Asa cum afirmam intr-un articol precedent, una dintre dezbaterile care va anima si anima deja scena publica europeana este legata de reforma Politicii Agricole Comune (PAC) in contextul adoptarii unui nou cadru financiar pentru perioada 2013-2020.
Implicit, negocierile asupra acestui subiect vor avea in prim plan resursa financiara acordata PAC. Reforma are insa ambitia de a merge si mai departe: revizuirea schemelor de ajutor direct, echilibrarea subventiilor si ajutoarele pentru dezvoltare rurala, includerea pe baze mai ample a temelor ecologice sau ameliorarea competitivitatii agriculturii europene sunt doar cateva dintre marile teme ale dezbaterilor care au inceput deja sa aiba loc. In acest context, ne propunem sa evaluam in cele ce urmeaza pozitiile diversilor actori implicati in acest proces, cu scopul de a furniza o figura de ansamblu asupra echilibrului de forte la nivel european.
Tabara conservatoare
Desi am numit-o „tabara conservatoare”, trebuie spus ca aceasta fateta a spectrului de interese asupra PAC dispune si ea de elemente de reforma. Desigur, de aceasta parte a mesei de negocieri vom regasi in primul rand Franta, tara care a beneficiat si benefiaza cel mai mult de pe urma PAC, dar si tari ca Grecia sau ca majoritatea statelor noi membre din Europa de Est, inclusiv Romania. Acest grup de state sustin, asa cum Presedintele francez Sarkozy spunea de curand, „o noua Politica Agricola Comuna fondata pe preturi si pe preferinta comunitara” ce inseamna, in limbaj mai concret, pastrarea status-quo-ului. Plutonul de state condus de Franta sustine, astfel, pastrarea la aceleasi standarde a bugetului agricol comunitar (aproximativ 40% din totalul bugetului european) si apara in acelasi timp Pilonul I de subventii pentru productie in dauna unei prioritizari a dezvoltarii rurale via Pilonul II. Elementele de noutate pe care acest grup, totusi, neomogen, de state le sustine includ masuri aflate „in trend” precum: protejarea biodiversitatii, ameliorarea conditionalitatii ecologice pentru obtinerea de finantari europene, o mai buna conectare a agriculturii de piata. In interiorul acestui grup regasim un grup aparte format din noile state membre care, aparand subventiile, militeaza activ pentru simplificarea si armonizarea alocarii acestora.
Aceasta pozitie conservatoare a diverselor state membre este, bineinteles, sustinuta foarte activ de puternicul lobby agricol de la nivel european, care aduce in prim plan cifre prin care apara o agricultura europeana bine finantata. Potrivit acestora, agricultura europeana ce produce 30 de milioane de locuri de munca in intreaga UE trebuie sa ramana puternica si bine finantata pentru a continua nu doar sa produca alimente ci si sa creeze bunuri publice precum protejarea mediului si a biodiversitatii, ameliorarea si protejarea cadrului natural – inclusiv prin crearea de conditii specifice de lupta impotriva inundatiilor, a desertificarii.
Tabara reformista
De cealalta parte a spectrului de interese gasim un grup de actori condus de Marea Britanie, critic traditional al PAC, sustinuta de tari ca Danemarca, Suedia sau Olanda. Potrivit acestora, Politica Agricola Comuna trebuie sa fie profund reformata astfel incat sa tina cont de noile conditii economice din Europa, conditii ce presupun o reevaluare a prioritatilor in cadrul UE. Astfel, prioritatea esentiala a Europei in noul context este ameliorarea competitivitatii economice, inclusiv in zona agricola ceea ce s-ar traduce prin reducerea substantiala a subisdiilor agricole in favoarea unui sistem de finantare mai flexibil, bazat pe principii contractuale, in care ecoconditionalitatea sa fie ameliorata si care sa puna accentul pe multifunctionalitatea agriculturii. In termeni mai exacti, acest grup de tari sustine nu doar scaderea subventiilor ci si o modulare obligatorie care sa transfere din ce in ce mai multe fonduri dinspre Pilonul I catre Dezvoltarea rurala si (co)finantarea de proiecte precise si usor evaluabile. In sfarsit, potrivit acestora, un Pilon II de dezvoltare rurală puternic, bazat pe principiul ecoconditionalitatii si orientat spre piata ar contribui si mai bine la ameliorarea luptei impotriva schimbarilor climatice.
Acestea fiind spuse, se poate observa o linie de demarcatie in interiorul acestui grup. Astfel, in timp ce Marea Britanie s-a pronuntat deja in mod energic pentru o reducere semnificativa a plicului bugetar acordat PAC, aliatele sale obisnuite nu au urmat-o ci s-au pozitionat, cel putin deocamdata, alaturi de tabara traditionalista care sustine conservarea bugetului PAC la standardele actuale.
