PT303 - Un ALIAT in camp

Detalii

Categorie: Rapita

14 Mai 2023

Dupa un inceput de an mai ezitant din punct de vedere pluviometric, luna aprilie a adus in mai toata tara ploi ce au redat speranta in culturile de toamna. Dar odata cu ploile, evident creste si riscul de aparitie al bolilor, iar de aceasta data riscul se concretizeaza, fie ca vorbim de fainare si rugini la cereale sau de sclerotinia la rapita, impactul cu siguranta va fi unul vizibil.

Sclerotinia sclerotiorum - Putregaiul alb este boala ce poate aduce cele mai multe pierderi productive si mai grav, nu doar pentru cultura actuala, ci si o infectare cu scleroti pe viitor, ce va crea presiune pentru culturile cu aceeasi sensibilitate, precum floarea soarelui, soia, lucerna, mazare, iar in foarte multe cazuri, unde rotatia este deficitara, chiar rapita.

Ciuperca rezista in sol sub forma de scleroti 5-6 ani. Primavara, din scleroti apar apotecile (discuri de culoare bej de forma unor ciuperci care apar la suprafata solului, care elibereaza sporii in atmosfera). Cu 10 zile inainte de inflorire, se pot observa in lan apotecile. Sporii produsi de apotecii nu pot infecta direct frunzele sau tulpinile. Au nevoie de un substrat alcatuit din petale moarte sau alta sursa de materie organica pentru a germina, creste si penetra tesuturile plantelor de rapita. Sporii sunt viabili 21 de zile si pentru a infecta plantele au nevoie de umiditate provenita din ploi sau roua, care sa mentina umede frunzele sau tulpinile timp de 2 - 3 zile. La 8 - 10 zile de la inflorire, cand petalele incep sa cada, se produce si infectia frunzelor: petalele cad pe frunze si raman la suprafata acestora, de unde miceliul ciupercii colonizeaza limbul frunzei, apoi petiolul, si in final tulpina, unde formeaza un manson alb.

De cele mai multe ori se observa la baza tulpinii, imediat deasupra solului, zone cu aspect de „oparit" (tesut decolorat care pare a fi imbibat cu apa) care se acopera, pe vreme umeda sau la densitati mari, cand baza plantelor se usuca mai greu, cu o pasla alba, cu aspect vatos - miceliul ciupercii. In aceasta pasla se formeaza corpuri mici, negre, tari - sclerotii ciupercii. Sclerotii pot fi gasiti si in interiorul tulpinii, daca se efectueaza o setiune longitudinala la nivelul zonei atacate. Dupa formarea mansonului de pasla, tesuturile tulpinii sunt distruse, iar planta nu mai este aprovizionata cu apa deasupra locului in care s-a manifestat atacul pe tulpina.

Boala trece usor de la o planta la alta prin miceliul alb vatos. Din aceasta cauza, plantele atacate se ingalbenesc si se ofilesc. Pe silicvele formate, atacul se manifesta prin prezenta mansonului alb, caracteristic. In urma atacului, silicvele se decoloreaza si se pot deschide prematur.

Cea mai puternica metoda pentru a putea controla acesta boala, o reprezinta rezistenta genetica, iar in urma cu 3 ani compania Corteva Agriscienc a adus pe piata singurul hibrid cu rezistenta la Sclerotinia, PT303 prin brandul SCLEROTINIA PROTECTOR, care va face diferenta in campurile fermierilor anul acesta. Desigur, rezistenta genetica nu trebuie confundata cu imunitatea, ea trebuie ajutata de rotatia culturii si de tratamente chimice.

Imaginea arata sensibilitatea diferita a unui hibrid conventional (stanga) si a unui hibrid cu trasatura Sclerotinia Protector (dreapta)

Prin urmare, fermierii din Romania au un ALIAT in lupta cu aceasta boala periculosa: PT303, hibridul cu cel mai ridicat potential de productie, care ofera fermierilor sansa de a rupe ciclul de inmultire al acestei boli si de infestare a solului cu scleroti.

Pentru acei fermieri care doresc productii record si nu pot realiza o rotatie corespunzatoare, cea mai buna sansa la productii record o reprezinta hibridul PT303 SCLEROTINIA PROTECTOR.

