Referinta la comunism este inca pertinenta. Suntem intr-o continua admiratie fata de tot ceea ce este „de dincolo", asa cum se intampla si înainte de 1989. Atunci nu stiam decat ca „dincolo" este mai bine si, intr-adevar, era mai bine. Dar era o imagine generica la care aspiram si cu asta basta. Acum avem posibilitatea sa coboram cu picioarele pe pamant si sa vedem ca lucrurile sunt ceva mai nuantate. Expresia acestei stari sunt si datele din sondajele efectuate inainte de integrare. Acestea aratau ca Romania este cea mai proeuropeana dintre statele europene. Motoarele UE, Franta si Germania, pareau eurosceptice in comparatie cu noi. In prezent acest entuziasm a mai scazut, am inceput sa revenim cu picioarele pe pamant, dar referinta aceasta la civilizatie ramane. Acesta este un complex de crestere al Romaniei de cand s-a nascut ea. Suntem adolescentul care aspira sa ajunga si el ca mama si ca tata, dar care inca nu poate. Inca nu suntem mari. Suntem inca o societate adolescentina.
In ceea ce priveste valorile din lumea satului, avem un soi de nostalgie amestecata cu amnezie. Am spus-o de multe ori si mi-am atras injuraturi: taranul a murit. Este o formula metaforica, dar care se refera la un fapt evident pentru oricine. Sunt sate in care peste doua treimi din populatia tanara lucraza deja in strainatate. In timpul comunismului, populatia tanara lucra in orase, in industrie. Prin ce sunt acestia tarani? Schimbarea acestei societati s-a incheiat oficial la 1 ianuarie 2007. Sigur ca, procesele istorice nu incep si nu se termina la date fixe, dar pentru noi acest moment poate fi considerat incheierea societatii taranesti.
Acum suntem ceea ce imi place mie sa numesc societate post-taraneasca. Am fost, pana foarte de curand, cea mai vasta societate rurala din Europa, or aceasta mostenire este foarte importanta. Nu stim cum sa procedam cu aceasta mostenire. Iarasi apar complexele aproape freudiene: a murit tata, Dumnezeu sa-l odihneasca !, ii facem pomenirile cuvenite, dar viata merge mai departe. Ei, nu! N-a murit! Daca spui ca a murit, devii dusmanul meu personal. Asta este o modalitate de a pasa toata responsabilitatea pe trecut. Problema este cum faci ca totul sa mearga mai departe, dand omagiul cuvenit trecutului, dar luandu-ti si toata responsabilitatea prezentului. Aruncam toata responsabilitatea pe tarani, cei care ar fi trebuit sa se preocupe de pastrarea traditiilor, a caselor etc.
Lucrurile sunt total diferite si am sa va dau un contra-exemplu: eram in Maramures, pe valea Izei, intr-un sat destul de izolat, alaturi de prieteni. Am tras la o casa unde seara ne-au dat, printre altele, turta „ca la noi in Maramures". Asta se numeste „marketing al traditiilor". Semnificatia gestului gazdelor a devenit cu totul alta din momentul in care a aparut o piata a traditiilor. Suna corporatist, dar asa este. Problema nu e ca exista un „marketing al traditiilor", ci ca acesta poate fi facut prost. Atunci cazi in kitsch. Trebuie doar sa valorizezi si sa pastrezi ceva din trecut, pentru ca n-ai cum sa mananci numai turta cand s-a inventat painea care se poate cumpara de la alimentara. Sa fim seriosi! Painea te costa doi lei si o iei in doua secunde, turta te costa mai mult si se face in jumatate de zi. De ce sa faci asta? Doar ca sa pastrezi spiritul comunitatii?
Spiritul comunitatii inseamna un anumit stil de viata, iar stilul de viata din care facea parte turta s-a dus. Au fost zone care, din motive istorice, au fost primele in a-si marketiza ceea ce au invatat ca sunt traditiile. Nu putem face abstractie de faptul ca mai toate bisericile de lemn maramuresene sunt dublate de biserici mai mari, mai inalte, din beton. Daca vine turistul, localnicul il duce, cu mult orgoliu - real, de altfel -, in biserica din lemn. Dar localnicul se duce in biserica din beton, se roaga acolo si e mandru de preotul lui care a facut-o. Mai sunt putine comunitati care nu fac asta, dar acestea sunt foarte sarace.