Tabara moderata
In aceasta inclestare de interese intre tabara reformista si cea traditionalista, putem regasi si cel putin doi actori care au o pozitie mai degraba moderata. Primul dintre ei este, in mod oarecum natural, Comisia Europeana, care trebuie sa agrege diversele interese intr-o propunere legislativa echilibrata pentru a facilita un viitor consens al legislatorilor (Parlamentul European are putere de codecizie in domeniul agricol dupa intrarea in vigoare a Tratatului de la Lisabona). In acest sens, Comisarul pentru Agricultura, Dacian Ciolos, a demonstrat ca are o pozitie de mijloc, in ciuda temerilor privind partizanatul sau cu tabara conservatoare. Cu toate ca s-a pronunţat ferm pentru pastrarea bugetului actual al PAC, el s-a aratat foarte deschis principiilor unei agriculturi multifunctionale si flexibile: „Nu pot vedea spatiul rural fara agricultura asa cum nu il pot vedea doar cu agricultura”. In plus, noul comisar a aratat ca doreste o simplificare si o mai mare claritate a acordarii subventiilor via Pilonul I, fiind totodata preocupat de temele ecologice si de o mai buna integrare a acestora in noua Politica Agricola Comuna.
Pe de alta parte, cel putin pana in prezent, Parlamentul European pare sa se fi situat pe aceeasi linie de moderatie cand vine vorba de reforma PAC. Intr-o rezolutie adoptata recent cu o larga majoritate, deputatii europeni sustin mentinerea aceluiasi nivel al finantarii „cel putin in urmatoarea perioada de programare financiara” (2013-2020). Era de asteptat ca teme ecologice precum protejarea biodiversitatii sau ecoconditionalitatea sa fie prezente in poziia Parlamentului (acestea fiind, in mod uzual, apanajul PE), insa ce surprinde este sustinerea oarecum sub asteptari pe care deputatii o acorda Dezvoltarii rurale. Pozitia mai degraba fada a europarlamentarilor poate fi explicata prin consensul neasteptat de larg asupra acestei rezolutii care a diluat probabil pozitiile forte ale grupurilor politice. Este insa de asteptat ca odata pusa pe masa propunerea legislativa a Comisiei, pozitiile grupurilor politice sa fie mult mai transante.
Ce spun cetatenii europeni?
In sfarsit, in ceea ce priveste opinia publica, aceasta pare mai degraba inclinata catre o viziune traditionalista a PAC, fiind in majoritatea cazurilor satisfacuta cu starea actuala a acesteia. Astfel, 90% din cetatenii intervievati in cadrul unui sondaj Eurobarometru considera agricultura si spatiul rural ca fiind vitale pentru Europa. In acelasi sens, ei sustin in proportie de 83% mentinerea actualelor niveluri de subventii, concomitent cu pastrarea la aceleasi standarde sau chiar cresterea bugetului PAC (doar 17% considera ca bugetul agricol este prea ridicat). Cat priveste temele ecologice, europenii sustin in mare majoritate (82%) integrarea preocuparilor de protectie a mediului in mecanismele PAC, punand totodata in fruntea listei de prioritati a acestei politici asigurarea de produse sigure si de calitate (romanii fac nota discordanta aici, ei sustinand, ca si prioritate majora, asigurarea unui standard de viata stabil pentru fermieri – 66% dintre respondenti).
Astfel, din echilibrul de forte de la nivel european putem observa, cel putin pentru moment, un avantaj al taberei conservatoare in negocierile privind viitorul Politicii Agricole Comune post 2013. Cu toate acestea, suntem inca la inceputul dezbaterilor iar pozitiile diversilor actori implicati pot evolua, se pot decanta si diferentia cu precadere in fazele de negociere propriu-zisa a noii PAC ce va incepe in aceasta toamna odata cu prezentarea Comunicarii Comisiei pe acest subiect.