Andrei Ciocoiu - Category Marketing Manager Seeds – Corteva Agriscience Romania si Moldova

Fermieri campioni la rapita cu hibridul PT303

Compania Corteva Agriscience este recunoscuta ca fiind o entitate ce investeste masiv in cercetarea agricola, iar rezultatele nu intarzie sa apara. Prin rezultate se traduce performanta fermierilor care aleg produsele companiei, fie ca este vorba despre hibrizi si soiuri, fie ca este vorba despre produse de protectia plantelor. In ceea ce priveste rapita, in Romania compania lanseaza constat hibrizi noi, unici si cu potential de productie urias. Este si cazul hibridului PT303 Sclerotinia Protector, un hibrid rezultat in urma a 10 ani de cercetare, care a uimit inca din faza de testare prin tot ceea inseamna dezvoltarea plantei si toleranta la Sclerotinia, dar mai ales prin productivitatea ridicata.

“Anul acesta, PT303 Sclerotinia Protector a fost vedeta in lanurile de rapita din intreaga tara, iar fermierii care l-au ales au avut rezultate neasteptate la proba cantarului. De aici au rezultat o multitudine de fermieri campioni, pe unii dintre ei i-am prezentat in cadrul comunicatelor transmise, pe altii va invitam sa-i cunoasteti pentru ca si-au impartasit experienta in randurile de mai jos. Ar merita cu totii sa fie prezentati, insa acest lucru este imposibil. Ce este de mentionat si cred ca este foarte important, este faptul ca PT303 a oferit titulatura de fermier campioni unei serii importante de agricultori, pentru ca da, din Bihor, la Calarasi, din Iasi in Teleorman, din Timis, la Galati, nu a existat zona in care acest hibrid sa nu ofere productii uimitoare, chiar si in conditii grele de cultura. De aceea suntem mandri si vrem sa ii asiguram pe toti colaboratorii Corteva ca mereu le vom pune la dispozitie cele mai bune solutii pentru a le face afacerea profitabila”, a declarat Maria Cirja, Marketing Manager Romania, Republica Moldova si Ungaria.

Domnul Roland Heilman din localitatea Tarian, judetul Bihor, a avut campania trecuta 100 ha cu rapita, din totalul de 600 ha pe care le lucreaza in cadrul fermei Mady Speed Int SRL, iar hibridul PT303 Sclerotinia Protector a fost semanat dupa cultura de grau si a oferit o productie de 5.840 kg/ha. “Pe o suprafata de 12 ha am incercat o altfel de tehnologie, sa vedem ce rezultate obtinem. Astfel, terenul a fost dezmiristit, am efectuat o lucrare cu tigerul la 25-30 cm, apoi am discuit si am semanat dupa 25 august, atunci am si fertilizat cu ingrasamant 8.15.15 cu 13% sulf - 250 kg/ha. In toamna cultura a primit initial un insecticid si a doua interventie a constant intr-un tratament cu fungicid, biostimulator si din nou un insecticid. Am fertilizat apoi la final de februarie cu azot si sulf – 250 kg/ha, la o luna de zile am mai aplicat 100 kg/ha de nitrocalcar si inca 100 kg/ha la inflorit. In primavara prima interventie a fost cu un insecticid, apoi am aplicat un erbicid, un biostimulator si un ingrasamant foliar cu bor, prefer sa fac treceri separate pentru fiecare. Am mai administrat un tratament la inflorit si am aplicat fungicid, un insecticid si ingrasamant foliar, aceasta a fost ultima interventie in cultura. Am inceput recoltatul la finalul lunii iunie si pot spune ca am avut o productie foarte buna, PT303 este un hibrid foarte bun. Anul acesta am avut noroc ca a plouat, am semanat 100 ha de rapita, toata suprafata cu hibrizii Pioneer PT303 si PT313”, a declarat fermierul campion.

Productii foarte bune a oferit acest hibrid si in sudul tarii. De exemplu, in judetul Teleorman, ferma Esperandza Com Impex SRL, domnul ing. Daniel Sin a obtinut o productie de 4.709 kg/ha.

Si in judetul Arges s-au inregistrat rezultate foarte bune, iar un exemplu este domnul Cristian Anghel, care a obtinut o productie de 4.560 kg/ha. “Am avut 150 ha cu rapita semanata dupa grau, astfel ca terenul a fost dezmiristit, am adoptat sistemul de lucrari minime, astfel ca am semanat cu o semanatoare minimum-till, am fertilizat localizat, nu fertilizam prin imprastiere, deci am administrat 350 kg/ha de ingrasamant 20.20.0, in data de 10 septembrie. In toamna am administrat mai intai un graminicid si apoi am erbicidat cu Galera Super, dar si un fungicid. La desprimavarare am fertilizat cu 200 kg/ha de uree, iar ca fertilizare am mai aplicat 200 kg/ha de ingrasamant complex. Am mai administrat doua fungicide, inclusiv Capartis, doua insecticide, in total au fost 4 treceri in cultura. Recoltatul a avut loc dupa data de 15 iulie, rezultatele au fost foarte bune, pot spune ca acest hibrid s-a comportat foarte bine in conditii nu tocmai optime. Anul acesta am semanat rapita in jur de 150 ha si am ales PT303 si PT314”, a punctat domnul Anghel.