Comunitati satesti, in sensul strict al cuvantului, vor mai exista numai in pungile de saracie. Sa nu ne iluzionam din nou! Mai avem impresia ca acest spirit comunitar insemna o mare moralitate si ca acesta a aparut din impartasirea unor valori comune. Nu! Era o nevoie de supravietuire. Gospodariile taranesti nu pot supravietui individual pentru ca muncile sunt atat de multe, riscurile sunt atat de mari, resursele sunt atat de reduse incat, daca nu exista intrajutorare, se moare. Baza comunitatii, fiind un motiv de supravietuire, era puternic valorizata.
Luati exemplul nuntilor, care erau un fel de C.A.R. Aici nu puteai sa faci exceptie pentru ca, daca te incumetai, erai eliminat din comunitate. Aceasta insemna moarte. Eu vin la nunta ta pentru ca si tu vii la nunta mea, iar amandoi mergem la nunta vecinului. Asa se asigura si pornirea in viata a tanarului cuplu. Deveneai membru al societatii taranesti atunci cand te casatoreai. Societatea avea grija sa asigure o egalitate de sanse.
Francezii, de pilda, au inceput acest lucru cu cateva secole in urma. Cand vorbim de sat, intotdeauna avem in minte si orasul, ca o contrapondere. Orasele franceze s-au construit impotriva taranilor, a feudalilor. Erau mestesugarii autonomi, autonomia citadina, erau inconjurati de ziduri pentru a se delimita de toate soiurile de dusmani, inclusiv de plebea de la tara. Orasele romanesti s-au construit in prelungirea satelor. Bucurestiul este o aglomeratie de sate. Recunoastem in Bucuresti vreo 42 de sate care uneori au fost rase total, alteori si-au mai pastrat cate ceva. Asta este o prima mare diferenta.
A doua diferenta este ca acest proces a inceput mult mai devreme in Franta si iarasi trebuie pus intr-un context mult mai larg. Nu se pot salva traditiile independent de un mod de viata pentru ca atunci devine muzeu. Nimeni nu are tentatia de a face din propria casa si din propriul mod de viata un muzeu. Citadinii numesc viata taranilor traditie, insa pentru cei din urma este normalitate. Aceasta schimbare a societatii taranesti - care a existat in Franta pana dupa Al Doilea Razboi Mondial - a dus la aparitia agricultorilor. Noi facem confuzie intre tarani si agricultori. A fi taran este un mod de viata, a fi agricultor este un mod de productie.
Interviu cu antropologul Vintila Mihailescu
Sursa: www.adevarul.ro
14-10-2024 Fonduri europene agricultura
REI Grup, una dintre cele mai active companii de consultanță specializate în atragerea de fonduri nerambursabile prin fonduri europene sau ajutoare de stat din România, a depus, cu succes, proiecte de investiții în valoare de peste 1,2 miliarde RON (circa 250 milioane euro) prin programul de finanțare „InvestALIM”, gestionat de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Regionale (MADR), prin Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR). Mai multe>>
10-10-2024 Produse traditionale
Programul Autentic Românesc, inițiat de Transavia în 2022, marchează Ziua Națională a Produselor Agroalimentare Românești, sărbătorită pe 10 octombrie, prin celebrarea valorilor autenticității, calității și siguranței produselor autohtone. #Autentic Românesc aduce împreună companii mari, de tradiție, cu companii românești la început de drum, dar care sunt unite de aceleași valori și dorință de dezvoltare durabilă, dar și de promovare a imaginii calității produselor românești peste hotare. Mai multe>>
05-09-2024 Fonduri europene agricultura
Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) a publicat pe www.afir.ro Raportul de selecție intermediar aferent submăsurii 4.1, pachetul 4.1.1. Achiziții simple de utilaje la nivelul fermei – sector vegetal, componenta toate culturile exceptând sfecla de zahăr și formele asociative, pentru proiectele depuse în prima etapă lunară (25 iunie – 24 iulie 2024) a sesiunii din acest an. Mai multe>>
29-08-2024 Turism rural
