Boli care produc ofilirea tomatelor | Metode de prevenire si combatere

Detalii

Categorie: Rosii

22 Mai 2019

Ofilirile de natura patogena care pot aparea la tomate pot fi de natura bacteriana sau micotica. Stabilirea cauzelor care duc la aceste ofiliri este foarte importanta pentru fermierii cultivatori de tomate, in special pentru cei care produc aceasta specie legumicola in spatii protejate. Aceste ofiliri sunt produse uneori de bacteria fitopatogena Clavibacter michiganensis p. michiganensis, iar, alteori, de unele specii de ciuperci, in special Fusarium oxysporum f.s. lycopersici.

Mai rar au fost intalnite cazuri cand ofilirile tomatelor, cultivate in spatii protejate, au fost produse de ciuperca Verticillium dahliae aceste ofiliri avand, frecvent, o evolutie mai lenta, uneori, de peste 25 de zile.

Ofilirea bacteriana a tomatelor

Boala produsa de bacteria Clavibacter michiganensis pv. michiganensis este o traheobacterioza, care poate aparea in tot cursul perioadei de vegetatie, putand fi atacate, atat radacina, cat si partea aeriana a plantei. Pe cotiledoane apar pete circulare de 1 – 5 mm diametru initial albicioase apoi cu centrul necrozat. Pe frunzele tinere apar pete albicioase, proeminente, care se transforma in leziuni galben – verzui. Cand infectia apare la plantule, acestea se ofilesc si pier repede.

La plantele mature simptomul tipic este cel de ofilire lenta, treptata. Aceasta incepe cu frunzele bazale, afectand mai intai foliolele de pe o parte petiolului (fig.2), celelalte de pe partea opusa, avand un aspect aparent sanatos. Foliolele afectate se ingalbenesc la margine si se rasucesc in jos, de-a lungul nervurii mediane. Petiolul se curbeaza, iar frunza ofilita se orienteaza in jos.

Pe petiolul frunzelor ofilite, uneori pe nervuri, apar striuri longitudinale, la inceput verzi – deschis, apoi brune negricioase. In sectiune transversala, prin petiol se poate observa ingalbenirea sau brunificarea vaselor liberiene, datorita dezvoltarii intense a bacteriilor.

Uneori, pe tulpini apar dungi longitudinale, deschise la culoare, cateodata verzi – deschis. Cu timpul, aceste dungi (striuri) se adancesc, crapa, formandu – se rani deschise. Tesutul medular se altereaza si se coloreaza in galben pana la brun – roscat (fig. 1).

Atacul celor doi agenti patogeni produce, uneori, simptome aparent asemantoare cum ar fi ofilirea reversibila a plantelor atacate, urmata apoi de ofilirea definitiva. Acesta este simptomul cel mai usor de confundat. De asemenea, in cazul ambelor atacuri poate aparea un aspect de necroza vaselor conducatoare.

Pe tulpinile plantelor atacate pot aparea radacini adventive.

Fructele pot fi infectate sistemic, din interiorul plantei sau local (la suprafata), de bacteriile spalate din ulcerele de pe tulpini. In primul caz, fructele au fasciculele de vase brunificate, se coc prematur, pulpa de o consistenta slaba, semintele mici si brune. In cel de al doilea caz, pe suprafata fructelor apar pete mici, de 1- 2 mm, circulare, albe, usor ridicate, cu un punct mic, brun in centru, izolate sau dispuse in grupuri. Aceste pete sunt superficiale si nu afecteaza decat pielita fructului. Simptomul este cunoscut sub numele de "ochi de pasare", fiind caracteristic acestei boli (fig. 3).

Atacul local al fructelor se intalneste mai rar, decat cel sub forma ofilirii vasculare.

Cand atacul survine mai tarziu, dupa formarea fructelor, acestea au aspect sanatos, normal. Daca se sectioneaza aceste fructe, se observa ingalbenirea sau brunificarea vaselor. Semintele provenite din aceste fructe sunt infectate, dar isi pastreaza capacitatea germinativa.

Sublinem faptul ca bacteria Clavibacter michiganensis p.v. michiganensis este, conform HG 563/2007, Anexa II, Partea A, Sectiunea II, organism. daunator de carantina.

Ofilirea fuzariana (fuzarioza tomatelor)

Boala produsa de ciuperca Fusarium oxysporum f.sp. lycopersici este o traheomicoza care poate afecta plantele in toate fazele de dezvoltare, de regula cu o intensitate mai mare la inceputul coacerii fructelor.

La plantele tinere din spatiile protejate, primele simptome constau in decolorarea nervurilor si ofilirea petiolului frunzelor.

In conditii de camp atacul debuteaza prin ingalbenirea frunzelor inferioare, care se necrozeaza si se usuca, apoi boala progreseaza spre varful plantelor. La aceeasi planta pot fi afectate una sau mai multe ramificatii, altele ramanand sanatoase. Fructele raman mici, se coc prematur, avand o culoare rosie – aprinsa.

In spatiile protejate, daca exista conditii favorabile bolii, atacul poate evolua rapid, plantele se vestejesc, se usuca si mor in cateva zile fara sa isi piarda culoarea verde. La inceputul atacului, simptomul de ofilire apare numai ziua, cand este insolatie, apoi plantele isi revin pe timpul noptii. Dupa un timp mai scurt, sau mai indelungat, ofilirea devine ireversibila si plantele pier. In sectiune prin tulpina plantelor bolnave se observa brunificarea vaselor conducatoare mai intensa in zona coletului, acesta fiind un simptom important in diagnosticarea bolii. La aceasta boala, ca si la Verticillium sp., maduva tulpinii ramane neafectata, fata de ofilirea bacteriana, produsa de Clavibacter michiganensis pv. michiganensis, unde maduva se altereaza, colorandu – se in brun – roscat.

