Sectorul Padure-Lemn: Potential verde pentru o industrie a viitorului

Detalii

Categorie: Silvicultura

06 Iunie 2023

Adunarea Generala AIL – Prolemn si conferinta „Lemnul este genial” din 25 mai 2023 au prilejuit o dezbatere extrem de consistenta despre starea actuala a sectorului padure – industrii bazate pe lemn si potentialul enorm pe care principala resursa regenerabila a Romaniei il are pentru dezvoltare economica si sociala, concomitent cu protejarea mediului natural. Alaturi de membrii Asociatiei, au participat reprezentanti ai Guvernului Romaniei, ai Parlamentului si ai autoritatilor din domeniu, ai asociatiilor din sector, din mediul academic si de cercetare.

In cadrul conferintei, impreuna cu factorii de decizie institutionali, au fost analizate modalitati de crestere a valorii adaugate, a impactului economic si social al utilizarii resursei de lemn in produse ale industriei lemnului, care transforma aceasta resursa regenerabila in dezvoltare economica, bunastare pentru comunitati si contributie la decarbonare pentru un mediu inconjurator sanatos.

O tema centrala a dezbaterilor a fost proiectul noului Cod Silvic, aflat in curs de elaborare. Ne-am bucurat de prezenta reprezentantilor tuturor institutiilor academice si de cercetare implicate in acest proces (Academia de Stiinte Agricole si Silvice, Institutul National de Cercetare-Dezvoltare in Silvicultura, facultatile de silvicultura ale Universitatilor din Brasov si Suceava).

Regasiti mai jos o sinteza a evenimentului.

Produsele din lemn sunt un omagiu adus naturii

Lemnul este principala resursa regenerabila a Romaniei, baza unei bioeconomii emergente, dar cu potential enorm, atat in plan economic si social, cat si de mediu. In orizontul tintelor europene in raport cu criza climatica, lemnul poate fi aliatul nostru principal – il putem folosi pentru a inlocui plastic, otel, beton, combustibili fosili si asa mai departe. Toate acestea au o amprenta de mediu mult mai mare, iar pentru cei care isi apleaca atentia asupra bioeconomiei bazate pe resurse forestiere este de neinteles de ce tranzitia catre lemn pentru constructii, bunuri de larg consum si productia de energie intarzie in continuare.

Mai ales ca tara noastra are un potential verde enorm, unul dintre cele mai mari din Uniunea Europeana.

Impactul economic, social si de mediu al sectorului padure-lemn

Potrivit unui studiu PwC publicat in septembrie 2022, activitatile economice bazate pe resursa de lemn contribuie in prezent 4,5% la PIB, sau 9,86 miliarde de Euro anual si sustin peste 330.000 de locuri de munca prin efectele directe, indirecte si induse. Totodata, impactul sectorului padure-lemn in combaterea schimbarilor climatice este anual echivalentul a peste 50 de tone CO2 retinute sau evitate a fi emise prin efectele de substitutie.

Stocul de masa lemnoasa pe picior in padurile Romaniei este de 2,3 miliarde metri cubi iar suprafata padurilor este in crestere.

Iar sectorul padure-lemn are poate cel mai mare factor de multiplicare pe lantul valoric: fiecare metru cub de lemn prelucrat aduce aproximativ 750 de Euro in cifra de afaceri a operatorilor economici din sector, dintre care aproximativ 250 de Euro ajung venituri la bugetul de stat. Astfel, contributia directa, indirecta si indusa la bugetul de stat a intregului sector este de 3 miliarde de Euro anual.

In ciuda acestor fundamente solide, ultimii ani au insemnat pentru sector o perioada extrem de dificila.

Conform indicilor productiei industriale publicati de INS pentru luna februarie 2023, productia in industria lemnului se situeaza la un nivel de 69.2 % in februarie 2023 fata de februarie 2022. A fost a sasea luna consecutiva de scadere a productiei, iar trendul reducerii de activitate in industria lemnului continua.

Indicii preturilor productiei industriale publicati de INS arata in domeniul prelucrarii lemnului o crestere a preturilor de 40,88% in ianuarie 2022 fata de ianuarie 2021 si o continuare a cresterii preturilor in 2023, chiar daca se porneste de la o baza atat de ridicata, cu o crestere de 19,87% in ianuarie 2023 fata de ianuarie 2022. Efectul compus al cresterii preturilor produselor din lemn este de aproape 70% pentru perioada ianuarie 2021-ianuarie 2023, cresteri care situeaza acest domeniu de activitate in topul inflatiei din Romania.

