Cartoful -,,a doua paine a tarii”

Detalii

13 Februarie 2012

Un aliment de baza universal, cartoful este azvarlit la periferia societatii, folosindu-se adesea numele lui pentru a exacerba lipsa de duh a unui interlocuitor ,,mai barabula”.

Se pot vedea manifestarile de recunostinta ale inaltei societati europene din secolul al XVIII-lea fata de acest ,,amarat” subiect, atunci cand, abia introdus in cultura in Europa, a salvat de la foamete milioane de oameni. Drept recunostinta Ludovic al XVI-lea purta o floare de cartof la butoniera, iar alta o prindea galant in parul Mariei-Antoneta. Van Gogh l-a pictat in multe tablouri, irlandezii i-au ridicat o statuie, iar in Belgia are un muzeu.

Cultul pentru cartof se manifesta in linii moderne, oferindu-i-se conditii optime de dezvoltare, tehnologie superavansata, conservarea genotipurilor in banci de gene, subventii substantiale ale guvernelor.

Suprafata cultivata pe glob este de 20 milioane ha, din care peste 70% se afla în Europa. In Romania postdecembrista, se cultiva anual in jur de 250 000 ha de cartofi, a cincea ca suprafata din Europa, dar a 17-a ca productie medie la hectar, cu numai 14-15 t/ha fata de peste 40 t/ha în Benelux, Germania, Franta, Danemarca, Marea Britanie.

Pentru 1 ha de cartof se cheltuie cat pentru 8-10 ha de cereale. Vrem oare sa devenim vasalii Europei si la aceasta cultura?

Drept urmare strategia care se impune acum cu privire la cultura cartofului pentru consum timpuriu este RENTABILIZAREA. Cum se poate face aceasta?

1.Prin CRESTEREA PRODUCŢIEI la recoltarile timpurii. In acest scop trebuie respectata cu strictete tehnologia de cultivare a cartofului, in general, si a celui pentru consum timpuriu.

2.Importanta covarsitoare are SOIUL si PREGATIREA CARTOFILOR PENTRU SAMANTA inainte de plantat folosind numai soiurile timpurii sau extratimpurii. In campurile noastre se afla circa 15 soiuri de cartof, de la extratimpurii, timpurii si pana la tarzii: Ariele, Impala, Ostara, Liseta, Romano, Folva, Sante, Sava, Hamlet, Kondor, Desiree, Saturna, Redsee, Tivoli, Kuroda. Trebuie sa se stabileasca de urgenta (marketing) cerintele calitative ale pietei din punct de vedere al formei si marimii tuberculilor in dinamica de recoltare, culoarea cojii tuberculilor si chiar a pulpei.

Cu privire la PREGATIREA CARTOFILOR PENTRU SAMANTA trebuie sa se faca in mod obligatoriu incoltirea acestora înainte de plantare. Lucrarea de incoltire duce la obtinerea unei recolte cu circa 15 zile mai timpurii si a unui spor de productie de pana la 100% la primele recoltari. Incoltirea cartofilor pentru samanta inainte de plantare dureaza circa 1 luna. Pentru fermierii din bazinele traditionale pentru cultura cartofului timpuriu operatiunea de incoltire incepe la începutul lunii februarie.

3.O atentie deosebita trebuie acordata la aprovizionarea cu cartof de samanta, calitatii biologice. Materialul trebuie sa se obtina numai de la producatori autorizati si sa se controleze cu atentie documentele oficiale eliberate de inspectorii aprobatori deoarece au aparut si se inmultesc falsificatorii de cartofi de samanta.

4.ARATURA DE TOAMNA - este obligatorie. Inghetul si dezghetul pamantului din timpul iernii favorizeaza faramitarea acestuia, facandu-l foarte bun pentru cuibul de cartofi. Lucrarea se efectueaza cu discul urmat de grapa evitandu-se tasarea solului.

5.ROTATIA – Incadrarea cartofului intr-un asolament rational si alegerea celei mai potrivite plante premergatoare contribuie la sporirea productiei. Sunt foarte bune premergatoare pentru cartof, ierburile perene si telina pajistilor naturale, leguminoasele perene si anuale (lucerna, trifoiul, borceagul, lupinul – ca ingrasamant verde), dupa care solul ramane imbogatit in materie organica si azot, bine structurat, conditii foarte bune pentru formarea tuberculilor. Cartoful se cultiva cu bune rezultate si in mod frecvent dupa cereale paioase. Se pot cultiva de asemenea dupa inul pentru fibre si chiar floarea soarelui, sfecla de zahar si porumb. Trebuie evitata cultura cartofului dupa alte solanacee datorita bolilor si daunatorilor comuni.

6.PLANTAREA – cat mai devreme este o alta cerinta importanta pentru cultura cartofului, cand solul este bine zvantat se poate iesi in camp pentru a pregati terenul fara riscul de a tasa solul – calendaristic intre 15 si 25 aprilie, in functie de zona si scopul culturii. Pentru cultura a doua (plantarea de vara epoca optima este intre 25 iunie - 5 iulie). Plantarea cartofului trebuie incheiata în 8-15 zile.

