Elena-Larisa Naie Stoicescu, o femeie fermier din Buzoesti, satul Buzoesti, judetul Arges, si-a extins semnificativ plantatia de capsuni prin proiectul Sunshine Berries, sustinut de compania internationala agricola Corteva Agriscience. Aceasta initiativa vizionara a fost sustinuta printr-o bursa in cadrul proiectului de burse educationale TalentA, unde Elena-Larisa a iesit pe locul al treilea in editia din 2022. Cu un an in urma, a triumfat cu proiectul sau, avand ca scop optimizarea spatiului disponibil si imbunatatirea afacerii prin construirea unui nou solar.
Conform clasamentului mondial a celor mai contaminate fructe si legume realizat de Environmental Working Group din SUA, capsunile conduc lista, urmate de spanac, brocolli, mere, struguri, nectarine etc. De aceea o sa dam o atentie mai sportita capsunilor, pentru ca practic fiecare dintre noi le consumam (mai ales copiii).
Cererea mare si preturile piperate ii determina pe multi gradinari sa isi indrepte atentia spre cultura capsunilor. Acestia pot fi cultivati pe majoritatea solurilor din tara la noi, cultura de capsuni valorificand solurile mai usoare care nu sunt afectate de exces de umiditate. Soiurile timpurii de capsuni ajung la punctul maturitatii la sfarsitul lunii mai, iar in cazul culturilor care au fost infiintate in sere si solarii, cu 3-4 saptamani mai repede.
Putregaiul umed (Rhizopus nigricans), se dezvolta pe fructe in timpul transportului, daca acesta se face in vehicule insuficient racite sau in timpul pastrarii. Boala poate ataca fructele si in timpul depozitarii.
Vestejirea plantelor este produsa de ciuperca Verticillium alboatrum Reink et Berth. Atacul se manifesta prin reducerea vigorii vegetative a plantelor si a productivitatii. Primele manifestari ale bolii se observa pe frunzele de la exteriorul tufei si pe frunzele batrane.
Putregaiul cenusiu (Botrytis cinerea Pers.) ataca mai ales partile slabite ale capsunului si apare sub forma de mucegai cenusiu pulverulent, care contine sporii ciupercii. Botrytis cinerea Pers. este principalul organism responsabil pentru putregaiul cenusiu al capsunului, strugurilor si altor fructe si legume, care poate afecta foarte puternic calitatea si cantitatea recoltei.
Pe frunzele capsunului apar pete ce reprezinta simtomele bolilor Patarea alba (Mycospheraella fragariae), Patarea rosie (Diplocarpon earliana) Patarea bruna (Phomopsis obscurans). Patarea alba si Patarea rosie sunt cele mai raspandite in Romania si apar mai ales in zona Satu-Mare, unde se parctica cultura multianuala de capsun.
Gargarita albastra (Coenorrhinus germanicus) este intalnita, in tara noastra, in toate zonele de cultura a capsunului. Cele mai mari pagube le provoaca in culturile de capsuni insa pot fi intalniti si pe mur, zmeur sau trandafir salbatic.
Gargarita neagra (Anthonomus rubi) isi face aparitia primavara la temperaturi de 5-6 grade C. Adultii apar din locurile de iernare si dupa o perioada de hranire depun oua in butonul floral, iar larvele care apar, consuma continutul florilor. Atacul se recunoaste usor dupa orificiile din butonii florali si dupa pedunculii florali rosi partial, din care cauza florile se apleaca.
Fainarea produsa de ciuperca Sphaerotheca macularis (Podosphaera aphanis) se recunoaste usor, prin pasla albicioasa care apare pe frunze. Mai tarziu devine prafoasa in urma formarii unui numar mare de spori.
In cultura de capsuni se recomanda executarea tratamentului I – la pornirea in vegetatie (aparitia primelor frunzulite), impotriva complexului de boli foliare. Inainte de tratament se recomanda strangerea si indepartarea din cultura a frunzelor uscate si a altor resturi vegetale.
Plantele atacate de piticirea capsunului (Rhizoctonia fragariae) sunt de talie redusa, cu un numar mic de frunze si inflorescente.
In mana coletului (Phytophthora fragariae) tesuturile coletului au un aspect spongios si capata coloratie bruna-rosiatica, iar in mana fructelor (Phytophthora cactorum), fructele atacate prezinta pete brune.
Antracnoza capsunului (Colletotrichum acutatum) este o boala provocata de ciuperci parazite si se prezinta sub forma unor pete rotunde de culoare neagra pe frunze, iar pe fructe sub forma unor adancituri inchise la culoare.
Nematodul capsunului (Aphelenchoides fragariae) traieste in tesuturile plantelor, respectiv in frunze, petioluri, flori si colet, in care patrund prin ranile provocate de insecte sau alti factori mecanici. De asemenea, nematozii din sol sunt printre vectorii principali de transmitere a virusilor care produc virozele intalnite frecvent la capsun.
Necroza frunzelor este produsa de ciuperca Gnomonia fragriae (Gnomonia comari) si se manifesta sub forma unor pete ovale sau colturoase, de 3-4 cm, purpurii, delimitate de o zona brun – cenusie.
Lucrarile de plantare la capsun se executa intre 10 septembrie si 15 octombrie. Capsunul prefera solurile usoare, bine structurate bogate in humus. La pregatirea terenului solul se fertilizeaza cu compost sau gunoi de grajd bine descompus. Capsunul nu poate fi cultivat mai mult de trei ani pe acelasi teren.
Virozele sunt frecvente in plantatiile care au fost infiintate cu stoloni proveniti din cultura proprie si se manifesta prin anomalii, mozaicarea, ingalbenire, decolare si incretire a frunzelor.