In timpul vegetatiei plantei, niciodata nu se observa miceliul ciupercii pe radacini sau pe tulpini. Dupa moartea plantelor, in conditii de umiditate ridicata, ciuperca fructifica, iar pe radacini si colet apare un mucegai roz pal.

1 - Calvibacter michiganensis pv. michiganensis foto. E. Velichi

2 - Calvibacter michiganensis pv. michiganensis foto. E. Velichi

3 - Calvibacter michiganensis pv. michiganensis foto. E. Velichi

4 - Fusarium oxysporum f.sp. lycoperici foto. E. Velichi

5 - Fusarium oxysporum f.sp. lycoperici foto. E. Velichi

6 - Verticillium dahliae foto. E. Velichi

Unele simptomele prin care se pot deosebi cele doua boli sunt:

• • la ofilirea bacteriana: existenta pe fructe a atacului sub forma unor pete tipice bolii cu aspect de "ochi de pasare", macerarea interiorului tulpinii, in faze mai avansate de atac, sau dupa smulgerea, sectionarea si mentinerea partii sectionate in mediu umed;
  • la ofilirea fuzariana (micotica): dupa smulgerea, sectionarea si mentinerea partii sectionate in mediu umed apare un mucegai fin, albicios, din care, in conditii de laborator, pot fi izolate conidii de tip Fusarium iar interiorul tulpinii ramane consistent;
  • ofilirea produsa de ciuprca Verticillium dahliae are o evolutie lenta care, uneori, poate dura si peste 30 de zile pana la moartea plantelor.

METODE DE PREVENIRE SI COMBATERE

A – Clavibacter michiganensis p.v. michiganensis

Deoarece principala cale de transmitere a bacteriei este samanta, deosebit de importanta este folosirea la obtinerea rasadului a unei seminte sanatoase, libera de bacterii.

Semintele pot fi tratate cu acid acetic 0,6 % la 21 °C timp de 24 de ore.

Dezinfectia termica este eficienta dar prezinta riscul ca viabilitatea embrionului poate fi afectata de temperatura de 80 C° a aerului timp de 24 de ore.

Solul din sere si solarii poate fi dezinfectat folosind produse fumigante cum ar fi: Basamid (Dazomet 10%) 50 g/mp.

Infectiile secundare se pot preveni prin tratamente cu Dithane M 45 – 0,2 %, Vondozeb (Manzate a doua denumire comerciala) – 0,2 %. Eficiente in acest caz sunt si produsele cuprice pe baza de oxiclorura de Cu sau hidroxid de Cu in concentratie de 0,5 %. Acestea se executa mai ales dupa lucrarile de coplit, carnit!

In cazul aparitiei bolii, se vor scoate plantele infectate (introducandu – se in saci), iar locul respectiv va fi dezinfectat cu Dithane M 45 – 0,2%, sulfat de Cu 2 %.

Lucrarile de copilit, carnit, legat, etc. nu se efectueaza cand plantele au frunzele umede. Aceste lucrari vor fi urmate de tratamente foliare cu produsele mentionate. Dupa eliminarea plantelor cu simptomede atac, muncitorii se vor spala bine pe maini, si apoi vor incepe lucrarile manuale de coplit/carnit, deoarece bacteria poate infecta plantele foarte usor prin ranile ramase in urma acestor operatiuni.

Se va evita pe cat posibil irigarea prin aspersiune.

B – Fusarium oxysporum f.sp. lycopersici

In cazul acestei ciuperci, rotatia nu este eficienta, deoarece clamidosporii rezista multi ani in sol. Se pot executa adunarea si distrugerea resturilor vegetale, araturi adanci de toamna care pot determina scaderea cantitatii de inocul. Deoarece buruienile din genurile Oryzopsis, Digitaria, Malva si Amaranthus sunt purtatori lipsiti de simptome ai acestei boli, se va acorda atentie distrugerii acestora.

Dezinfectarea spatiilor protejate cu produse pe baza de basamid (Dazomet 50 g/mp) este eficienta si in cazul acestui patogen.

Una din cele mai sigure cai de prevenire a acestei boli, mai ales in spatii protejate, este cultivarea hibrizilor rezistenti. In prezent exista un sortiment bogat de hibrizi de tomate, destinat spatiilor protejate, cu rezistenta la aceasta ciuperca, rasele 1 si 2.

In cazul cultivarii unor hibrizi sensibili se recomanda (in spatiile protejate) efectuarea de tratamente la sol cu produse sistemice pe baza de tiofanat metil (Topsin), in concentratie de 0,05 – 0,1 % 0,5 l suspensie/planta. Primul tratament se va executa la 10 zile dupa plantare, cu o concentratie de 0,05 %, apoi urmatoarele 2 la intervale de 25 – 30 zile.

IMPORTANT!

Este deosebit de important, ca la diagnosticarea unei ofiliri, sa nu se confunde C. michiciganense, care este o ofilire de natura bacteriana (traheobacterioza) si patogen de carantina, cu F. oxysporum sau Verticilium sp. care sunt ofiliri micotice (traheomicoze). Au existat cazuri, in care aceasta confuzie a generat pagube mari, deoarece o ofilire care era cauzata de C. michiganense, a fost confundata cu o ofilire de tip micotic, efectuandu-se tratamente inutile la sol cu produse sistemice, pe baza de tiofanat de metil, rezultatul fiind extinderea traheobacteriozei la toate plantele din sera, cu pagube mai mari de 50 % asa cum s-a intamplat in 2005 cu o suprafata de 0,5 ha cultivate cu tomate in sistem protejat.

Eugen Velichi
Oficiul Fitosanitar Braila

• < Anterior
• Următor >