De unde aceasta situatie?

In luna aprilie 2023, AIL – Prolemn a invitat reprezentantii sectorului sa raspunda la un chestionar privind situatia actuala. Au raspuns 146 de persoane, reprezentand agenti economici care activeaza in silvicultura, prelucrarea primara a lemnului, fabricarea mobilei, dar si din institutii si autoritati publice sau ONG-uri.

88% dintre respondenti sunt de parere ca sectorul traverseaza o perioada de criza, generata de o combinatie de factori cu potential letal:

1. 1. Preturile prea mari pentru sortimentele industriale de lemn si volumul redus al ofertei.
   2. Costurile de productie din ce in ce mai ridicate, ca urmare a cresterii preturilor tuturor inputurilor (utilitati, forta de munca, materie prima).
   3. Reducerea cererii agregate pe piata interna si internationala.

Acest cumul de factori a generat o furtuna perfecta, care a oprit deja o treime din productia industriala si a ridicat preturile cu aproape 70% in ultimii doi ani.

Poate cel mai clar indicator a fost criza lemnului de foc din sezonul rece 2022-2023. In contextul lipsei de resursa si a preturilor necompetitive pe piata interna, OUG 134/2022 prin care preturile lemnului de foc au fost plafonate a generat imediat penurie in piata, a creat conditii pentru comert ilicit intr-un domeniu vulnerabil, a dus la o recrudescenta a taierilor ilegale pentru asigurarea confortului termic al populatiei – peste 3,5 milioane de gospodarii depind de lemn pentru incalzire in Romania.

Paradoxul romanesc: producem de trei ori cat consumam, dar ne confruntam cu saracie energetica

Jumatate din gospodarii depind de lemnul de foc si nu au alternative – de 30 de ani se vehiculeaza solutii bazate pe gaze naturale sau, mai nou, alte surse regenerabile, dar investitiile in comunitatile rurale lipsesc aproape cu desavarsire.

Rezultatul este utilizarea lemnului fara eficienta energetica, in sobe traditionale. Lemnul este adesea prea verde si depozitat in conditii improprii. Se consuma cantitati mari cu pierderi uriase.

Piata este extrem de distorsionata. In Romania se produc 600.000 de tone de peleti anual, iar consumul intern este de aproximativ 200.000 de tone. Cu toate acestea, masurile artificiale de plafonare din toamna anului trecut au determinat o criza de aprovizionare fara precedent.

Criza din industria lemnului este platita in final de populatie – nu doar prin preturile marite la produse, ci si prin frig.

Deficitul cronic de resursa este la originea crizelor succesive

Desi tara noastra are paduri sanatoase si bine gospodarite, cu o crestere constanta a suprafetelor impadurite si cea mai mare crestere anuala a volumului de lemn pe hectar din Europa, recolta de lemn ne situeaza pe ultimele locuri din Uniunea Europeana, asa cum arata acelasi studiu PwC mentionat mai sus.

Atat din fondul forestier proprietate a statului cat si de pe micile proprietati de paduri recoltam mult mai putin lemn decat am putea face.

Posibilitatea la nivel national este de cel putin 25-26 de milioane de metri cubi anual, dar recolta se plaseaza in jurul cifrei de 19 milioane de metri cubi.

Sunt blocaje administrative care ingreuneaza accesul proprietarilor de paduri la uzufructul proprietatii lor, sunt decizii ale executivului care afecteaza activitatea, avem tranzitia la lemn fasonat care se desfasoara cu mare incetineala. Principalul administrator de paduri, RNP – Romsilva, a redus volumul de masa lemnoasa pus pe piata fata de posibilitatea stabilita de amenajamentele silvice, iar preturile de pornire la licitatiile RNP nu respecta preturile de referinta – au ajuns la un maxim istoric, cu o crestere de 150% fata de 2022 si de aproape 280% fata de 2021.

De aceea, preturile din Romania sunt extrem de necompetitive raportat la piata europeana: busteanul de gater de fag in Franta, sortat si livrat in fabrica, are un pret de 80 - 85 de Euro/mc, acelasi pret cu cel achizitionat pe picior in Romania, volum brut, inainte de a fi exploatat si sortat. Busteanul de gater de fag sortat are preturi de peste 120 de Euro/mc.

