Ingrasamintele verzi si incorporarea lor

Detalii

Categorie: Agrotehnica

07 Aprilie 2013

Pentru mentinerea sau sporirea fertilitatii solului se folosesc cu suces ingrasamintele verzi printr-un program de rotatie a culturilor.

Procedeul este cunoscut de pe timpul romanilor si consta in cultivarea de plante pentru a fi ingropate in pamant in acelasi an.

Pe langa aportul adus de sporirea materiilor hranitoare din sol, ingrasamintele verzi mentin umiditatea pamantului, il face sa fie mai racoros, aduce inapoi elementele extrase in sol in timpul vegetatiei si pe cele preluate din atmosfera in procesul de fotosinteza sau rezultat al fermetatiei masei vegetale incorporate.

Bune pentru ingrasamintele verzi sunt aproape toate plantele, dar mai ales cele carnoase si apoase, care au perioade scurte de vegetatie cum ar fi cruciferele, hrisca, trifoiul, rapita. Mai favorabile sunt leguminoasele pentruca au o crestere rapida, contin si ele apa in compozitie si iau din aer azotul pe care il transforma si il pun gratuit la indemana culturilor de baza. In aceasta categorie intra lupinul care are o radacina pivotanta profunda si amelioreaza fertilitatea solului intr-un mod durabil. Lupinul este foarte potrivit pentru cereale, prasitoare si in special cartof.

Azotul, fosforul si potasiul luate din pamant si trecute prin plantele verzi sunt mai usor de asimilat de catre culturile urmatoare. Sunt plante ca de pilda trifoiul care se ingroapa dupa a doua coasa si aduce pamantului 130 kg/ha azot (echivalentul a 300-400 de ingrasamant comercial).

Intrebuintarea ingrasamintelor verzi este recomandata pentru solurile nisipoase pe care le imbogatesc cu humus dar si pentru cele lutoase sau argiloase. Pe cele nisipoase se recomanda, ca ingrasaminte verzi, lupinul si trifoiul. Pe cele argiloase se recomanda mustarul sau rapita iar pe cele calcaroase, mazarea.

Pe solurile usoare plantele folosite ca ingrasamint verde care ingheata pot sa ramana peste iarna. Dupa inghet resturile ramase pe sol pot fi completate cu gunoi de grajd si incorporate prin aratura ceva mai adanca (20 cm). Daca nu se aplica si gunoi de grajd, plantele verzi, inghetate, se incorporeaza superficial la 10 cm.

Pentru fertilizarea culturilor ce se infiinteaza toamna, plantele destinate incorporarii lor se seamana in iulie, dupa ce s-a ridicat recolta. Semanatul din iulie se face cat mai des ca plantele rasarite sa acopere pamantul.

In ambele cazuri (culturi de baza ce se seamna toamna sau primavara), perioada de semanat al ingrasamintelor verzi se alege intre doua recolte.

Semanatul facut vara are un efect dublu: in primul rand plantele prin radacinile, tulpinele si frunzele lor dau pamantul substele hranitoare; in al doilea rand impiedica pierderea azotului din rezerva solului prin expunere la soare sau prin spalare de catre ploi.

De regula generala, se evita ingrasamintele verzi din plante din aceleasi familii cu cele din cultura de baza.

Pentru ingrasamintele verzi se mobilizeaza solul inainte de semanat si se grapeaza superficial pentru a acoperii semintele. Dupa semanat plantele se lasa pana la inflorit, apoi se tavalugesc pentru incorporarea in sol cu ajutorul grapilor cu disc Zdrobirea si sfaramarea se poate face si direct cu freza rotativa (mai ales in fermele ecologice). Daca avem graminee ca si ingrasaminte verzi acestea se zdrobesc inainte de inspicare. Ingrasamintele verzi se incorporeaza toamna la 5-10 cm pe soluri grele si 10-20 cm pe cele usoare.

Inainte de a semana cultura de baza, ingrasamintele verzi se amesteca cu pamantul, prin treceri cu grapele cu discuri. De regula ingrasamintele verzi nu se incorporeaza imediat dupa ploi. Trebuie sa avem grija ca descompunerea sa fie progresiva si completa inaintea de semanatul culturii de baza. Pentru a nu avea probleme se va evita descompunera anaeroba, in straturile mai adanci ale solului.

IMAGINI VIDEO >>

• < Anterior
• Următor >