O idee japoneza poate salva taranul roman

Detalii

Categorie: Piete si magazine agro-alimentare

07 Noiembrie 2012

O timisoreanca de 32 de ani construieste, de cinci ani, o punte intre oraseni si tarani. A vazut sistemul in Franta, unde a fost „reinventat”, l-a studiat in Japonia, unde s-a nascut ideea, si a inteles ca este sansa salvarii agriculturii traditionale de la noi.

„Cine imi cumpara mie rosiile mici, chiar daca sunt sanatoase, daca langa mine in piata sunt rosii de trei ori mai mari si oamenii nu stiu sa faca diferenta intre unele crescute curat si altele cu pesticide?” Asa a intrebat-o o taranca pe Mihaela, fata de la oras. Aceasta si-a dat seama ca exista solutii ca taranca din piata sa-si vanda legumele.

Astfel, de cinci ani Mihaela Vetan ii convinge pe tarani sa nu renunte la „meseria” lor de baza. Pe oraseni ii determina sa lase deoparte marfa din supermarket si sa ia legume, zarzavaturi sau fructe direct de la tarani. Tanara este sigura ca pana la urma va reusi sa schimbe mentalitati. In cinci ani a convins 5 tarani sa faca agricultura bio si pe aproape 300 de familii din Timisoara sa-i sustina pe acestia material, ca sa aiba hrana curată. Totul se invarte in jurul „cosului de solidaritate” si a unui principiu denumit de Mihaela Vetan „pretul corect”. „Dai sansa la un trai decent unor oameni si ai garantia calitatii”, spune Mihaela.

Timp de 8 luni, orasenii primesc acasa legume proaspete Programul de comert agricol prin parteneriate intre producatori si consumatori, lansat in anul 2008 de Asociatia pentru Sustinerea unei Agriculturi Taranesti (ASAT) din Timisoara, se extinde de la an la an. Mihaela Veţan este absolventa de stiinte politice si crede ca cea mai buna politica este cea care ofera echitate sociala. In 2007 a adunat un grup de oraseni le-a prezentat „oferta”: cei de la sat vor cultiva pentru ei legume natural, daca ei ii vor sustine financiar.

„Este solidaritate intre oameni. Consumatorii afla care sunt toate costurile de productie pentru rosiile sau varza pe care o cumpara. Inclusiv munca agricultorului. Si platesc acesti bani esalonat. Acesta e pretul corect. Toamna, consumatorii platesc un avans, 200 de lei, pentru ca producatorul sa poata incepe lucrarile pentru productia anului urmator. Abonatii stiu ca livrarea de produse incepe in martie. Se stabileste o lista de 20 de legume care vor fi distribuite pe durata sezonului, timp de 8 luni. Apoi, lunar, abonatii platesc in medie 120 de lei si primesc saptamanal legume si zarzavaturi proaspete. Abonatii isi asuma recolta la fel ca si producatorul. Daca da grindina, paguba e impartita. Avantajul: cei de la oras au produse sanatoase care vin de la distanţe mici. Au, apoi, garantia ca sunt cultivate natural. Pot merge sa vada cu ochii lor. Iar un avantaj important este ca platesc de trei ori mai putin decat daca ar cumpara bio de la magazin”, explica Mihaela Vetan.

In 2008, Mihaela a identificat primul producator. Ioan Jivu, din Belint. Isi vindea productia unei cantine militare. Daca nu aparea ASAT, ar fi ajuns la pesticide. L-a convins si Ioan a inceput cu 20 de abonati. In 2010, avea 180. Au urmat Mia Leordean din Cuvin, Arad, pensionara, cu 15 contracte la inceput, dublate in anul urmator. Marcel Has, din Firiteaz, Timis, somer mutat la sat, care a crescut de la 30 de abonati la 50 intr-un an.

“Am vrut ca persoana respectiva sa aiba un salariu decent si asigurare sociala, si suportam, astfel, inclusiv cheltuielile de productie, asumandu-ne inclusiv riscul in caz de calamitate. In al doilea rand, am vrut certitudine asupra originii si calitatii produselor. Chiar vreau sa fiu sigur ca morcovul din care le fac suc copiilor nu este plin de chimicale”, spune Iosif Dima-Csatlos, unul din orasenii abonati.

Mihaela a dus sistemul si in Cluj, iar in alte orase a fost imprumutat de organizatii. Anul viitor, ASAT se extinde in 6 localitati. „In 2013, vom dezvolta parteneriate in Arad, Oradea, Odorheiu Secuiesc, Bucuresti, Targu Mures si Gheorgheni. Pentru inceput vor fi cate 20 de contracte in fiecare oras. Idealul ar fi ca in toata Romania sa fie implementat acest sistem. Nu poate deveni o dominanta, peste tot in lume reprezinta un sistem alternativ. Dar important e sa existe”, mai spune Mihaela Veţan.

„Micul producator in Romania nu mai e incurajat sa produca natural pentru ca nu poate sa isi vanda productia la un pret corect, astfel ca fara pesticide, chimicale si plante modificate iese in pierdere. Ideea de a sustine micul producator sa faca agricultura este ca, de fapt, o faci din si in interesul tau. Daca vrei sa ai in continuare acces la hrana sanatoasa, atunci trebuie sa existe aceste persoane dispuse sa produca aceasta hrana.”
a mai spus MIHAELA VETAN, presedinta Asociatiei pentru Sprijinirea Agriculturii Taranesti

Autor: Georgeta Petrovici (evz.ro)

• < Anterior
• Următor >