La pregatirea terenului se administreaza si ingrasamintele organice si chimice – avand in vedere ca pentru obtinerea unei tone de tuberculi, cartoful extrage din sol 5 kg N, 2 kg P2O5, 8 Kg K2O. Folosirea dozelor mari de ingrasaminte bine echilibrate din punct de vedere al elementelor nutritive, reprezinta una din cele mai importante verigi tehnologice. Sistemul de fertilizare la cartof se stabileste tinand seama de productia planificata si consumul specific de elemente nutritive pentru realizarea acesteia. Sunt diferente importante, in functie de zona de cultura a cartofului, fiind necesara cartarea agrochimica a fiecarei parcele.

Gunoiul de grajd constituie ingrasamantul de baza pentru cartof, acesta asigurand treptat elementele necesare plantelor si totodata imbunatateste insusirile fizice si biologice ale solului foarte important, mai ales pe solurile grele si reci. Gunoiul de grajd se aplica in doze de 30-40 t/ha, doza mai mare fiind folosita pe solurile mai sarace si in zonele umede. Folosirea gunoiului de grajd la cartof asigura sporuri de productie cuprinse între 4000 si 7000 kg/ha.

Rezultate foarte bune dau ingrasamintele chimice complexe (de tipul 13:27:13 sau 23:23:0), administrate concomitent cu plantarea. Cele mai mari sporuri de recolta se obtin prin aplicarea ingrasamintelor chimice pe fond de gunoi de grajd, in care caz se reduc dozele de N, P, K, (cu circa 1,5 Kg N, 1 kg P2O5 şi 2,5 Kg K2O la tona de gunoi).

Amendamentele calcaroase se folosesc numai pe solurile cu pH sub 5,5, aplicandu-se plantei premergatoare, in doza de 3 - 5 t/ha var.

Plantarea cartofului pentru consum extratimpuriu si timpuriu, datorita faptului ca se executa cu material incoltit, ridică unele probleme din punct de vedere al mecanizarii. In acest scop se deschid mai intai rigole de 8-10 cm adancime, pe care se repartizeaza tuberculii incoltiti cu atentie pentru a nu le rupe coltii. Se face apoi o bilonare prin care se acoperă cartofii plantati, biloanele fiind mici (8-10 cm inaltime) cand nu se folosesc erbicide si mari (14-15 cm) daca se va erbicida.

Pentru a se obtine o producţie mare la recoltarile timpurii, suprafata foliara la unitatea de suprafata si deci, capacitatea de acumulare, trebuie sa fie mare. Acest lucru se poate realiza printr-o densitate sporita. In general, pentru recoltarile timpurii, in conditii de semimecanizare se va planta la 50-60 cm intre randuri si 15-20 cm pe rand, realizând 80-100 mii cuiburi la ha - in cazul cand tuberculii sant mici; si la 20-25 cm pe rand cand cartofii de samanta sunt mai mari.

Adancimea de plantare pentru recoltarea mecanizata este de cel mult 6 cm. Pentru tuberculii mici si cei sectionati se utilizeaza adancimea de 4 cm, iar pe nisipuri 5-8 cm. Cantitatea de tuberculi necesara la plantare este de 3000-4500 Kg / ha in functie de densitate si greutatea medie a tuberculilor.

7.COMBATEREA BOLILOR SI DAUNATORILOR – cartoful este atacat de multe boli atat in timpul vegetatiei, cat si in timpul pastrarii tuberculilor peste iarna, cum sant: virozele, raia neagra, innegrirea tulpinii, alternarioza, mana.

Mana (Phytophtora infestans) produce pagube foarte mari si ca urmare, combaterea ei constituie o conditie esentiala a intensivizarii productiei de cartofi. Pe langa masurile agrotehnice, sunt necesare tratamentele chimice cu diferite fungicide. Numarul de tratamente depinde de soi (rezistenta la mana si durata de vegetatie) si de conditiile climatice. Mana se combate cu: Mancozeb -2Kg/ha + 0,2% aracet; Zineb – 3Kg/ha + 0,2% aracet; Captadin -5Kg/ha + 0,2% aracet (primele tratamente); Turdacupral 50 -5l/ha + 0,2% aracet; Brestan 60 -0,5 l/ha (ultimele doua tratamente); Ridomil plus 48 -2,5 l/ha (maxim doua tratamente), etc. In medie se executa 7-10 tratamente de avertizare.

Gandacul de colorado (Leptinotarsa decemlineata) se combate cu o serie de insecticide la avertizare: Birlande -0,8 l/ha; Fastac -0,1 l/ha; Decis -0,3 l/ha, etc. In medie se executa 4 tratamente de avertizare.

Combaterea manei si a gandacului de Colorado se poate face concomitent, daca avertizarile coincid, folosind amestecuri compatibile, cum sunt: Turdacupral +Decis; Turdacupral +Sinoratox etc. Pentru combaterea bolilor si daunatorilor apar mereu produse noi, care le înlocuiesc pe unele existente. Cultivatorii de cartof trebuie sa consulte permanent specialistii directiilor generale agricole si ai centrelor locale de consultanta agricola.

Se spune ca producem putin si prost, ca Europa nu are nevoie de fermieri slabi si de randamente mici. Fals! In Romania exista fermieri cultivatori de cartof care pot face fata cerintelor U.E. Pe acestia trebuie sa-i incurajam si sa-i protejam de ,,dumping-ul” fara acte ale unor intrări clandestine de cartof din Comunitate, precum si de comerciantii intermediari care dubleaza pretul pe tarabele pietelor.

Dr. Ing. Gheorghe Cismaru

• < Anterior
• Următor >