Aceste preturi enorme si lipsa lemnului acolo unde este mare nevoie de el nu doar fac industria romaneasca mai putin competitiva, ci anuleaza eforturile de combatere a taierilor ilegale prin sustinerea unei piete pentru comertul ilicit cu lemn.

Lemnul taiat ilegal ajunge sa fie vandut local, pe distante scurte, ca lemn de foc. Documentele de provenienta sunt folosite pentru legalizarea lemnului ilicit, care ajunge sa contamineze lanturile de aprovizionare prin amestecarea lemnului in depozite.

Industria lemnului este de cele mai multe ori un cumparator tertiar – nu face si activitatea de exploatare a lemnului. Desi in majoritatea covarsitoare a cazurilor este un cumparator de buna credinta, care implementeaza sisteme due diligence puternice si face eforturi pentru conformare mai mult decat prevede legislatia, produsele romanesti poarta stigmatul lemnului ilegal. Absolut nemeritat.

Combaterea taierilor ilegale in lumina regulamentului european Deforestation-Free Products

De aceea, industria sustine reasezarea luptei impotriva taierilor ilegale pe principiile europene, stabilite si prin nou-aprobatul regulament Deforestation-Free Products, care va fi aplicabil din anul 2024. Aceste principii au stat la baza concluziilor recentului eveniment organizat sub egida Academiei de Stiinte Agricole si Silvice „Gheorghe Ionescu-Sisesti”: activitatea umana nu trebuie sa degradeze padurea, dar latura comerciala trebuie sa ramana neafectata, iar operatorii economici sa-si intareasca sistemele due diligence cu ajutorul sistemelor de trasabilitate robuste si eficiente, care colecteaza informatii, evalueaza riscurile si permit dezvoltarea de masuri pentru diminuarea acestora.

In prezent, in ciuda unui lung proces de dezvoltare din 2008 pana in prezent (cu SUMAL 1.0, Radarul Padurilor in 2014, Inspectorul Padurilor in 2016, SUMAL 2.0 in 2021), sistemul SUMAL nu valorifica volumul urias de informatii colectate printr-un sistem de alerte / evaluare de risc, ceea ce afecteaza eficienta activitatilor de combatere a taierilor ilegale.

Suprareglementarea, prin urmarirea materialelor lemnoase nu doar ca provenienta, ci gestionar-comerciala mult dincolo de prima punere pe piata a acestora (in comert, prelucrarea primara si industria mobilei), a indus costuri administrative si blocaje pe acest circuit valoric si a blocat resursele de control in sarcini birocratice.

Dezvoltarea sistemului SUMAL trebuie sa continue pe principiile reglementarilor europene, ca baza a unui sistem de due diligence la prima punere pe piata a masei lemnoase.

Proiectul noului Cod Silvic in dezbatere publica

In urma unui proces consultativ cu membrii AIL – Prolemn si parteneri academici, universitari si de pe intregul lant valoric al lemnului, in cadrul dezbaterilor au fost prezentate si discutate mai multe principii pe care industria le doreste incluse in actul normativ fundamental al sectorului.

Astfel, trebuie incluse principii de gestionare durabila pe intregul lant valoric al lemnului:

• principiul utilizarii in cascada a resursei de lemn,
• principiul valorificarii superioare a lemnului
• principii de economie circulara,
• promovarea eficientei energetice a utilizarii resursei.

Strategia padure-industrii bazate pe lemn trebuie sa se concentreze pe valorificarea superioara a resursei de lemn, gospodarirea padurilor trebuie sa urmareasca sporirea valorii adaugate si a beneficiilor sociale, economice, de mediu si pentru biodiversitate.

Sectorul are nevoie de un cadru de stabilitate, asigurat prin reglementare dar si prin actiuni excutive, de exemplu atribuirea rolului de regulator al pietei lemnului pentru RNP – Romsilva.

Pentru asigurarea necesarului de resursa atat pentru populatie cat si pentru productia industriala, reprezentantii au cerut simplificarea accesului la resursa de lemn pe micile proprietati din fondul forestier si vegetatia forestiera din afara fondului forestier national si cresterea recoltei sustenabile la nivelul posibilitatii stabilite prin amenajamente.

In acelasi timp, Romania are nevoie de trasabilitate eficienta: SUMAL care sa faca urmarirea la prima punere pe piata, cu evaluare de risc si orientarea controlului pe zone de risc prin module de alerta.