În contextul evoluției rapide a economiei globale și al schimbărilor semnificative în preferințele turistice, România se află în fața unei oportunități deosebite de a valorifica turismul rural ca motor de creștere economică. Deși infrastructura rămâne un factor sensibil în dezvoltarea turismului național, în turismul rural aceasta nu este atât de critică. Dimpotrivă, satele izolate, peisajele pitorești și autenticitatea tradițiilor românești devin principalele atracții pentru turiștii locali și ... Mai multe>>
01-08-2024 Dezvoltare rurala
În ultimii ani, persoanele din mediul rural s-au confruntat cu numeroase provocări: schimbările climatice, fluctuațiile prețurilor produselor agricole, dificultăți în accesarea subvențiilor și fondurilor europene etc. În tot acest timp, vocea acestora a fost adesea ignorată sau neglijată. Acum, există o soluție prin care opiniile și nevoile persoanelor din mediul rural pot fi cu adevărat auzite și apreciate prin completarea sondajelor plătite în comunitatea Daedalus Online. Mai multe>>
01-08-2024 Produse traditionale
Începând cu această lună, Auchan aduce, în premieră, în magazinele sale, uleiurile de măsline ultrapremium, 100% naturale, de la Măslinescu, singura cramă de uleiuri de măsline premiate din România, cu produse curate, de cea mai înaltă calitate, cu trasabilitate controlată, de la moară direct în farfurie, de la cei mai prestigioși producători din lume. Mai multe>>
01-08-2024 Dezvoltare rurala
Bucătăria este inima casei, locul unde pregătim mâncarea și adesea ne adunăm cu familia și prietenii. Transformați-vă bucătăria într-un spațiu funcțional și atractiv cu ajutorul unor idei de design inovatoare, echipamente esențiale și sfaturi practice de întreținere. În acest articol, vom explora toate aceste aspecte pentru a vă ajuta să creați bucătăria perfectă. Mai multe>>
25-07-2024 Produse traditionale
Aflată la intersecția dintre Europa și Asia, Turcia oferă numeroase avantaje pentru nomazi: climatul, cultura, istoria, orașele vibrante și locația ușor accesibilă. Din aceste considerente, țara s-a transformat într-o destinație ideală pentru a trăi și lucra. În timp ce infrastructura de internet sau sistemele avansate de banking și plăți digitale îi cresc atractivitatea, noua viză pentru nomazi digitali le permite și lucrătorilor de la distanță din diverse țări să trăiască pentru o pe... Mai multe>>
11-07-2024 Dezvoltare rurala
Mobilă lemn masiv oferă eleganță și durabilitate oricărei locuințe. Dacă dorești să aduci un aer sofisticat și natural în casa ta, acest articol îți va oferi informațiile necesare pentru a alege și integra corect mobilă lemn masiv. Vei descoperi beneficiile, sfaturile de poziționare și cum să îmbini armonios aceste piese în diverse camere. Mai multe>>
26-06-2024 Produse traditionale
Odată cu deschiderea României către lume și avalanșa de produse și obiceiuri străine ce a urmat, minunatele mâncăruri și tradiții românești par să-și fi pierdut oarecum din strălucire, mulți considerând că au un aer ușor prăfuit și uncool. Profi ia atitudine și lansează azi o amplă campanie ce readuce la lumină aceste valori, promovând spiritul Via Profi ce conectează comunitatea la micii producători locali care duc mai departe vibrantele noastre tradiții și gusturi bune. Mai multe>>
05-03-2024 Dezvoltare rurala
ECOLISE si ELARD informeaza cu privire la proiectul FLIARA - Female-Led Innovation in Agriculture and Rural Areas de actiune de cercetare si inovare, finantat de Comisia Europeana pe o durata de 3 ani in cadrul programului Orizont Europa. Romania este inclusa intre cele zece tari din diferite regiuni ale Uniunii Europene in care se desfasoara proiectul. FLIARA isi propune sa contribuie la un viitor sustenabil prin evidentierea rolului femeilor in agricultura si in comunitatile rurale. Mai multe>>
© 2024 Gazeta de Agricultura | Termeni si Conditii >>>