
• maturarea fructelor are loc la 1-2 saptamani dupa cea a prunelor Tuleu gras.

CENTENAR:

• pomul creste moderat si formeaza o coroana globuloasa si rodeste pe buchete (rar pe ramuri mijlocii);
• fructul este mare, invers ovoid si de culoare albastra cu pruina cenusie;
• pulpa este neaderenta, alb-verzui si cu un gust echilibrat.
• maturarea fructelor se produce cu 1-2 saptamani inantea soiului Tuleu gras.
  
  
  
  

Specificul infiintarii pantatiilor de prun

Soiurile de prun din sortiment se altoiesc pe corcodus si pe prunul franc.

Prunul se planteaza pe terenuri plane si terenuri amenajate in terase, in parcele prevazute cu alei de trafic tehnologic.

Prunul se planteaza la distantele: 6/5 m in livezile clasice; 5/4 m in livezile intensive si la 3/2 m lin livezile superintensive (Agen, Anna Spath).

Intrucat majoritatea soiurilor sunt autoincompatibile se recomanda sa se planteze 2-3 soiuri cu inflorire simultana pentru a asigura polenizarea incrucisata.

• < Anterior
• Următor >