In judetul Teleorman, ferma Agrinatura, domnul ing. Razvan Lutu a obtinut o productie de 4.490 kg/ha, pe o suprafata de 45 ha. “Lucram 10.000 ha, dintre care campania trecuta au fost semanate 1.850 ha cu rapita, dupa grau. Imediat dupa recoltatul graului am intervenit cu un tiger, apoi cu un disc special am pregatit terenul corespunzator si in data de 4 septembrie am semanat, atunci am administrat ingrasaminte DAP 18.46.0 - 150 kg/ha. In toamna am aplicat culturii tebuconazol, in doua treceri, si insecticid in 3 treceri. In primavara am aplicat primul tratament format din tebuconazol, insecticid si ingrasamant foliar cu sulf, dupa care la inflorit am administrat fungicid, insecticid si ingrasamant pe baza de aminoacizi. In ceea priveste fertilizarea am mai administrat sulfat de amoniu – 200 kg/ha si 300 kg/ha de nitrocalcar. Aceasta a fost tehnologia aplicata, dupa care am inceput recoltatul pe data de 29 iunie. Ce pot sa spun despre acest hibrid este faptul ca a avut o rasarire buna, a pornit foarte bine in vegetatie, chiar si ramificarea a fost foarte buna, s-a vazut din timpul anului ca vom avea o productie mare”, a afirmat domnul ing. Lutu. Mai mult, fermierul campion a precizat ca in aceasta toamna a semanat hibrizi Pioneer pe 500 ha si a ales hibrizii PT303 si PT314.

Rezultate foarte bune a oferit hibridul PT303 Sclerotinia Protector si in judetul Calarasi. De exemplu, in ferma Prosem Com, domnul Catalin Jitianu lucreaza 460 ha de teren si a obtinut productie de 4.310 kg/ha, pe o suprafata de 50 ha. “Campania trecuta am avut 116 ha cu rapita si am semanat dupa grau. Terenul a fost arat, apoi am intervenit cu discul, am efectuat o lucrare cu freza, am tavalugit, iar semanatul a avut loc dupa 1 septembrie, atunci cand am administrat si ingrasaminte complexe 15.40.0 cu 5% sulf. In toamna au fost cel putin doua treceri cu insecticid si una cu fungicid. In primavara am administrat trei insecticide, un fungicid si ingrasamant foliar pe baza de bor. Am mai fertilizat cu 150 kg/ha de azot si cam atat. Am recoltat in perioada 6 – 12 iulie si am fost multumit de rezultat, de aceea anul acesta am semanat 100 ha de rapita cu hibrizi Pionner”, a precizat fermierul campion.

In judetul Iasi, fermier campion cu hibridul PT303 Sclerotinia Protector a devenit domnul Dragos Tibucanu, din cadrul societatii Forting Agro Company, care a obtinut o productie de 4.260 kg/ha.

In judetul Vaslui, fermier campion la rapita cu hibridul PT303 Sclerotinia Protector a devenit domnul Nelu Gramaticu care a obtinut o productie de 3.820 kg/ha. “Lucrez 230 ha, rapita am avut pe 33 ha si am semanat dupa grau. Optam in ferma pentru arat deoarece nu ne creeaza probleme in ceea ce priveste buruienile, apoi am pregatit terenul cu discul sau combinatorul greu, depinde de situatie, apoi a urmat fertilizarea de baza cu ingrasamant triplu 15 – 250 kg/ha si am semanat in jurul datei de 18 august. In toamna am administrat un insecticid si un fungicid, dupa care la inceput de martie am fertilizat cu 180 kg/ha uree substanta bruta. Am aplicat si doua tratamente, primul cu fungicid, insecticid si ingrasamant foliar, iar inainte de imbobocit am administrat 150 kg/ha de nitrocalcar. Al doilea tratament a fost la inceput de inflorit si a fost format din insecticid si ingrasamant foliar pe baza de azot. Am recoltat in perioada 1 – 23 iulie si pot spune ca am fost foarte multumit de productia obtinuta in conditiile de seceta pe care le-am avut, am fost tentat sa intorc cultura, insa in primavara plantele au recuperat destul de bine si am obtinut o productie buna in final. Toamna aceasta am semanat 38 ha cu acelasi hibrid si plantele arata destul de bine in acest moment”, a declarat domnul Gramaticu.

• < Anterior
• Următor >