Capsunul este atacat de o serie de boli specifice (Mana capsunului, Mana coletului, Putregaiul cenusiu, Fainare, Vestejirea plantelor, Piticirea capsunului, Arsura frunzelor, Patarea alba, Patarea rosie a frunzelor, Patarea bruna) si daunatori specifici (Gandacul capsunului, Gargarita neagra, Gargarita coletului, Paianjenul capsunului si Paianjenul rosu). Pentru prevenirea si combaterea acestora va propunem o schema orientativa de tratament impotriva agentilor de daunare la cultura de capsun:
In cultura de capsuni se recomanda executarea tratamentului I – La pornirea in vegetatie (aparitia primelor frunzulite), impotriva complexului de boli foliare.
13-03-2024 Pomi fructiferi
Platforma modulara robotica autonoma Robo Fermier este o solutie autonoma destinata pomicultorilor. Sistemul modular poate fi adaptat pentru executarea unei game largi de lucrari in plantatiile pomicole. Sistemul este conceput special pentru fermele ecologice, dar poate fi folosit si in fermele conventionale. Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, prin Directia Generala Dezvoltare Rurala – Autoritate de Management pentru PNDR, a participat la Conferinta de inchidere a proiectului Robo-Fe... Mai multe>>
05-03-2024 Struguri / vita de vie
Consultantul Paul Huiet si studenta USAMV Bucuresti Bardos Alexandra sunt marii castigatori ai celei de-a doua editii a concursului „Cel mai bun viticultor din Romania”, organizat de Wines of Romania, in colaborare cu Statiunea de Cercetare si Dezvoltare pentru Viticultura si Pomicultura Pietroasa-Istrita. Mai multe>>
29-02-2024 Vinuri
BASF gazduieste a IX-a editie a concursului „Povesti cu vinuri romanesti”. In fiecare an, BASF colaboreaza cu ADAR (Asociatia Degustatorilor Autorizati din Romania) pentru a organiza acest concurs, care aduce la lumina vinuri exceptionale. Participa viticultori mici si mijlocii din toate regiunile tarii, iar cele mai bune sunt selectate de catre expertii juriului. Mai multe>>
29-02-2024 Vinuri
Sesiunea de primavara a concursului international de vin MUNDUS VINI Grand International Wine Award, desfasurata saptamana trecuta in Germania, a adus vinurilor romanesti un total de 71 de medalii, intre care 46 de aur si 25 de argint. Producatorii nostri au inscris in competitie 183 de etichete de vin. Aceste recunoasteri au plasat Romania pe locul 11 dintr-un total de 42 de tari participante. Mai multe>>
27-02-2024 Struguri / vita de vie
Vita de vie reprezinta o parte vitala a agriculturii. In acest context, BASF vine in intampinarea fermierilor cu o inovatie de varf: Smart Technology, o solutie revolutionara pentru protectia culturilor de vita de vie. Aceasta tehnologie de ultima generatie este conceputa pentru a combate eficient o gama larga de boli, cum ar fi mana si fainarea, oferind fermierilor un control sporit asupra productiei de struguri de calitate. Mai multe>>
16-02-2024 Struguri / vita de vie
Industria viticola din Romania isi continua ascensiunea, peste 50 de crame noi fiind autorizate in ultimele 10 luni, arata datele ONVPV, analizate de Wines of Romania. De asemenea, productia de vin a fost mai mare cu 15% comparativ cu 2022, desi a provenit de pe o suprafata totala de vita-de-vie usor redusa fata de anii trecuti. Mai multe>>
26-01-2024 Struguri / vita de vie
Fainarea vitei de vie este produsa de agentul patogen Uncinula necator care a fost observat prima data in tara noastra in anul 1851, iar de atunci s-a extins continuu, ajungand astazi sa fie prezent in orice plantatie de vita de vie, din orice colt al tarii noastre. Ciuperca ierneaza sub forma de miceliu de rezistenta in scoarta si mai ales in mugurii lastarilor infectati, dar si sub forma de peritecii pe corzile si resturile vegetative. Mai multe>>
25-01-2024 Struguri / vita de vie
Smart Technology de la BASF este noua tehnologie pentru protectia culturilor de vita de vie care ii ajuta pe fermieri sa scape de pierderile de productie si infectiile greu de controlat. Mai multe>>
24-01-2024 Pomi fructiferi
Proiectul Corinei Oprea s-a dezvoltat ca un plan strategic pentru imbunatatirea dinamicii afacerii de familie, introducand o linie de mere deshidratate in facilitatea lor de procesare de la nivelul laboratorului. Grantul primit de la Corteva Agriscience, precum si cunostintele dobandite in cadrul modulelor programului TalentA, i-au permis sa implementeze initiativa „La cules pe Taramul Craitei”. Mai multe>>
23-01-2024 Pomi fructiferi
Descopera noul tau aliat pentru culturile de mar: Smart Technology de la BASF! Fermierii se confrunta des cu pierderi de productie, aparitia formelor de rezistenta la fungicide sau calitatea scazuta a fructelor. Ei bine, cu Smart Technology pentru culturile de mar aceste probleme sunt mai usor de rezolvat. Mai multe>>
23-12-2023 Vinuri
Conform datelor colectate de Wines of Romania, platforma dedicata in exclusivitate promovarii vinului romanesc, vinurile autohtone au obtinut la concursurile internationale desfasurate anul acesta peste 500 de medalii, dintre care mai mult de 300 de aur, dublu aur sau diamant. Producatorii romani si-au inscris vinurile si au reusit sa impresioneze juratii din peste 40 de competitii din Europa, America de Nord si Asia. Mai multe>>
© 2024 Gazeta de Agricultura | Termeni si Conditii >>>