Autor: Alin Cristian Mituta
Coordonator Agricultura si dezvoltare regionala
Mail: [email protected]
Sursa: www.europuls.ro
01-08-2024 Fructe de padure
Lidl România continuă să sprijine economia românească prin susținerea producției agricole locale și în acest an, atât prin extinderea parteneriatelor cu producătorii români și creșterea cantității de fructe și legume românești din Piața Lidl, cât și prin facilitarea exporturilor către magazine Lidl din afara țării. În lunile iunie și iulie ale acestui an, Lidl România a facilitat exporturi în valoare de aproape 1 milion de euro pentru 5 producători români de afine și zmeură. Mai multe>>
10-08-2023 Silvicultura
Comisia Europeana a aprobat, in temeiul normelor UE privind ajutoarele de stat, o schema a Romaniei in valoare de 200 milioane EUR (998 milioane RON) care are ca scop sa compenseze proprietarii de paduri pentru lemnul netaiat din cauza cerintelor ecologice obligatorii. Aceasta schema urmareste sa stopeze si sa inverseze declinul biodiversitatii, sa amelioreze serviciile ecosistemice si sa conserve habitatele si peisajele. Mai multe>>
06-06-2023 Silvicultura
Adunarea Generala AIL – Prolemn si conferinta „Lemnul este genial” din 25 mai 2023 au prilejuit o dezbatere extrem de consistenta despre starea actuala a sectorului padure – industrii bazate pe lemn si potentialul enorm pe care principala resursa regenerabila a Romaniei il are pentru dezvoltare economica si sociala, concomitent cu protejarea mediului natural. Alaturi de membrii Asociatiei, au participat reprezentanti ai Guvernului Romaniei, ai Parlamentului si ai autoritatilor din domeniu, ai as... Mai multe>>
18-05-2023 Silvicultura
In primavara anului 2023 Fundatia Padurea de Maine a initiat prima cercetare de amploare privind sistemele agroforestiere derulata in Romania dupa 1990. Cercetarea include o parcela de teren de 1,3 hectare plantata in sistem agroforestier – peste 20 de specii de arbori si arbusti care vor interactiona cu culturi de cereale si legume. Scopul studiului este elaborarea unui ghid de bune practici pentru crearea si intretinerea sistemelor agroforestiere in Romania. Mai multe>>
23-03-2023 Silvicultura
Ministerul Mediului, Apelor si Padurilor a lansat astazi apelul necompetitiv de proiecte in cadrul Investitiei I.2. „Dezvoltarea de capacitati moderne de producere a materialului forestier de reproducere” pentru Subinvestitia I.2.B. „Acordarea de sprijin de minimis pentru dezvoltarea de capacitati moderne de producere a materialului forestier de reproducere”, -PNRR/2023/C2/S/I.2.B. Alocarea financiara totala acordata prin PNRR acestei investitii depaseste 88 milioane lei. Mai multe>>
15-03-2023 Silvicultura
Luna Plantarii Arborilor, marcata anual intre 15 martie si 15 aprilie, conform Codului Silvic, inseamna numeroase actiuni de impadurire, actiuni de popularizare si educatie forestiera. Astfel, la nivelul intregii tari, in campania de impaduriri de primavara, ce se suprapune Lunii Plantarii Arborilor, Regia Nationala a Padurilor - Romsilva va planta circa 20 de milioane de puieti forestieri si va regenera 9.643 hectare fond forestier proprietatea publica a statului, in cursul campaniei de impadur... Mai multe>>
02-10-2022 Silvicultura
Prima zi a conferintei Smart Green Industry organizate de Asociatia Industriei Lemnului – Prolemn si Camera de Comert si Industrie a Romaniei a adus laolalta reprezentanti ai Guvernului Romaniei, reprezentanti ai industriei de prelucrare a lemnului si a mobilei, organizatii non-guvernamentale si reprezentanti ai mediului universitar. Utilizarea inteligenta a resursei de lemn poate dubla aportul economic actual al industriilor bazate pe lemn, de 4,5% din PIB si cifra de afaceri de 9,86 mld. Euro,... Mai multe>>
17-09-2022 Fructe de padure
La 21 de ani, student la ASE, Ionel Burtea decide sa porneasca o afacere in agricultura. Cu un buget initial de 20.000 de euro, incepe sa cultive mure pe 1 ha de teren si isi implica familia in afacere – bunicul, parintii si sora. Decizia de a lansa afacerea cu fructe de padure a fost luata dupa o atenta cercetare a pietei, in care au fost identificate probleme de disponibilitate a fructelor romanesti in supermarketuri, precum si lipsa unei game de vinuri cu arome inedite si neconventionale. Mai multe>>
13-09-2022 Silvicultura
Raportul privind „Noua strategie forestiera pentru 2030” votat azi, de plenul Parlamentului European, aduce noutati pentru sectorul silvic. Europarlamentarul Carmen Avram, raportor din umbra S&D pe acest dosar, a cerut Comisiei Europene bani mai multi pentru padurile gestionate in regim public sau privat. Aceste subventii ar trebui sa vina in sprijinul proprietarilor ale caror paduri vor fi plasate sub regim de protectie sau stricta protectie, ca urmare a obiectivelor de mediu din Strategia ... Mai multe>>
31-08-2022 Silvicultura
Executivul a aprobat astazi, in Sedinta de Guvern, la propunerea Ministerului Mediului, Apelor si Padurilor, Ordonanta pentru modificarea si completarea Legii nr. 289/2002 privind perdelele forestiere de protectie. Ordonanta va conduce la cresterea suprafetelor acoperite cu vegetatie forestiera si aduce o modificare importanta prin care toti proprietarii romani de terenuri vor putea infiinta perdele forestiere de protectie, beneficiind inclusiv de finantare. Mai multe>>
11-08-2022 Parcuri si rezervatii naturale
OTP Bank Romania si Mastercard prezinta, in premiera, in cadrul celei de-a XIX-a editii a Festivalului International de Film Independent Anonimul, Birdville, un scurtmetraj regizat de pasarile din Delta Dunarii. Scurtmetrajul de tip documentar trateaza problema dezvoltarii nesustenabile a Deltei si isi propune sa devina un mecanism de constientizare si educare a privitorilor cu scopul de a genera actiuni pentru conservarea zonei. Mai multe>>
© 2024 Gazeta de Agricultura | Termeni si Conditii >>>