Propunerile si inregistrarea dezbaterilor pot fi consultate pe site https://pro-lemn.ro/lemnul-este-genial-2023/ 

Invitati din partea tuturor institutiilor stiintifice si de cercetare implicate in elaborarea acestui proiect legislativ fundamental (Academia de Stiinte Agricole si Silvice, Institutul National de Cercetare-Dezvoltare in Silvicultura, facultatile de silvicultura ale Universitatilor din Brasov si Suceava) au luat cuvantul pentru a discuta propunerile venite din partea industriei.

Prof. univ. dr. Bogdan Popa, Universitatea Transilvania din Brasov: „Romania are cel mai complex sistem de trasabilitate pe care l-am intalnit. SUMAL este foarte complex, extrem de prescriptiv, cu o suita de contraventii care insotesc cadrul de reglementare. Uniunea Europeana vine cu propuneri care simplifica lucrurile. Acest tip de trasabilitate este necesara la origine, la exploatare, la prima punere pe piata – pana la prima transformare. Problemele industriei nu vin neaparat din Codul Silvic, ci dintr-o prescriptivitate excesiva a legislatiei executive.”

Prof. dr. Ioan Seceleanu, presedintele sectiei de silvicultura, ASAS: „Este nevoie de unitate, sa nu mai vorbim de sectorul silvic, sectorul de exploatare si cel de prelucrare. Vrand-nevrand, toti suntem legati intr-un fel. Sa existe o unitate, sa existe o strategie de realizare a acestei unitati, astfel incat, atunci cand mergem in fata guvernantilor, parerile noastre sa nu intre in contradictie.”

Prof. dr. Ovidiu Badea, INDS „Marin Dracea”: „Trebuie sa slujim acest patrimoniu forestier al tarii, iar produsele pe care le furnizeaza padurea sa fie valorificate asa cum trebuie, in beneficiul societatii in principal.”

Sef de lucrari dr. ing. Marcel Flocea, Universitatea Stefan cel Mare din Suceava: „Silvicultura se incheie cu produsul finit din casa noastra, realizat din lemn. Dar nu putem transforma industria aceasta intr-o farmacie. Riscam sa conducem industria lemnului spre ingropaciune, intr-un sicriu din lemn, cu provenienta certificata.”

Catalin Tobescu, presedintele AIL – Prolemn: „Cel mai important este ca decidentii sa inteleaga ca fiecare metru cub de lemn care intra in industria lemnului genereaza 750 de Euro, din care 250 de Euro se intorc ca venituri la bugetul de stat. AR trebui sa intre in atentia Ministerului Mediului, care coordoneaza Regia Nationala a Padurilor, dar din pacate Ministerul Mediului nu prea se ocupa de strategiile legate de valorificarea lemnului. Industria lemnului functioneaza fara nici un fel de sustinere si cu foarte multe piedici.”

Viziunea 2030: 10 tinte pentru sectorul padure – industrii bazate pe lemn

1. 1. Padurile gestionate durabil reprezinta baza bioeconomiei.
   2. O mobilizare crescuta, sustenabila a resursei de masa lemnoasa.
   3. Sustinerea cresterii economice durabile. Produse din lemn pentru un mediu curat si sanatos.
   4. Sustinerea comunitatilor locale, a economiei zonei rurale, locuri de munca sigure si atractive, legatura intre zonele rurale si urbane.
   5. Mediu sanatos, impact vital in combaterea schimbarilor climatice.
   6. Materiale de constructii regenerabile pentru o viata mai sanatoasa.
   7. Energie regenerabila pentru societate.
   8. Mai multa valoare adaugata prin servicii ecosistemice, altele decat lemnul.
   9. Catre ZERO deseuri: economie circulara.
   10. Diversificarea tehnologiilor si logisticii de productie.

Despre Asociatia Industriei Lemnului – Prolemn

Asociatia Industriei Lemnului – Prolemn este o organizatie non-guvernamentala, apolitica si non-profit care promoveaza utilizarea sustenabila a lemnului provenit din paduri gestionate durabil in diferite aplicatii industriale. Constituita in 2020, Asociatia numara in prezent peste 35 de membri – companii din industria de prelucrare a lemnului. Mai multe despre AIL – Prolemn: www.pro-lemn.ro

• < Anterior
• Următor >